3,958 matches
-
publice personalitățile marcante”. În continuare, raportul relata că „în ziua de 11 martie când locuitorii din comuna unde este el învățător erau la barieră, căutând a intra în oraș, domnia sa (Paul Mităchescu, n.a.) luând partea răsculaților s-a iscat o ceartă violentă între dînsul și arendașul Calciu, fapt pentru care a fost oprit 10 zile a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a preoților din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un localnic de faptul că dacă iau trenul ajung la Havana înaintea vaporului și așa și-au salvat viețile! Printre cei coborâți la Santiago de Cuba se afla și Juan Lopez, unul din fochiștii vasului, rămas la țărm după o ceartă cu căpitanul Ramon Martin Cordero. Ziarul "El Imparcial" din 20 septembrie avea să relateze despre sfârșitul tragic al navei "Valbanera" în apele cubaneze. Se spune că atunci când "Valbanera" a ajuns la Santiago de Cuba, uraganul cel mai puternic al anului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
veni să le ia. Am vorbit și cu doamna Lydia Philippescu. Nu trecu mult și veni Lupu Costache ca să vorbească mamei de regularea administrației [la] Florica. El primise petiția mamei, dar nici nu mai știa de ce este vorba. Ne istorisi certurile germanilor cu bulgarii și luarea din mâna acestora a administrației Dobrogei. Vederea acestui om era un chin pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doar că era maistru militar la o unitate de grăniceri din oraș, și era poreclit nea Oblete, fiind un pescar renumit în zonă. Oblete ăsta era o sugativă teribilă la alcool, și de aici mi s-a tras și o ceartă mare cu Rita din cauza lui. Noi aveam o rație de băutură pentru tabără, printre care și niște vin roșu foarte bun de la crama Tirol. Într-o tabără organizată mai târziu cu vreo doi ani, fiind eu de data asta organizatorul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
catedralei, si nu în locul obișnuit de pe fațada Palatului Guvernatorului, iar drept cadou de adio i-au oferit un steag purtând blazonul sau și un coif decorat cu argint 33. La Scarperia, ne spun biografii, Manetti a găsit regiunea "plină de certuri și diferende toate, sau cea mai mare parte dintre ele, fiind dușmanii de moarte"34. Și astfel el a călătorit în persoana din sat în sat și din casă în casă, chiar și în părțile muntoase, unde țăranii "erau mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
anume Nicolae Karagiali Costache, fiul lui Costache Caragiale, text publicat la tipografia "Heliade" în București la zece ani după moartea poetului, îi prilejuiește criticului o succintă analiză, constatând în cele din urmă că "substanța poemului" se reduce la "o simplă ceartă antonpanescă între mâini, picioare și pântece", personaje alegorice, evident, dar vede în ea "o meditație asupra condiției pernicioase a trupului bicisnic, supus cohortei de imagini părelnice ale lumii fenomenale, ca și a sufletului nemuritor" (O piesă de teatru necunoscută despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aude o detunătură în spatele lui și capra cade moartă ca de-o sută de ani. A doua capră îi vine spre stânga care are aceeași soartă, lovită cu aceeași iuțală de moș Cațichi. Sturdza, supărat foc, prinse să-i caute ceartă; dar noi toți l-am încunjurat pe bravul moș, i-am făcut ovațiuni și l-am ridicat în triumf; iar pe polcovnic 64 l-am făcut să înțăleagă că n-a avut decât ce-a meritat, pentru că nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ei bine, Dăscălescu nimerea mai totdeauna centrul al 25 de pași, eu nu ieșeam mai niciodată din cercul cel mic, iar Botez nu nimerea niciodată în poartă. Și tocmai cu Theodor Botez a trebuit, fără voia mea, să am o ceartă și un duel. El s-a înamorat de o domnișoară căreia i-a cerut mâna, dar, nefiind agreat, și-a închipuit că eu i-aș sta în cale. Fără că mai cerceteze, să se convingă, dacă într-adevăr eu eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a fost păcălită "Junimea" de Hasdeu, prin acrostihul Conforbiri literare publicat din nebăgare de seamă în gazeta noastră sub titlul: E putred mărul, și care punea, dragă Doamne, în lumină înclinările noastre germanofile. Dar, oricât de violentă a fost această ceartă, ea a avut efectul bun de a întrona imperiul ideei în locul beției de cuvinte și a detrona câțiva pseudosavanți și pseudopoeți cu pretenții de genii. Aș putea zice că a fost chiar interesantă această polemică care a pasionat vreo doi-trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu brațele deschise ca pe un frate mai mic. Nu pot zice însă același lucru despre cânii lui care n-au fost tocmai politicoși față de al meu. Dânșii au început să-l miroase, să-i arate dinții, să-i caute ceartă din senin și, dacă nu intervenea Millu cu oarecare gesturi de picioare întovărășite de energicele cuvinte: În lături, cotarle!153 Așa vă primiți musafirul?", desigur ar fi avut loc o încăierare care nu cred să se fi sfârșit în avantajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
său care urma să plece departe, ceea ce el consideră util în viață pentru acesta: „Nu da și nu lua bani împrumut. Dând bani pierzi adesea și banii și prietenul, iar luând bani împrumut, se duce rostul gospodăresc. Ferește-te de ceartă, dar odată intrat în ea, poartă-te în așa fel încât potrivnicul să-ți știe de frică. Îmbracă-te bogat dar nu țipător, pe măsura pungii tale, căci adesea haina face pe om. Dă-ți urechea orișicui dar glasul numai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fizică, cei doi soți se trezesc față în față ca doi străini, doi oameni care nu au nici preocupări, nici idealuri comune, uneori nici mentalitate sau nivel cultural comun. Și dacă între timp apar și copii, tragedia este gata, apar certuri, adesea violențe, divorțuri, copii fără părinți și fără familie. A existat însă mereu și există și astăzi iubirea adevărată. Este sentimentul sublim care se dezvoltă în suflet ca o floare fermecată și care te face să vezi lumea cu alți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
valorifica. Privesc cu întristare cum o mulțime de oameni inconștienți irosesc acest bun neprețuit, timpul, dat pentru a trăi, cum în special tinerii se complac în distracții și plăceri lipsite de valoare și de conținut, cum își irosesc timpul cu certuri, dușmănii, lupte pentru avere și putere, cu ură și răzbunări, cu minciuni și înșelătorii. Și pentru ei ca pentru noi toți, clepsidra curge și curge neîncetat, pentru toți aceștia ca și pentru noi toți, va veni ziua finală, ziua marelui
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
totuși să rămînă la periferia peninsulei, neîncercînd să pătrundă în interiorul teritoriului sau să se aventureze în cucerirea unor mari părți ale acestuia. Deși uniți prin limbă, religie și cultură, cetățile-state își iroseau o mare parte a forței lor în permanente certuri interne și conflicte războinice. Ele nu erau deci pregătite să fie la înălțimea provocării marii forțe militare care și-a făcut apariția în Macedonia începînd cu domnia lui Filip al Macedoniei (359-336 î.e.n.). Macedonenii erau probabil iliri ca origine etnică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
adesea asupritorii membrilor mai săraci și mai slabi ai propriei lor comunități. Departe de a fi uniți ca pătură socială, notabilii erau divizați în facțiuni familiale care luptau pentru avantaje economice și politice. Rivalitatea aceasta dintre familiile mai puternice și certurile lor înverșunate au ieșit clar la iveală în timpul revoluției grecești din anii '20 ai secolului al nouăsprezecelea. Insulele grecești aveau un statut și mai avantajos. Dat fiind că acestea constituiau în general proprietatea membrilor familiei regale otomane, ele se aflau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau creșterea vitelor și a oilor, vînătoarea și banditismul, acolo unde acesta dădea rezultate profitabile. Unitatea socială și politică de bază era tribul, care era la rîndul lui alcătuit din clanuri. Tribul, unit prin legături de familie și prin permanente certuri cu vecinii, deținea controlul asupra pășunilor și a ținuturilor împădurite, care erau proprietatea obștii. Alături de Albania învecinată, Muntenegrul era probabil cea mai primitivă regiune din Balcani, dacă nu chiar din întreaga Europă. S-a apreciat că în prima jumătate a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
120000 de locuitori, din care 20000 erau veritabili războinici.18 Ca unitate politică, țara aceasta avea totuși să joace un rol care depășea cu mult sărăcia, suprafața mică și starea ei înapoiată. Dat fiind că teritoriul ei era sfîșiat de certurile dintre triburi, singurul element al unității a fost la început biserica. Muntenegrenii erau de naționalitate sîrbă și de religie ortodoxă. Centrul lor era mînăstirea de la Cetinje, ai cărei episcopi dețineau jurisdicția asupra întregului teritoriu. Aceștia erau de obicei aleși de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că se presupunea că atît episcopul cît și guvernatorul erau aleși de o adunare formată din căpeteniile triburilor, ambele posturi au