5,421 matches
-
sânge de celule imature, marchează o stare patologica.Diabaza ( citodiabaza ) medulară este influențată de factori splenici . Măduva osoasă reprezintă unicul producător de eritrocite, granulocite și trombocite la adultul normal și principalul producător de limfocite și monocite. Ea se găsește în cavitățile osoase, care-i conferă protecție și condiții foarte bune de dezvoltare și maturare pentru celulele sanguine. Măduva hematogenă, se găsește în interiorul oaselor ca niște cochilii rigide, fiind înconjurată de endost, mediul din interiorul oaselor oferind condiții optime pentru proliferarea și
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
din măduvă se pare că are o funcție mecanică, permițând extinderea țesutului hematopoietic sub influența unor stimuli din periferie. O stimulare puternică a hematopoiezei duce la : * creșterea celularității măduvei roșii, cu scăderea concomitentă a țesutului gras. * expansiunea măduvei active în cavitățile din oasele periferice. * hematopoieza extramedulară ,care necesită prezența unor celule stem și a unui sistem vascular similar cu cel sinusoidal din măduvă. Hematopoieza extramedulară este mai puțin eficientă decât cea medulară, ea ducând la eliberarea unor celule cu maturație parțială
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Se străpung segmentele, până când, la vârful acului, se simte rezistența osoasă. Se oprește străpungerea, se reglează opritorul acului la 5 mm adâncime, după care se străpunge tăblia osoasă, de preferat printr-o ușoară mișcare de rotație. Când acul a străpuns cavitatea osoasă, se extrage mandrenul și se adaptează seringa sterilă. Se aspiră puternic cu pistonul în seringă ,apărând produsul medular roșu. În acel moment pacientul simte o durere sternală de scurtă durată. Se trage brusc acul cu seringa adaptată în el
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
esențiale pentru decelarea și urmărirea unei HTA și respectiv a unei arteriopatii periferice. h. Aparatul digestiv: anamneza va preciza apetitul, scăderea ponderală, grețurile, vărsăturile, durerea și caracteristicele ei (sediu, durată, intensitate, iradiere, ritmicitate, periodicitate etc.). La inspecție se va urmări: cavitatea bucală (prezența protezelor dentare poate împiedica/ îngreuna intubația oro trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
L/ min. Reducerea acestuia cu peste 50% reprezintă un risc operator maxim. Este utilizat în special pentru monitorizarea astmului bronșic și BPOC. b. Radiografia toracică pune în evidență formațiunile tumorale pulmonare sau parietale, prezența aerului sau a revărsatelor lichidiene în cavitatea pleurală, fracturi costale, etc. c. Determinarea gazelor sanguine oferă informații asupra eficienței schimbului de gaze la nivel pulmonar și ventilației alveolare. Valorile sunt 82 exprimate în presiuni parțiale (PaO2, PaCO2) și saturația cu O2 a hemoglobinei (SaO2). Scăderea PaO2 (hipoxemia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ȘI FORMARE A HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE 1. Ruperea diafragmului prin hiperpresiune abdominală este mecanismul cel mai frecvent întâlnit. Acțiunea directă a agentului vulnerant asupra peretelui abdominal, anterior și lateral, asociată cu contracția reflexă a mușchilor abdominali conduce la scăderea volumului cavității abdominale și are ca rezultat apariția hiperpresiunii intraperitoneale, care forțează puternic cupolele diafragmatice. Starea de plenitudine a viscerelor cavitare abdominale, mai ales a stomacului, favorizează producerea rupturii mușchiului frenic. Presiunea crescută intraperitoneală se transmite direct cupolei frenice prin intermediul stomacului plin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a mușchiului frenic [23, 56]. Plăgile diafragmului sunt mai frecvente pe partea stângă. Astfel, plăgile diafragmului sunt parte componentă a plăgilor toraco-abdominale. Plaga toraco-abdominală reprezintă plaga produsă de un agent vulnerant, a cărui acțiune se face concomitent asupra organelor din cavitatea abdominală și cavitatea toracică, cu lezarea diafragmului. Elementul particular și obligatoriu al plăgilor toraco-abdominale îl reprezintă leziunea diafragmului. Plăgile multiple le-am semnalat în statistica proprie la 12,76% dintre cazuri, într-o proporție egală pe cele două părți, toate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
23, 56]. Plăgile diafragmului sunt mai frecvente pe partea stângă. Astfel, plăgile diafragmului sunt parte componentă a plăgilor toraco-abdominale. Plaga toraco-abdominală reprezintă plaga produsă de un agent vulnerant, a cărui acțiune se face concomitent asupra organelor din cavitatea abdominală și cavitatea toracică, cu lezarea diafragmului. Elementul particular și obligatoriu al plăgilor toraco-abdominale îl reprezintă leziunea diafragmului. Plăgile multiple le-am semnalat în statistica proprie la 12,76% dintre cazuri, într-o proporție egală pe cele două părți, toate fiind plăgi bipolare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
