6,690 matches
-
vale a Haranului (Imn patriarhilor, vv. 80, 82) și copilă încântătoare / plăcută vederii (Dragoste și moarte, vv. 10-11) cu calificativul postpus numelui iar la Quasimodo: domoala / revărsare a sângelui (Fir tot mai scurt). La fel de interesante se dovedesc a fi contextele centrate în jurul calificativului oscuro: obscur / fir de nisip (zis lume) (Ginestra sau floarea deșertului, vv. 190 191) și a vieți-mi goale / obscure (Amintirile, vv. 85 86), iar la Quasimodo întunecată / piatră (Thanatos Athanatos) și scriam strofe despre cel mai întunecat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dinamică. Componentele unui sistem sunt interconectate, funcționînd ca un întreg, cu anumite funcții. Dacă se elimină sau se adaugă componente, sistemul se schimbă. Comportamentul său depinde de structura sa globală, dar fiecare parte poate afecta întregul. Analiza unui sistem este centrată pe problematica ordinii, organizării, structurii și stărilor acestuia. Trei sunt elementele esențiale ale unui sistem: identitatea sa, organizarea și orientarea spre obiective. În general, sistemele sunt alcătuite din subsisteme, existînd o anumită ierarhie internă. Pe de altă parte, el trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sunt cele legate de formare, interacțiune cu ansamblul, evoluția și disoluția instituțiilor economice, dar și a celor non economice, care condiționează viața economică. Acum, siste-mele sunt interpretate, în general, ca mari configurații instituționale sau structurale, istorice, evolutive. Analiza sistemică este centrată mai curînd pe megainstituții decît pe microinstituțiile de care se ocupă instituționalismul contemporan. De asemenea, sunt privilegiate aranjamentele interdependente ale instituțiilor sociale, mai curînd decît regulile singulare considerate în mod izolat. Analiza sistemică în general e mai mult centrată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este centrată mai curînd pe megainstituții decît pe microinstituțiile de care se ocupă instituționalismul contemporan. De asemenea, sunt privilegiate aranjamentele interdependente ale instituțiilor sociale, mai curînd decît regulile singulare considerate în mod izolat. Analiza sistemică în general e mai mult centrată pe temele complexității, ale interdependenței și reglării, insistînd asupra unei dimensiuni de "sistem" pe care îl are jocul dintre permanență și schimbare. Orice sistem evoluează, păstrîndu-și totuși propria identitate. O astfel de dialectică este, de pildă, la baza reprezentării economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
străină. Această abordare poate fi opusă celei japoneze, care prefera uneori să difuzeze în pierdere o nouă tehnologie pe piața străină numai pentru a-și crea piața și a-și fideliza viitorii clienți. În acest timp, serviciile americane sunt esențialmente centrate pe studiul concurenței la nivelul întreprinderii. În S.U.A., experții în inteligență economică au încă și astăzi mari dificultăți în a-și lărgi viziunea. Repunerea în cauză a leadership-ului american asupra economiei mondiale a fost greu înghițită de întreprinderile americane, care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
invoce Cerul. Nu-i rămîne decît să deschidă Canonul daoist, retipărit recent și să citească: "Dăinuirea este mai curînd mișcare săvîrșită după legi precise, închisă în ea însăși, reînnoindu-se fără încetare, o mișcare a unui tot organizat și puternic, centrat pe el însuși, o mișcare în care orice sfîrșit este urmat de un nou început". China are nevoie într-adevăr de un Stat modern, competent, puternic cu adevărat, adică în stare să desăvîrșească reformele economice, să stăpînească criza socială și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Université Paris IV-Sorbonne. Astfel, se manifestă o a doua generație în teoria literară, după prima epocă preocupată de text în imanența lui, ca operă închisă, care stă de vorbă numai cu limbajul său. După ce a făcut carieră un demers critic centrat pe sintaxa textului literar, pe măsură ce semantica a câștigat teren, intertextualitatea avansează o abordare prielnică deschiderii textului, dacă nu către lume, cel puțin spre alte cărți, spre bibliotecă. Prin intertextualitate, s-a realizat trecerea de la structuralism la ceea ce s-a numit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
umane, psihice si artistice având un dinamism propriu. [...] Curentele furnizează autorilor nu numai atitudinea filozofică si estetică, ci și o ideologie, un instrumentar tehnic, un sistem de valori"87. Criticii stilistice din revistele internaționale de retorică (a cărei direcție analitică, centrată pe limbajul poetic, ca mijloc de creare a unei noi realități, printr-o interiorizare a exteriorului, o adoptăm) îi adăugăm, venind în completarea imaginii receptive a poeticii Anei Blandiana, critica autohtonă. Acordând o considerație mai mare modelului internațional eseistic de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
punct de referință. Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoție, find una masculină, rece, în încercarea ei de a fi obiectivă, mizându-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării. Anulând orice trimitere la un lirism înduioșător, mesajul ei este centrat pe o reproducere cât mai lucidită a evenimentelor derulate în epoca ceaușistă. La noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