devenit practic ereditare în cele două familii. Se pare că cele două oficialități au colaborat bine la început. Prima ceartă importantă a survenit în 1802 asupra chestiunii ocupării postului laic. După 1718, legătura cu Veneția a slăbit. Muntenegrul nu s-a ales cu nimic prin Tratatul de la Passarowitz. Deși s-a încercat stabilirea unor relații mai strînse cu Austria, Rusia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reușit să-l înlăture și a preluat puterea în stat. În ciuda originii lui dubioase, noul conducător a încercat realmente să ia unele măsuri extrem de necesare, străduindu-se să instituie un fel de conducere civilă oficială și să pună capăt neîncetatelor certuri dintre triburile rivale. Acțiunile lui au atras atenția marilor puteri. Subvențiile Rusiei nu au mai fost trimise. Muntenegrenii și-au reluat totodată raidurile în teritoriile turcești și venețiene. În 1768, Poarta a trimis o armată împotriva lui Ștefan, dar aceasta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
punîndu-se astfel capăt influenței celor două familii croato-ungare de frunte. Pe tot parcursul secolului al optsprezecelea , într-un efort de a-și păstra autonomia internă și privilegiile lor speciale, nobilii croați au adoptat în general o poziție de mijloc în certurile dintre Viena și opoziția maghiară, sprijinindu-i pe habsburgi în timpul revoltei lui Rákoczy. Dieta Croației a acceptat de asemenea Sancțiunea Pragmatică, dar numai în schimbul asigurărilor că drepturile lor speciale vor fi protejate. În această perioadă, a fost făcută o declarație
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
propriei sale comunități închise; el lupta alături de căpetenia locală pentru interesele zonei în care locuia. Lupta dintre forțele otomane și grecești era deja în plină desfășurare în momentul izbucnirii revoluției din aprilie 1821. Conflictul acesta își avea originea în vechea ceartă dintre Poartă și nesupusul ayan provincial Ali Pașa, al cărui cartier general se afla la Janina, în Epir. Așa cum am văzut, acesta fusese tot timpul un spin în coasta autorităților otomane. El oscilase între rebeli și guvernul din vestul Balcanilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu deținea controlul asupra autorităților locale sau a persoanelor individuale nesupuse. În decembrie 1822 a fost convocată o nouă adunare a notabililor la Astros, unde au fost aduse o serie de modificări constituției. Principalul eveniment petrecut aici a fost însă cearta izbucnită între Kolokotronis, spijinit de detașamentele lui înarmate, și guvern, care a dus la declanșarea războiului civil. Kolokotronis avea controlul asupra orașului Nauplion; adversarii lui de la Kranidi erau membrii unei administrații aflate sub conducerea lui Ghiorghios Kountouriotis, care reprezenta interesele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să-i fie oferit lui, nu va mai trăi ca să fie martor la fondarea regatului grecesc. El a fost asasinat în octombrie 1831 într-un act de răzbunare de o familie pe ai cărei membri îi întemnițase. Onoarea personală și certurile sîngeroase constituiau realități de zi cu zi în Grecia revoluționară. După moartea lui Capodistrias, guvernul a trecut în mîinile unui triumvirat alcătuit din Avgoustinos Capodistrias, fratele defunctului președinte, Kolokotronis și Kolettis. Nici grupul acesta nu a fost în stare să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și la Constantinopol și în oricare altă capitală balcanică, aceste consulate concurau în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ la certurile interne. În timpul acestei crize politice, opoziția față de Miloš era constituită de Partidul Constituțional, al cărui șef era Toma Vučić-Perišić. Scopul acestui partid era adoptarea unei constituții care să limiteze puterea cneazului și să-l oblige să guverneze împreună cu oamenii de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a confruntat regența era organizarea unei armate naționale care să poată asigura atît apărarea statului cît și liniștea publică. Țara nu se putea bizui desigur pe căpitani și pe detașamentele lor militare, forțele care purtaseră războaiele revoluționare. Activitățile dezbinatoare și certurile lor fuseseră motivele principale ale anarhiei și violenței din perioada aceea. Recunoscînd necesitatea asigurării unui sprijin ferm noului regim, puterile protectoare luaseră măsuri ca Othon să beneficieze de serviciile unei forțe de mercenari de aproximativ 3500 de soldați. Aceștia, cea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]