15,206 matches
-
Nica Țene - „Veniți, privighetoarea cântă!”, român- Al. Florin Țene - „La braț cu Andromeda”, proza- Al Florin Țene - „Valeriu Gafencu. O biografie teologica a Sfanțului Închisorilor”, biografie- Ionuț Țene - „Picături și mușcături”, epigrame- Gavril Moisa Oră 13.30 Lansare de carte CÂMPIA TURZII LIBRI 2017 Zoița Mân: - „Poezii”, 2017 Oră 15.30 Decernarea diplomelor de participare Protocol Referință Bibliografica: Programul manifestărilor culturale de la Câmpia Turzii / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370779_a_372108]
-
oameni cu fruntea sus, cu oameni cu o coloană vertebrală dreapta. Românul adevărat trebuie să poarte prin vesminte și alte cele, istoria acestui neam. „Casă” lui trebuie să fie cioplita sau zidita, `cu viața. Frunză codrilor, pământul, munții, apele, văile, câmpiile, bătrânii și tinerii, să-i cânte bucuria sau tristețea. Cuvântul lui să fie litera de lege, onoarea coloana spre infinit, iar familia lui model de urmat. Lipsa spiritului de comunitate, de unitate, compromisul, egoismul, îngâmfarea, înfumurarea, fudulia, de multe ori
ROMANIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369552_a_370881]
-
fi invocat și poemul Totem (p. 185), precum și Sfârșit de veac 9 (p. 180). A v a t a r I I :“Trece un lup roșu,/un lup în flăcări, /aprins, sub orizont, /la marginea sufletului. / Și sufletul e o câmpie verde, /înflorită, pe-ntinderea căreia, /în amiaza albastră, adorm. E soare. E o liniște aspră./ Lumina te-arată undeva, îndărătul grilajelor./ Și frumusețea toată mă privește invers, /din anarhica-ți moarte /smulgându-mă.” M-am oprit la două dintre aceste
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
TATA, bucățica de basma o aduce lângă mine pe minunata ființă care a fost MAMA! Intru în dormitorul cu mobile de lemn de brad și resimt mirosul plăcut al saltelelor reumplute în fiecare an cu ierburi plăcut mirositoare culese de pe câmpiile mângâiate de soare și de roua parfumată a dimineții... de legătura de busuioc atârnat la oglindă, de lingura de lemn care reușește să-mi redea gustul bunătăților gătite de mama. Toate acestea, și bucățica de pământ de pe locul de veci
BANCA AMINTIRILOR (15) PĂRINŢII de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369630_a_370959]
-
care înregistrau coduri pe care numai specialiștii Chevron le cunoștea semnificația, plecau spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus, unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni de alergat pe câmpiile Dobrogei. Trenul se mișca în noapte când alene de parcă era o mocăniță de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva prin nu știu ce gară sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZĂPADA CARE CADE DIN ÎNALTURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului zăpada care cade din înalturi se va grăbi câmpia s-o îmbrace în ritmuri line rupte ca din valsuri cu straturi succesive de cojoace colinele amarnic troienite se vor brăzda de riduri de la sănii și-or tremura sub chiote pornite de țâncii ce-n zăpadă fac mătănii pământu-și va
ZĂPADA CARE CADE DIN ÎNALTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369684_a_371013]
-
a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i scrisă-n orice piatră Și doina-și cântă orice frunză verde. I-a pus în suflet aurul și sarea, În gene i-a atârnat stropii de rouă, I-a dat din veșnicii
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
era și cum noaptea cobora, își întinse mantia de lână și se lungi, cu capul pe o mână, sub un copac. Dar liniștea prea mare, deși nu era zi de sărbătoare, era întreruptă de zgomotele mii din jur, de prin câmpii. Și-atunci, luă o mână de întuneric din spectacolul nopții, feeric, El, Dumnezeu cel Sfânt, fărâmițând-o spre Pământ. Și unde fărâmele cădeau, cânturi izbucneau, cânt de greierași, negri îngerași. Și în țârâit șoptit toată lumea-a adormit, chiar și Dumnezeu
LEGENDA GREIERILOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369717_a_371046]
-
rău? Tehnologie sau spiritualitate? Cultură vastă sau moralitate înaltă? Să urmărim un pic hoinăreala prin lume și să vedem: cine a câștigat, cine a pierdut. Și de ce. Azi vom privi la Marea Britanie. O insulă mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa. Locuită în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
rău?Tehnologie sau spiritualitate?Cultură vastă sau moralitate înaltă? Să urmărim un pic hoinăreala prin lume și să vedem:cine a câștigat, cine a pierdut. Și de ce.Azi vom privi la Marea Britanie.O insula mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa.Locuita în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
puneți foc în guri de armă și să le lăsați libere pe străzi pentru ca să ne înăbușiti revolta, ca`n anii 90 Să nu vă mai faceți centură de trupe-n jurul vostru, pentru ca să furați viitorul copiilor noștrii Copile plâng libertatea câmpiilor care mor în arșiță Roșul macului pătează acum cerul, numai câteodată-n apus iar noi, nu mai avem nici cimitire! Vă ajunge. Vă zicem stop! By Viorel Muha Referință Bibliografică: Stop! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643
STOP! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369770_a_371099]
-
1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului deschide-te cer și te schimbă în picuri pe care să-i torci din înalt în șuvoaie ca rodnice seve aduse de ploaie pământului viață să-i duci în adâncuri schimba-vei câmpia în rod din nimicuri semințele apa le face fecunde-n iatacul din brazdă când lin le pătrunde mesajul divin ce trimis-ai prin picuri deschide-te cer și te schimbă-n lumină a toate geneză și doică de rod pe
