4,175 matches
-
Cartea și ea vă va apăra. Cartea este infinit mai fidelă ca dl Năstase. Înfruntați-o și ea vă va înfrânge. Deși poate părea o enormă exagerare, Cartea este, credeți-mă, mult mai puternică până și decât dl Năstase. Asemeni cărturarilor, politicienii vin și trec. De rămas, rămâne Cartea. Indiferent cum se vor numi formele alternative care vor prelua definitiv multe din prerogativele ei de azi și mai ales de ieri, ele nu vor uita din cine se trag. Cu cât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca o tristă notă de subsol, activitatea de diversionist a dlui Răzvan Theodorescu din zilele și nopțile Televiziunii Naționale Libere. Puțini sunt cei care au zbierat mai tare și în falseturi istorico-isterice mai dezonorante decât a făcut-o acest distins cărturar. Printre cei care au dorit ca românii să nu vadă că în drumul ei spre a deveni o revoluție, revolta lor a fost șterpelită de un grup de oameni și de interese, dl Theodorescu s-a dovedit tenorul absolut. Dl
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
insanității noastre socio-culturale. I s-au reproșat multe dlui Marino. Nu sunt Dumnezeu și nu am căderea să judec ceea ce nu știu până la capăt. Știu în schimb că suntem prea mulți cei vinovați de a fi trecut pe lângă acest mare cărturar cu superficialitate și suficiență. Mă simt vinovat că a murit nerevendicat cum se cuvine de o Românie care se vrea profundă, dar continuă să mizeze pe nimicuri. Mă apasă greu vinovăția că nu am ascultat repetatele rugăminți ale cărturarului de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mare cărturar cu superficialitate și suficiență. Mă simt vinovat că a murit nerevendicat cum se cuvine de o Românie care se vrea profundă, dar continuă să mizeze pe nimicuri. Mă apasă greu vinovăția că nu am ascultat repetatele rugăminți ale cărturarului de a dedica „trei ore, numai trei ore pe zi dle Tudoran” pentru a termina o anume carte pe care el era convins că o pot duce la capăt. „Doar singur ați scris acel vers «Murdărit de toate clipele zilei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a construit o școală pentru băieți, pentru care au fost aduși din Austria, câțiva dintre marii educatori aparținând Fraților Școlilor Creștine. Istoria parohiei din Craiova este interesantă și din perspectiva personalităților care au vizitat-o; arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924), strălucit cărturar și mare iubitor de artă, atunci când s-a renovat biserica și noile picturi au fost executate de către pictorul Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de copil sărac, a fost o scurtă perioadă de aur în casa unui om cu inimă de aur. După decenii, stăruie în sufletul meu mulțumirea și recunoștința pentru comoara ce am primit atunci. În casa lui Comino venea lume aleasă, cărturari și amatori de muzică bună. D. Comino era neînsurat, însă avea o dragoste pe la Mălini, unde mergeam deseori ca să pictăm. Gospodăria era dusă de o soră a lui, femeie bătrână care locuia alături de curtea lui într-o veche casă boierească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
prietenia noastră Îți dedicam, eu și Alină, colegilor și profesorilor tăi câteva poeme”. Copil crescut Într-o familie cu respect pentru normele moralei creștine, pentru adevăr - tatăl, fost deținut politic, dintr-o spița de răzeși din Burdusacii Tutovei, cu mulți cărturari - acest adolescent gândea liber și frumos. Din Îndrăznelile vârstei făcea parte și călirea trupului prin arte marțiale. Arte marțiale repudiate de regimul comunist. Acestea trebuiau practicate numai de trupele speciale ale Securității. La un anumit timp, familia tânărului licean a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale care să se fundamenteze pe ideea de bunătate și cea de dreptate. O altă opțiune filosofică a cărturarului englez a fost teoria liberalismului politic. Drept urmare, acesta susținea teza conform căreia în domeniul politic omul rămâne o ființă rațională și liberă, că el se naște liber și trebuie să-și exercite drepturile lui politice în libertate. Locke este autorul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dă dumnealui Matei Cantacuzino, vel serdar.” În răstimpul celor două veacuri de istorie avute în discuție, educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu, logofețel din Țara Românească, semna 8 copii, din care 5 copii de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lucrările Didahiile și Provedaniile, în care își exprima convingerile pedagogice sub forma pildelor și proverbelor populare. Continuatori și susținători ai ideilor sale au fost și alți reprezentanți ai Școlii Ardelene, precum Ion Budai-Deleanu, Vasile Aaron, Ion Molnar Piuariu, toți acești cărturari români înțelegând că formarea conștiinței naționale a poporului nu se poate face decât prin educație și cultură autentică. PRIMELE TEORII PEDAGOGICE SISTEMATICE - FONDAREA ȘTIINȚEI PEDAGOGICE Dinamica și amplificarea tot mai rapidă a fenomenelor social-politice de la sfârșitul secolului XVIII și începutul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la Timișoara, iar din 1850 se va reveni la organizarea anterioară cu un singur district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat în calitate de profesori-pedagogi precum și de oameni de cultură o serie de cărturari iluștri care, prin activitatea lor didactică și pedagogică pot fi incluși în panteonul pedagogiei naționale. Merită să-i amintim în acest sens, prin contribuția lor la dezvoltarea învățământului și culturii pe Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Grigorie Obradovici. Paul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iorgovici (1760-1808) a fost adept al mișcării social-politice franceze specifice ,,epocii luminilor.” Alături de Ioan Piuariu-Molnar a fost fondatorul unui ziar în limba română, în 1794, în care erau propagate, după aprecierea cercurilor oficiale vieneze, ,,periculoasele idei de libertate ale francezilor” Cărturarul Iorgovici este cunoscut în special prin propunerile judicioase privind îmbogățirea vocabularului limbii române, precum și prin lucidele observații gramaticale cuprinse în lucrarea Observațiuni de limba românească. În cel de-al treilea capitol al acestei cărți, denumit Reflecții despre starea românilor, sunt
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și pruncul se va face asemenea acelora între care a crescut.” Perfecționarea ființei umane nu se realizează de la sine, ci este necesară intervenția educatorului, ca o acțiune conștientă și orientată spre scopuri sociale. În acord cu gândirea luministă a epocii, cărturarul bănățean considera că standardul de civilizație materială și morală a populației depinde de educația care li se oferă oamenilor, idee concretizată în formularea: ,,din perversa creștere a mai multor prunci ai națiunii noastre”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a promovat o concepție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cloșcă ce-o ciupea de câte ori se nimerea pe lângă cuibar: „Futu-ți ouăle tale să-ți fut!“, a izbucnit antologic, exasperată, cu mâna însângerată de clonțul dement... Copilărise pe malurile Nistrului... VERBA WOLANd Cogitațiuni (I). Arta cu zdruncinături Ruxandra CESEREANU Orice cărturar este preferabil să aibă umor, dar și mai bine este ca istețimea lui să fie util înșurubată în echilibrul cel atât de dorit pe lumea aceasta. Căci și să parodiezi mereu și în continuu nu face bine la stomacul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
arabi, evrei și europeni. Acest climat, care a favorizat comunicarea culturală și lingvistică între lumea occidentală și cea orientală, a permis Occidentului european să redescopere valorile clasice realizate de vechii greci, dar și de arabi, cu ajutorul traducerilor realizate prin colaborarea cărturarilor creștini, evrei și arabi, iar rezultatul a fost transpunerea lucrărilor scrise în arabă în latină, pe atunci, limba de cultură a Europei. În aceste împrejurări, Europa de vest, în arealul căreia înființarea de universități căpătase un ritm deosebit, s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-o,pentru că nu se poate vorbi cu conul Vasile. Aici sunt toți junimiștii și el îi sufletul adunării. Mâine seară cred că,tot pe vremea asta,avem să ne întâlnim,pentru a ne încerca norocul pe ulița Păcurarilor. Pe ulița cărturarilor,cum se chema înainte. Acum e a junimiștilor - mă completează Mișa. Și acum unde să vă las,boierule? În Piața Unirii,Mișa. Iar mâine seară,tot de aici mă iei. ...Iată-mă-s din nou instalat comod pe pernele trăsurii
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ziarul amintit: preotul Anton Popescu, profesorul M. Gârnițeanu și a lui C. D. Vasiliu, profesor al Liceului „M. Eminescu”, autorul lucrării Movila Răbâii (Hantepesiă Monografie istorico-arheologică (1933). Avem convingerea existenței unei colaborări fructuoase dintre Ion Gugiuman și preotul Anton Popescu, cărturar remarcabil, a cărui lucrare în manuscris, anume, Monografia parohiei Sf. Dumitru din Huși, necunosctă nouă astăzi, o folosește în redactarea articolului Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni. Colegiul Național „Cuza Vodă ”din Huși a inițiat în colaborare cu Facultatea de Geografie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
natură să facă plăcere autorului unei cărți; este un lucru ușor de înțeles. Dar ca un autor să nu încerce a gândi că un critic nu are pentru ce să urască un autor e oarecum descurajator.” George Călinescu 20. „Inspirația cărturarului nu iese din perceperea nemijlocită a vieții, ci dintr-o meditare a cărților despre viață.” George Călinescu 21. „Cititul poate fi o artă gratuită, ca oricare alta, fără finalitate în afară de sine.” George Călinescu 22. „Cărțile nu se citesc în public
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mult, au învățat deci de la măgari arta prețioasă de a tunde vița de vie>>.” Eugen Lovinescu 796. „A căuta originea cărții este o sarcină aproape tot atât de ingrată ca și aceea de a căuta originea vieții.” Eugeniu Speranția 797. „... Cărturarii sunt bătrâni ca vremea Și chiar eu, se pare, nu mai sunt. De la Ștefan: lacrima și sceptrul De la voi e rostul cărții, sfânt.” Florin Muscalu 798. „Cine scrie o carte deschide o ușă ori măcar o fereastră spre zări noi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în care ucenicii călugări, mirenii și întreaga lume ortodoxă se despărțeau de Starețul Paisie de la Neamț. La peste două veacuri de la această scenă, Starețul Paisie reprezintă încă un reper în Ortodoxie, un model al desăvârșirii umane și un paradox pentru cărturari. Moștenirea transmisă ucenicilor săi și lumii întregi îmbrățișează deopotrivă „toate lucrurile acestea din lumea aceasta”, căci ea se adresează inimii, prin practica de rugăciune isihastă, minții prin numeroasele manuscrise, precum și întregii firi omenești prin bucuria de viață cuprinsă în învățătura
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
părăsește haina militară pentru sutana de călugăr. Pe tărâmul credinței el se va dovedi încă un și mai aprig luptător decât pe câmpul de bătaie. Fiind un om foarte cultivat și aflat în continuă dispută teoretică cu Meletie Smotrițki (celebrul cărturar rus aflat atunci în tabăra creștinismului occidental), Petru Movilă înțelege foarte repede nevoia teoretizării pur dogmatice a tradiției ortodoxe, a conceperii unor instrumente teoretice de dezbatere bazate pe scrierile bizantine ale Sfinților Părinți. Era singurul mod de a apăra în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ortodoxe între Dunăre și Nipru. Opera sa de căpătâi, „Mărturisirea ortodoxă”, redactată în latină și structurată în trei părți, „Despre Credință”, „Despre Nădejde”, „Despre Iubire”, devine programul dogmatic al acestui spațiu confesional comun. Viața, concepția și realizările marelui ierarh și cărturar i-au făcut pe istorici să îl considere un precursor al lui Paisie Velicikovski. Spre deosebire de acesta însă, Petru Movilă a murit la doar cincizeci de ani, în 1646, fapt ce nu i-a permis să-și realizeze planul panortodox în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a se stabili la schitul Vărzărești din Muntenia, Paisie se instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem în 1763. Din acest moment și până la moarte, Paisie va fi stareț de mănăstire, păstor de suflete și cărturar neobosit. În foarte scurt timp, organizează la Dragomirna o obște de tip athonit, având drept scop principal progresul monahilor pe calea înduhovnicirii, prin asceză, comuniune în Sfânta Liturghie și, mai cu seamă, prin rostirea neîntreruptă a Rugăciunii lui Iisus. Aici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui cărturar. Anul 1794 este de altfel un an foarte important și pentru misionarismul monahal rus. În timp ce Paisie Velicikovski se stingea la Neamț, Sfântul Gherman (rămas în istorie ca Sfântul Gherman de Alaska) ajungea în insula Kodiak, ducând creștinismul ortodox în Alaska
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1845 și 1847. Om care și-a depășit cu mult epoca, prin emanciparea ideilor, libertatea de gândire și inițiativele de reformator al tradiției ortodoxe isihaste, Paisie Velicikovski, Sfântul pelerin din Poltava și creatorul de școală de traducători de la Mănăstirea Neamț, cărturarul și monahul care ținea în biblioteca sa de la Neamț textele lui Esop, Virgiliu și Aristotel, precum și o ediție din Voltaire, ajunge să influențeze, după încheierea pelerinajului său pământesc în 1794, un palier uriaș din intelectualitatea română și mai ales rusă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]