3,425 matches
-
cu SM stabilă clinic. Un total de 88 de pacienți au raportat cefalee, 21 dintre aceștia după inițierea tratamentului cu Interferon. Incidența tuturor tipologiilor de cefalee a fost de 57,7%. Hemicrania a fost identificată la 25% din cazuri, iar cefaleea la 31,1%. De asemenea, a fost găsită o semnificativă corelație între cefalee și SM recidivantă. Cefaleea primară este des întâlnită printre pacienții afectați (D’AMICO D. și colab., 2004). Am văzut că frecvența sindroamelor dureroase din SM se situează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
21 dintre aceștia după inițierea tratamentului cu Interferon. Incidența tuturor tipologiilor de cefalee a fost de 57,7%. Hemicrania a fost identificată la 25% din cazuri, iar cefaleea la 31,1%. De asemenea, a fost găsită o semnificativă corelație între cefalee și SM recidivantă. Cefaleea primară este des întâlnită printre pacienții afectați (D’AMICO D. și colab., 2004). Am văzut că frecvența sindroamelor dureroase din SM se situează în jurul valorii de 65%. În Clinica de Neurologie a Spitalului de Neurologie și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inițierea tratamentului cu Interferon. Incidența tuturor tipologiilor de cefalee a fost de 57,7%. Hemicrania a fost identificată la 25% din cazuri, iar cefaleea la 31,1%. De asemenea, a fost găsită o semnificativă corelație între cefalee și SM recidivantă. Cefaleea primară este des întâlnită printre pacienții afectați (D’AMICO D. și colab., 2004). Am văzut că frecvența sindroamelor dureroase din SM se situează în jurul valorii de 65%. În Clinica de Neurologie a Spitalului de Neurologie și Psihiatrie Oradea, am efectuat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h) Sindrom febril prelungit. Boala poate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
adjuvant, constituie un criteriu de întrerupere a terapiei. Frecvența efectelor adverse se citează a fi între 2-6%. Cel mai frecvent efect advers este citat ca fiind starea pseudogripală, ce a apărut la 30-60% din bolnavi. Se caracterizează prin curbatură, mialgii, cefalee, febră, simptome care au diminuat de-a lungul tratamentului. A doua categorie de reacții adverse au fost reacțiile locale la locul injectării, care sunt mai frecvente la administrarea subcutanată și la doze mari, față de administrarea i.m. Se mai citează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Copaxone are și unele reacții adverse, cele mai frecvente fiind la locul injectării, unde pot apare: eritem, durere, inflamație, prurit și edem local, dar niciodată nu a dat necroză cutanată. Alte efecte adverse au fost: vasodilatație generalizată cu roșeață, dispnee, cefalee, astenie, infecții urinare, dureri precordiale, parestezii, greață, anxietate, febra, rahialgii și reacții alergice. Cele mai multe din aceste reacții alergice se rezolvă spontan. S-a studiat deasemenea apariția anticorpilor împotriva Copaxone și s-a constatat că aceștia, deși apar din prima lună
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
noilor și în total a leziunilor reliefate cu gadolinium, cu aproximativ 60% comparative cu placebo. Nu a fost o reducere semnificativă a frecvenței puseelor între cele două grupuri. La doze mai mici, efectele secundare sunt minore și au constat în cefalee, greață, frison, tahicardie, artralgii și prurit. La dozele mai mari folosite de SORENSEN s-a semnalat neașteptat de mare număr de evenimente acute și cronice, pe durata studiului. Mai mult de 50% dintre pacienți au prezentat unul sau mai multe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
țesutului, când pacienții au fost tratați periodic cu steroizi (RICHERT N.D. și colab., 2001). Totuși, datorită complicațiilor survenite în timpul folosirii steroizilor pe durată lungă (osteoporoză, sensibilitate la infecții, sindrom Cushing, diabet, hipertensiune arterială, ulcer gastric, tulburări electrolitice, hipotonie musculară, insomnie, cefalee, acnee, tulburări psihice, bulimie, etc), rolul steroizilor în tratamentul SM mai trebuie studiat, atât ca siguranță, cât și eficacitate (POPA C., 2002). În concluzie, putem spune că metilprednisolonul este medicamentul cel mai bun pentru tratarea puseelor acute din SMRR și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dorsală și care frecvent anticipează un puseu agravant prin exacerbarea inflamației (ROLAK J. și colab., 1990). Alte implicări ale nervilor cranieni au fost descrise în cadrul simptomelor de prezentare a bolii (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Aceste dureri sunt raportate ca cefalee obișnuită sau migrenă cu incidență mai crescută la pacienții cu SM (WATKIS S.M. și colab., 1969). Durerea inflamatorie nociceptivă, care apare ca durere orbitală (nevrită 276 optică), cefaleea, durerea în zona gâtului sau dorsală prezintă frecvent un episod de exacerbare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a bolii (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Aceste dureri sunt raportate ca cefalee obișnuită sau migrenă cu incidență mai crescută la pacienții cu SM (WATKIS S.M. și colab., 1969). Durerea inflamatorie nociceptivă, care apare ca durere orbitală (nevrită 276 optică), cefaleea, durerea în zona gâtului sau dorsală prezintă frecvent un episod de exacerbare a bolii. Cefaleea este în mod obișnuit simptomul ce anticipează un episod de paroxism al SM (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Este o durere ce răspunde la antiinfamatorii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
migrenă cu incidență mai crescută la pacienții cu SM (WATKIS S.M. și colab., 1969). Durerea inflamatorie nociceptivă, care apare ca durere orbitală (nevrită 276 optică), cefaleea, durerea în zona gâtului sau dorsală prezintă frecvent un episod de exacerbare a bolii. Cefaleea este în mod obișnuit simptomul ce anticipează un episod de paroxism al SM (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Este o durere ce răspunde la antiinfamatorii nesteroide, paracetamol și la steroizi. În mod obișnuit nu devine cronică și nu necesită terapie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care după 2-3 zile prezintă o flictenă alb-gălbuie, centrată de un fir de păr, cu conținut purulent, care apoi fistulizează. Semnele generale, prezente de regulă în furunculele mari sau multiple, constau în: durere intensă la nivelul regiunii afectate, febră, frison, cefalee, anorexie. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomatologiei și a semnelor clinice deja descrise. Diagnosticul diferențial. Afecțiunea se poate confunda cu: șancrul sifilitic (leziune dură, nedureroasă, probe serologice pozitive) pustula malignă (antraxul) în care întâlnim o mică zonă necrotică circulară
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ridică. Multiplicarea bacteriană și eliberarea de toxine devitalizează țesuturile din jur rezultând extensia abcesului. Dacă se aplică un tratament corect în această fază, abcesul nu se mai mărește. Extensia abcesului este însoțită clinic de semnele generale ale infecției: frison, febră, cefalee etc. Anatomia patologică. Abcesul are un perete neoformat și un conținut purulent: a. peretele abcesului (membrana piogenă) are o structură fibroelastică, rezultată prin procesul de comprimare a țesutului conjunctiv, descriindu-se trei straturi: stratul intern (rețea de fibrină în care
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
regionale. Apare mai frecvent la nivelul membrelor, îndeosebi cele superioare, iar la palpare se prezintă ca niște cordoane sensibile. De obicei, coexistă o adenopatie dureroasă (adenopatie satelită). Manifestările generale în limfangită sunt: febra (39°-40°C), frison, alterarea stării generale, cefalee, vărsături. Evoluția poate îmbrăca 3 aspecte: resorbția procesului limfangitic; supurația, ce poate evolua spre formarea unui flegmon sau mici abcese de-a lungul vaselor limfatice; gangrena, în cazul unei virulențe microbiene excesive pe un teren cu o reactivitate precară. Tratamentul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
un adult sau de un copil mai mare ori mai dezvoltat, aflat pe poziție de responsabilitate, încredere sau putere. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual determină, pe lângă probleme stricte de sănătate (tulburări de somn, atacuri de panică, boli psihosomatice, cefalee, tulburări digestive) sau de natură sexuală, probleme emoționale legate de lipsa de încredere a copilului în el și în ceilalți, sentimente de vinovăție, frică, teama de pedeapsă, letargie, ostilitate, depresie. Abuzul emoțional este acel tip de maltratare care afectează dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
subiecții slab controlați terapeutic. 4.1.2. Anamneza pacientului cu HTA. O mare parte din persoanele hipertensive sunt asimptomatice și descoperirea HTA se poate realiza fortuit, numai prin măsurarea TA. Există și multe cazuri în care subiecții cu HTA prezintă cefalee, cel mai frecvent cu sediu occipital, pulsatilă sau constrictivă, care apare adesea la trezire și care se ameliorează în cursul zilei. Frecvent însă cefaleea este nespecifică și nu se corelează cu valorile TA, decât în cazul encefalopatiei hipertensive. O parte
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
realiza fortuit, numai prin măsurarea TA. Există și multe cazuri în care subiecții cu HTA prezintă cefalee, cel mai frecvent cu sediu occipital, pulsatilă sau constrictivă, care apare adesea la trezire și care se ameliorează în cursul zilei. Frecvent însă cefaleea este nespecifică și nu se corelează cu valorile TA, decât în cazul encefalopatiei hipertensive. O parte din hipertensivi, în special persoanele tinere sau cu HTA ușoară, au simptome și semne de instabilitate vegetativă, cu transpirații profuze, eritem al feței, palpitații
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
renală: simptomele descrise de pacient: poliurie, nicturie, hematurie, sete, edeme și antecedentele personale și heredocolaterale privind bolile renale (exemplu rinichi polichistic); afectarea arterelor periferice: claudicație intermitentă, extremități reci sau antecedentele personale de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare ; afectarea cerebrovasculară: vertij, cefalee, deficite motorii sau senzoriale sau antecedente personale și heredocolaterale de atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral; afectarea oculară: tulburări de vedere variind de la fosfene până la scotoame sau vedere "în ceață". date despre factorii de risc cardiovasculari asociați: dislipidemie sau diabet
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
HTA secundară obținute din anamneză: istoric familial de boală renală (rinichi polichistic) sau antecedente personale de boală renală sau istoric de infecții de tract urinar, disurie, colici renoureterale, abuz de analgezice (suspiciune de HTA renoparenchimatoasă); 61 episoade de transpirații, palpitații, cefalee, anxietate, tahicardie și dureri toracice apărute în accese (suspiciune de feocromocitom); pseudoparalizii, parestezii, poliurie, tetanie (suspiciune de boală Conn). anamneza privind consumul de contraceptive orale, cocaină, amfetamină, steroizi, antiinflamatoare nesteroidiene, eritropoietină, picături nazale, sugestive pentru HTA drog-indusă HTA indusă de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
bloc AV grad 2 sau 3 Boală vasculară periferică intoleranță la glucoză sindrom metabolic pacienți activi fizic (atleți) BPOC Efecte adverse asociate folosirii --blocantelor Generale: Artralgii, astenie, oboseală, diaforeză, edem, mialgie, faringită, retenție urinară Sistem nervos central: Depresie, vertij, halucinații, cefalee, insomnie, parestezii Oculare: Lăcrimare, iritație oculară, xeroftalmie Cardiovasculare: Hipotensiune ortostatică, vasoconstricție periferică, edem periferic, prelungirea intervalului QT, bradicardie sinusală, sincopă, torsada vârfurilor, tahicardie ventriculară, angină pectorală, blocuri atrioventriculare, stop cardiac Respiratorii: Bronhospasm, wheezing, dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sistolică izolată angină pectorală boală vasculară periferică ateroscleroză carotidiană sarcină Tahiaritmii IC congestivă Verapamil, Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită efectelor cardiace) Bradicardie Bloc atrioventricular Agravarea insuficienței cardiace congestive Constipație (verapamil) Hipertrofie gingivală O altă limitare a tratamentului cu blocanți ai canalelor de calciu este combinația verapamilului sau diltiazemului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile pe animale de laborator au arătat efectele IECA de încetinire a progresiei leziunilor aterosclerotice. Mai multe studii clinice au evaluat abilitatea IECA de a preveni progresia leziunilor aterosclerotice la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
angiotensinei II Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Nefropatie diabetică Post infarct miocardic Proteinurie/ microalbuminurie Hipertrofie de ventricul stâng Fibrilație atrială Sindrom metabolic Tuse indusă de IECA Sarcină Hiperpotasemie Stenoză de arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii BRA Vertij, cefalee, fatigabilitate, tuse, grețuri, diaree, angioedem. 5.2.3. Strategii terapeutice. Folosirea preferențială a anumitor antihipertensive 5.2.3.1. Principii generale Se administrează inițial o doză relativ mică, cu scopul scăderii gradate a TA. După începerea tratamentului, unii pacienți acuză
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
diastolice mai mari de 110 mm Hg la cel puțin 2 măsurători efectuate la interval de minim 6 ore sau HTA la care se adaugă proteinurie și minim una din următoarele: − simptome derivate din afectarea sistemului nervos central: acuze vizuale, cefalee severă, modificări ale statusului mental; − simptome determinate de distensia capsulei hepatice: durere în hipocondrul drept, durere epigastrică, grețuri, vărsături; − hepatocitoliză: nivelurile TGO și TGP cel puțin duble față de valorile normale; − Trombocitopenie sub 100.000/mm3; − Proteinurie mai mare de 5
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
os URGENłĂ HIPERTENSIVĂ CRIZĂ HIPERTENSIVĂ 173 Majoritatea pacienților ce prezintă urgențe hipertensive au fost anterior diagnosticați ca hipertensivi și au avut un control inadecvat al valorilor TA. Manifestări clinice ale urgențelor hipertensive sunt cele ale disfuncției de organ țintă interesat: cefaleea, alterarea nivelului stării de conștiență și alte manifestări ale disfuncției SNC sunt manifestări clinice clasice ale encefalopatiei hipertensive; retinopatia avansată cu modificări arteriolare, hemoragii și exudate, edem cerebral, este identificată la examenul fundului de ochi la pacienții cu encefalopatie hipertensivă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]