părți, toate fiind plăgi bipolare și rezultatul acțiunii proiectilelor armelor de foc. Gravitatea leziunilor asociate viscerale toracice și/sau abdominale determină severitatea și prognosticul plăgilor toraco-abdominale, în cadrul cărora leziunea diafragmului este factor de agravare, întrucât, pe de o parte expune cavitățile pleurală și peritoneală la contaminare reciprocă și, pe de altă parte, conduce la angajarea, imediată sau tardivă, a organelor abdominale în torace într-o hernie diafragmatică posttraumatică, situație în care apar tulburări funcționale cardio-respiratorii și digestive. Plăgile toraco-abdominale sunt favorizate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Rupturile centrale ale cupolei sunt rar observate pe partea dreaptă. Rupturile centrale, pur tendinoase, sunt întâlnite cu o frecvență redusă (4 cazuri în statistica lui Z. Popovici [69]). Câteodată rupturile centrale pot interesa și pericardul, realizând o comunicare directă între cavitățile peritoneală, pleurală și pericardică (Vernet, Moore, Brookes, citați de [69]). În funcție de aspectul lor rupturile diafragmatice se pot clasifica în: complet neregulate, stelate (Barrie), în formă de „T” sau „Y” (Lucido, Papai - citați de [69]). Marginile defectului frenic sunt flasce și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
orientată în potcoavă, în raport cu coloana vertebrală cu afectarea hiatusului esofagian (observația lui Garde citat de [69]). Rupturile transversale ale celor două hemidia-fragme sunt, de obicei, în continuitate și presupun interceptarea și a pericardului, realizând o comuni-care directă între cele trei cavități seroase. În statistica personală am întâlnit un caz de ruptură bilaterală de diafragm fără hernie post-traumatică [1, 2]. Rupturile multiple ale aceleași cupole, duble sau multiple, sunt observate și comunicate destul de rar și prezintă importanță din punct de vedere al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
producerii herniei poate trece o perioadă de timp numită „interval liber”. Imediat de la accident se evidențiază radiologic numai ascensionarea cupolei frenice, asemănătoare cu o relaxare diafragmatică, pentru ca ulterior să se producă hernierea intratoracică. Astfel, nu de fiecare dată hernierea în cavitatea toracică este imediată. Un exemplu, în acest sens, este cazul angajării stomacului într-o hernie diafragmatică. Există situații în care la originea rupturii cupolei frenice se pot situa traumatisme toraco-abdominale reduse ca importanță, cauza rupturii fiind de cele mai multe ori o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
69]). Această variantă de hernie poate fi de trei tipuri:hernie anterogradă (reprezintă varianta cea mai des întâlnită și constă în hernierea intraperi-cardică a organelor abdominale);hernie retrogradă (așa-numita ectopie abdominală a cordului, în cursul căreia cordul trece în cavitatea peritoneală);hernia mixtă (în care ectopia abdominală a cordului coexistă cu hernierea intrapericardică a viscerelor abdominale). Organele abdominale herniate intrapericardic sunt reprezentate cel mai ades de stomac și colon, mai rar de intestinul subțire și lobul stâng hepatic. Breșa diafragmatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
de Z. Popovici în 10% din cazuri. Pot fi întâlnite leziuni diverse ale parenchimului hepatic, de la fisuri simple până la rupturi complexe, ce pot determina separarea unuia sau mai multor fragmente ale ficatului. Se produce acumularea de sânge și bilă în cavitățile peritoneală și/sau pleurală. Hemostaza spontană se produce ceva mai des decât în rupturile splinei. Ruptura rinichiului este observată destul de rar, fiind comunicată de către Z. Popovici în 7% din cazuri, iar de Moreaux în 2% din situațiile studiate. Poate asocia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Z. Popovici într-un singur caz, de Moreaux în 0,2% din cazuri, iar de Lucido și Wall în 2% din cazuri). Ruptura viscerelor cavitare abdomino-pelvine asociată rupturilor diafragmului nu este frecvent întâlnită. Ruptura acestora se poate produce atât în cavitatea peritoneală cât și în cea pleurală (stomac, colon) și conduce la apariția peritonitei sau epanșamentelor pleurale, cu posibilitatea unei evoluții foarte grave. După Moreaux ruptura stomacului este întâlnită în 1,8% din cazuri, a intestinului subțire 1,2%, colonului de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
4 cm (76% după Z. Popovici). Plăgile cu orificiul diafragmatic de mari dimensiuni sunt foarte rare. Plăgile diafragmatice vechi prezintă un orificiu mai mare, datorită creșterii acestuia în timp, ca rezultat al presiunii exercitate de viscerele abdominale ce trec în cavitatea toracică. Plăgile diafragmatice, datorită dimensiunilor mici ale orificiului, conduc mai frecvent la hernii diafragmatice strangulate. Orificiile tegumentare Orificiile tegumentare ale plăgilor diafragmatice sunt reprezentate de orificiul de intrare și de către orificiul de ieșire (în situația plăgilor transfixiante). Plăgile bipolare sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
traumatisme închise, iar 42 (14%) după plăgi diafragmatice [69]. Deci, herniile diafragmatice sunt mai frecvent întâlnite după rupturi diafragmatice și mai rar după plăgile acestuia. Se produce migrarea viscerelor abdominale în torace și excepțional de rar a celor toracice în cavitatea abdominală (cazuri descrise de Grill, Beale, Andrei, Santy citați de [69]). Herniile diafragmatice posttraumatice, atât după rupturi cât și după plăgi, sunt mai frecvente pe partea stângă. În statistica personală am identificat 79 hernii diafragmatice posttraumatice (ceea ce reprezintă 53,74
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
frenice sau leziunilor viscerelor intratoracice sau chiar a leziunilor peretelui toracic. La cazurile din studiul personal am observat următoarele aspecte [1, 2]:- la 31,64% din cazuri viscerele abdominale herniate în torace au prezentat leziuni; în 8% din situații în cavitatea pleurală au fost prezente două viscere abdominale lezate;- fistula gastro-pleurală a existat la 8% din cazuri;- viscerul cel mai frecvent lezat și herniat a fost ficatul (33,33%), apoi splina (29,62%), urmată de stomac (22,22%). La cazurile fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
apreciat cât din acesta se datorează herniei diafragmatice. Manifestările clinice în faza acută sunt date în cea mai mare proporție de leziunile asociate viscerale, parietale și scheletice. Existența leziunilor asociate viscerale numai în abdomen, numai în torace sau în ambele cavități, determină tipul abdominal, toracic sau mixt al tabloului clinic. Semnele și simptomele identificate la examenul clinic al pacientului în faza acută sunt date de cele mai multe ori de gravitatea revărsatelor peritoneale și/sau toracice posttraumatice. Intensitatea manifestărilor locale și generale determinate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în criză) au dezvoltat o ruptură de diafragm cu hernie diafragmatică [21, 34]. O instabilitate hemodinamică severă apărută la un pacient împușcat, cu plagă toraco-abdominală, cu suspiciune de lezare a diafragmului, poate fi și rezultatul unei hernieri a cordului în cavitatea peritoneală prin soluție de continuitate la nivelul pericardului și diafragmului [89]. Este citat în literatură cazul unui pacient, care la 3 ani după ce diafragmul său a fost reparat cu plasă de politetrafluoroetilen (PTFE), se internează în spital în stare de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în enterotoraxul important). Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
75% din situații, iar într-un caz am observat abdomenul escavat, întrucât mare parte a viscerelor abdominale se aflau în torace;- dispneea, ca rezultat al distensiei viscerelor abdominale (atât a celor herniate în torace, cât și a celor rămase în cavitatea peritoneală), a fost prezentă la 37,5% din cazuri;- deplasarea mediastinului a fost semnalată la 25% din cazuri;- semnele de iritație peritoneală s-au întâlnit la 37,5% dintre cazuri;- febra și frisonul, ca semne ale sepsisului local și general
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cât imaginile radiotransparente urcă mai mult în hemitoracele respectiv cu atât sunt mai sugestive pentru hernia diafragmatică. Hernierea stomacului poate fi confundată cu un pneumotorax sau cu eventrația diafragmatică [80]. Hernia diafragmatică strangulată cu perforarea stomacului sau colonului angajat în cavitatea toracică, cu fistulă gastro-pleurală sau fistulă colo-pleurală, poate determina apariția pneumotoraxului. Aspectul radiologic al acestui pneumotorax înregistrează următoarele trăsături distinctive: atelectazia completă a plămânului cu deplasarea controlaterală a mediastinului, dar fără coborârea hemidiafragmului ipsilateral. Diagnosticul poate fi confirmat imediat prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hernii diafragmatice, instituirea drenajului pleural nu produce ameliorarea clinică sau radiologică a sindromului respirator. Dilatația gastrică cu ascensionarea cupolei diafragmatice poate fi confundată cu hernia diafragmatică, mai ales în timpul fazei acute, la scurt timp după injurie. Hernierea viscerelor abdominale în cavitatea toracică este ușor detectată cu ajutorul fluoroscopiei cu substanță de contrast (bariul). În situația opririi bruște a coloanei de bariu la joncțiunea esogastrică întreg stomacul este probabil herniat în hemitoracele stâng. Dacă bariul poate trece, totuși, de cardia, poate fi vizualizat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]