conștientizăm, de asemenea, că timpul nostru este un timp etic, că etica redevine ceea ce a fost pentru Întreaga Înțelepciune antică - nu un domeniu oarecare alături de celelalte domenii ale reflecției filosofice, ci chiar inima filosofiei, iar inima demersului etic postmodern se centrează pe responsabilitate. Nu Întâmplător trăim un timp al IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate responsabililor, al responsabililor de o manieră concretă și nu a unei responsabilități generice și impersonale.” Amploarea responsabilității morale este imens crescută, În condițiile
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
46-47. Am extrapolat, ad-hoc, conceptul de "spațiu discursiv", definit de Dominique Maingueneau (ca parte componentă a unei triade din care mai fac parte "câmpul discursiv" și "universul discursiv"), prin coroborare cu acela de "câmp științific", al sociologului Pierre Bourdieu, ambele centrate pe analiza poziționării (identității) ideologice a enunțiatorului și aplicate, preponderent, în domenii ale ideologicului, în studii la baza cărora se află, programatic, ideea de confruntare. Prin conceptul de SPD avem în vedere, și pentru discursul voiculescian din cele două texte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Planes și alegem cu click stânga, planul XOY, plan ce se va orienta automat către noi pentru a desena, apărând și bară de lucru (Quick Bar). - trasam o linie situată pe axa X, cu dimensiunea de 168mm pe care o centram, conectând mijlocul segmentului cu axa Y, folosind comandă connect. - trasam apoi trei cercuri pe axa Y. - cu comandă arc by center, trasam arcele de cerc cu centrul în originea cercului cu și cu razele de 26mm, 54mm, 40mm și cu
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
dintre ele. 6.1 Tutorial - Realizarea unei piese cu găuri în mediul sincron - deschidem modulul Part și pe planul XOY, trasam un dreptunghi cu latura de 150mm, cu mijloacele laturilor conectate la axele X și respectiv Y, pentru a fi centrat și pentru a putea fi eventual modificat ulterior simetric. - extrudam în sus pe o înălțime de 25mm - desenăm pe față superioară un alt pătrat (tot centrat) cu latura de 50mm, pe care il extrudam apoi în sus pe distanță de
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
selectata pentru eventuale modificări, putem deselecta cu un click în fereastră grafică sau apăsând ESC. - ridicăm partea cilindrica a piesei cu 25mm și apelăm din nou comandă Hole, pentru a introduce gaură situată la 80mm față de planul superior al piesei, centrată pe axa Z și orizontală. Pentru aceasta, ne vom raporta la o fată a flanșei pătrate de la bază, vom bloca acel plan, îl vom orienta cu Ctrl+H și apoi ne vom deplasa cu cursorul pe mijlocul segmentului fetei superioare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
Realizarea unei piese cu adâncituri Piesa pe care o voi modela pentru a demonstra modul de folosire a adânciturilor (Dimple), este o chiuvetă din oțel. - deschidem aplicația SE în modulul Sheet Metal și pe planul XOY, desenăm un profil dreptunghiular, centrat la sistemul de axe cu dimensiunile 700x500, pe care îl transformăm într-un Tab. Apoi, desenăm un alt profil dreptunghiula. - apelăm comandă Dimple, selectam profilul desenat pe suprafață plana de bază și apoi direcția în care realizăm adâncitura. Din bară
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
And Drop, a piesei ground sau baza - cilindru. Tragerea piesei se va face din fereastră Parts Library, prin selectarea piesei (Cilindru.par) și tragerea ei ținând butonul stânga al mouse-ului apăsat. După tragerea acesteia în scenă, se va poziționă singura (centrat pe sistemul de coordonate), datorită faptului că aceasta este piesă ground, după care se vor asambla toate celelalte. - tragem apoi în ordine celelalte piese ce fac parte din ansamblu. După intrarea în scenă a piesei introduse, aceasta este pregătită să
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
folosească în mod excepțional termenul de imposibil, teoria lor este una a posibilului. Cartea de față nu prezintă o teorie suplimentară a posibilului. Cercetarea noastră creează o bifurcație odată cu hotărîrea conceptuală, morală, politică, estetică de a trece de la un demers centrat asupra posibilului la o viziune a lumii în termenii posibile-imposibile. A așeza în cuplu ideea de posibil și contrariul său înseamnă a muta centrul de greutate al dezbaterilor. Să revenim, de exemplu, la Hegel. Ceea ce, în consecință, este în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
subtilă: telespectatorii rămân în general cu o imagine pozitivă a oamenilor politici, dar forma discursului privilegiat în acest tip de emisiune nu favorizează angajamentul politic. Discurs autocentrat și dezangajare politică Cel mai adesea este vorba despre un discurs autocentrat, adică centrat pe persoana politicianului: acesta ajunge să spună: „Îmi place cântecul ăsta”, „Îmi petrec vacanța în cutare loc”, ba chiar, în anumite cazuri, se extinde și asupra vieții sale intime, chiar a practicilor sexuale (în acest sens, ne putem aminti de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
după distincția operată de Gilles Deleuze), este susceptibilă de a atinge și influența un număr mai mare de persoane și, puțin cîte puțin, de a modifica formele mentale sau viziunea asupra vieții. O a doua axă a abordării noastre este centrată pe franco fonie, îndeosebi pe francofonia literară, care ni se pare problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nimic nu e sigur. Unde sunt fiicele mele, Linda și Ingel? Plictisul e mai mare decît poate fi suportat. Narațiunea e alertă ca cel mai bun roman polițist, iar cuvintele și imaginile evocate sfîrtecă măruntaiele cititorului, intriga intimistă, la început, centrată pe secrete de familie se extinde la scara unei lumi și a unei conștiințe universale devastate. