3,562 matches
-
temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
adânci; gișcilina= despărți ( ! nu este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a da drumul la apă pe scoc; hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți (se pare că numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ce intenționau autoritățile militare ungurești . Profesorul a sfătuit pe oamenii din comună să coacă multă pâine de câte 1kg și de 1/2 kg ; au tăiat doi boi, i-au fript în frigare (cum au fost sfătuiți) au adus două butoaie cu vin și au pus toate acestea „în capul satului" la intrarea în sat dinspre Pui (în vârful colnicului). Atunci era în acel loc o salcie mare (îi zicea Salcia lui Mihai Lupșa), sub acea salcie s-au așezat cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pe nume Enache Persescu a achiziționat și el pământuri de la moșnenii din zonă. În timp aceștia au devenit clăcași pe moșia Bâsca-Gura Teghii, din care motiv ei nu au mai putut crește vite și au început să practice dogăria, vânzând butoaie, putini și hârdaie de brad în târgurile de la Buzău și Mizil; meșteșugul s-a păstrat până în anii 1943, pierzându-se din cauza industrializării—mulți localnici s-au angajat la Societatea Forestieră „Göetz”, care se ocupa cu exploatarea lemnului la Nehoiu. Proprietățile
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Bătălia cărților"), este un eseu pe tema disputei "cu privire la autorii antici și moderni", în care Swift demonstrează superioritatea anticilor, ceea ce echivala cu o adoptare a doctrinei literare a clasicismului. O a doua lucrare, ""The Tale of a Tub"" ("Povestea unui butoi"), este o colecție de eseuri pe teme religioase, în care autorul afirmă că nici una dintre formele existente ale bisericii nu este păstrătoare adevărată a creștinismlui primitiv. În cartea ""Prediction for the Ensuing Year 1708"" ("Preziceri pentru anul 1708"), semnată Isaac
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar la baza dealului cultivat { așa cum este schițat, având numărul cadastral, Cc - clădire construită, nr. topo 3098 și 3098 }, iar vinul era păstrat în butoaie de lemn cu o capacitate cuprinsă între 200 - 1000 litri. În anul 1975 brigadă de specialitate se desființează, iar vită de vie parcelata și distribuită fiecărui cooperator " pentru lucrul în parte " . Nouă soluție organizatorică a rezistat pînă la începutul anilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei înseamnă că apa era suficient de sărată pentru a se păstra telemeaua }, după care era ambalata în butoaie de lemn de circa 50 kg și livrată spre vînzare magazinelor de stat. Ciobănii aveau un Contract cu CAP -ul prin care trebuiau să livreze cîte 9 kg. telemea pentru fiecare ovina . Dacă nu se încadrau în producția stabilită ,diferența
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sa, se aflau și ei la baricada condusa cu multă pricepere ,curaj și patriotism de Enjolras. Iubitul Cosettei, încercând să-și dea viața pentru înfăptuirea răscoalei, salvează baricada de primul atac al soldaților, urcându-se în vârful ei cu un butoi de praf de pușcă și amenințând că va arunca totul în aer în cazul în care inamicii nu se retrag. Astfel, Marius ajunge un al doilea conducător, alături de Enjolras. Dându-și seama că la venirea zorilor vor muri cu toții, răsculații
Mizerabilii () [Corola-website/Science/299393_a_300722]
-
deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână. O abilă diplomată
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
complexe (vase care imitau chipuri sau reprezentau scene de luptă etc). De asemenea se realizează primele fire din sticlă, destinate în special colierelor și altor podoabe feminine. Un produs roman din sticlă a cărui tehnologie nu a fost lămurită este "butoiul din sticlă". Acestea erau de mari dimensiuni, putând cuprinde chiar și un adult, iar felul în care au fost suflate nu este încă lămurit (se fac felurite presupuneri, dar nu există siguranță). Prin acest mister "butoiul din sticlă" se înscrie
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
a fost lămurită este "butoiul din sticlă". Acestea erau de mari dimensiuni, putând cuprinde chiar și un adult, iar felul în care au fost suflate nu este încă lămurit (se fac felurite presupuneri, dar nu există siguranță). Prin acest mister "butoiul din sticlă" se înscrie pe o listă a produselor romane din sticlă alături de care stau "cupele murrhine" și "diatretele". "Cupele murrhine" erau mult, mult mai scumpe decât aurul, cele mai ieftine valorând una prețul a zeci de sclavi! Erau mici
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
contra ordinii publice”. Aflat la o bătrână bolnavă acasă pentru a o împărtăși, el a fost informat că este așteptat de miliție. Preotul Ilarion Argatu a reușit să fugă și să se ascundă la părinți, în Valea Glodului, într-un butoi, trăind ani de zile fără sobă, fără pat, și fără să vadă lumina zilei, ghemuit pe jumătate de metru. Pe capul său s-a pus un preț de 300.000 de lei pentru cel ce îl va descoperi. După 5
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
evantaiul pliant, pe care apoi l-au adoptat și chinezii în epoca Ming (1368-1644). Din bambus se făceau șarpante ușoare la case, scaune, mese, scări, garduri, parchete, site, obloane, conducte de apă, năvoade, lăzi, cutii, colivii pentru păsări, cercuri de butoaie, cuie, cabluri pentru bacuri, poduri peste pâraie, bastoane, pălării, flaute, trompete, evantaie, vaze de flori, piepteni, jucării, sandale, arcuri, săgeți, polonice și bețe servind drept furculițe. Cei care aparțineau aceleiași meserii locuiau împreună în anumite zone ale orașului, și plăteau
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
în Anglia cu un secol în urmă, de John Tradescant cel Batrân, dar nu a făcut fructe acolo, așa că a fost introdusă repetat în coloniile americane, chiar și în New England. A avut succes în sud: Bartram a primit un butoi de rodii și portocale de la un corespondent din Charleston, South Carolina în 1764. Thomas Jefferson a plantat rodieri la Monticello în 1771: îi avea de la George Wythe din Williamsburg. După desfacerea rodiei prin tăierea cu cuțitul, fructele false se separă
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
Fiecare festival debutează cu defilarea firmelor participante, reprezentate de căruțe împodobite festiv și trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piața centrală a orașului, "Marienplatz". Această defilare a fost inițial necesară, berăriile fiind nevoie să își transporte butoaiele cu bere la marginea orașului, pe locul destinat festivalului. În anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar în anul 1881 s-a prăjit primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, în 1885
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
costume germane, se pot admira și porturi specifice austriece, italiene, elvețiene, poloneze și chiar norvegiene. La paradă mai participă și formații de muzică populară, asociații de vânători, precum și reprezentanți ai berăriilor participante. Tradiția conform căreia primarul orașului dă cep primului butoi de bere în prima sâmbătă la ora 12, declarând astfel deschis festivalul, a fost inaugurată relativ târziu, în anul 1950. Această ceremonie este deosebit de importantă, înainte de acest moment consumarea alcoolului în perimetrul Oktoberfest-ului nefiind permisă. Cortul în care se desfășoara
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
a descoperit în veșmânt posibilitatea de a-și remodela corpul într-un mod artificial, în conformitate cu imaginația sa artistică, făcându-l când mai alungit, când mai scund, mai voluminos sau mai subțiat, supunându-l diverselor forme geometrice (trapez, clepsidră, conic, dreptunghiular, butoi etc.) modificându-i mereu arhitectura. Dintre creatorii de modă consacrați din Romania fac parte: Laura Olteanu, Catălin Botezatu, Doina Levinta, Razvan Ciobanu, Maria Lucia Hohan, Stephan Pelger, Ingrid Vlasov
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
refolosibil și din ambalajul de unică folosință echivalent Unități de ambalaje refolosibile aflate în circulație Cifra anuală medie de rotație Durata de viață Unități de ambalaje de unică folosință echivalente de pe piață STICLĂ sticle băuturi altele containere PLASTIC bidoane metalice - butoaie între 20-250 l alimentar nealimentar butoaie mai mari de 250 l alimentar nealimentar saci sticle băuturi altele cutii containere lăzi paleți CARTON cutii butoaie containere paleți METALE aluminiu containere tip canistră mai mici de 50 l alimentar nealimentar containere tip
jrc3220as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88377_a_89164]
-
folosință echivalent Unități de ambalaje refolosibile aflate în circulație Cifra anuală medie de rotație Durata de viață Unități de ambalaje de unică folosință echivalente de pe piață STICLĂ sticle băuturi altele containere PLASTIC bidoane metalice - butoaie între 20-250 l alimentar nealimentar butoaie mai mari de 250 l alimentar nealimentar saci sticle băuturi altele cutii containere lăzi paleți CARTON cutii butoaie containere paleți METALE aluminiu containere tip canistră mai mici de 50 l alimentar nealimentar containere tip canistră între 5 - 300 l alimentar
jrc3220as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88377_a_89164]
-
de ambalaje de unică folosință echivalente de pe piață STICLĂ sticle băuturi altele containere PLASTIC bidoane metalice - butoaie între 20-250 l alimentar nealimentar butoaie mai mari de 250 l alimentar nealimentar saci sticle băuturi altele cutii containere lăzi paleți CARTON cutii butoaie containere paleți METALE aluminiu containere tip canistră mai mici de 50 l alimentar nealimentar containere tip canistră între 5 - 300 l alimentar nealimentar oțel containere tip canistră mai mici de 50 l alimentar nealimentar containere tip canistră între 5 - 300
jrc3220as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88377_a_89164]