DESCHIDE-TE CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369779_a_371108]
-
și să aștepte. Probabil că exploziile repetate și ciupercile provocate, impuneau acțiuni mai urgente în alte sectoare. Va simți atunci cand va veni momentul să acționeze, așa încât, putea să rămână în continuare la moleșeala lăsată de tranchilizante și să viseze la câmpiile întinse sub soarele violaceu și prietenos al locurilor sale de baștină. -- Deschide ochii, repeta cu insistență supărătoare vocea, trebuie să te miști dacă vrei să mai exiști fizic! Până aici te-am carat cumva, dar din acest punct, va trebui
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
viața pentru tine pentru că așa doresc eu, sunt liber să îmi schimb planurile chiar și pentru un amărât de sclav că ține. Trebuia să explice! Cercetașul forță barieră, plonjând brusc în amintirile copilăriei. Imaginile secvențiale ale soarelui violaceu care scalda câmpiile bogate răsunând de țipetele unor copii veseli, fură înlocuite de cele cu adulți purtând haine colorate, secerați de focul deschis de grupurile de soldați purtând uniformă albă a cuibului, iar apoi de imaginile asistenților care preluau copiii în cuib. Un
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
sperat, să-mi spună despre lucrul promis. Nu a făcut-o niciodată; am aflat de la alții după ce el a plecat dintre noi. În vara anului 1991 a avut o expoziție personală în Franța la Nantes, orășel pe malul Loarei în Câmpia Bretagniei. Atunci a vizitat mai multe orașe din Franța ajungând și în Spania la Madrid, unde a vizitat multe muzee. Impresionat de tot ce a văzut, de prieteniile legate aici și de amabilitatea oamenilor pe care i-a întâlnit, tot
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
Acasa > Impact > Relatare > ARSITA IMPOVARARII Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Câmpii arse, fântâni secate, copaci prăbușiți în sinea lor aduceau imaginea apocalipsei atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
rugam și mă rugam... A doua zi am auzit cum cățelușul Puf plângea. La casa stăpânei era doliu. Bătrâna cu ochii de cicoare murise de inimă sau cine știe... dar așa se spunea prin sat. Ceva murise și în mine. Câmpii arse, fântâni secate, copaci prăbușiți în sinea lor aduceau imaginea apocalipsei atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: Liturghia / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
2016 Toate Articolele Autorului Catrene despre iarnă... * Gerul bijutier neîntrecut, A pus pe geamuri noi vitralii, Mai mult în glumă a început, Să creeze flori cu mici detalii. * Niște pictori fără treabă, Au pus albul în zăpadă, Aruncându-l pe câmpie, Pentru a iernii bucurie! Se așterne albul necuprins, Din ceruri curg alte zăpezi, Cu fulgi albi ca părul nins, vino la fereastră să îi vezi! Referință Bibliografică: CATRENE DESPRE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul
CATRENE DESPRE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368178_a_369507]
-
românesc, În viața voastră și-n cântare, Graiurile ne unesc! Grădina Se zice că Fecioara și-ar fi ales grădina, Pe aceste locuri ca din rai. O salbă de daruri mărețe ca lumina, Frumoase ca un cântec de nai. Întinse câmpii ce ne dau pâinea Și dealuri blânde, pline cu vii, Privesc spre înălțimi ca-n ziua întâia, La falnicii munți sidefii. Coloane de piatră ce parcă țin cerul, Altare pelasge a zeilor pieriți, Câtă taină! Domnește misterul, Când apar din
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
aduni! Limba mea Limba-n care am spus întâia oară ,,mamă”, În care eu mă odihnesc, Străbunii-nvie fără teamă, Ades la ei eu mă gândesc. ,,Acasă”, am spus în limba mea română Și-am prins în caldă slova sa, Câmpii și munți și cer curat, Izvoare susurând și m-am rugat, Marea, valul înspumat. Iubirea mi-am spus-o prin tine, Tu, dulcea mea limbă din străbuni Și visul îmi vine în minte, Românești sunt visele din anii buni. Oriunde
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
au capăt, nu-i așa? atunci când Demiurgul uită să schimbe coala de hârtie pe care desenase următorul vis! chiar si eternitățile se sting, nu-i așa? atunci când toată pulberea de stele ajunge în mâna căpcăunului, care în loc să o împrăștie pe câmpiile cerului, o cultivă ca pe niște semințe, sperând că vor răsări Semiramide! chiar și eternitățile se sfârșesc, nu-i așa? atunci când iubirea își pierde inocența și fiecare secundă se transformă într-o altă eternitate! Referință Bibliografică: Eternități / Mihail Coandă : Confluențe
ETERNITĂȚI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362609_a_363938]
-
ori indigeni plătiți de cei din afară care sunt temeinic implicați în misiunile lor printre care, Ungaria dorește alipirea Transilvaniei cu Județele Covasna. Harghita și Mureș, Bulgaria revendică pretinsul său drept asupra terenului cuprins între Dunăre și Carpați. deci toată Câmpia Română plus Dobrogea, Serbia dorește Banatul ca fiind viitoarea Țară Țigănească, iar Rusia, bineînțeles, dorește toată Moldova... în timp ce Israelul, ca să nu rămână mai prejos, deoarece și-a descoperit originea, dacă exemplificând astfel cetatea Sarmizegetusei care, potrivit unor dovezi pe care
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]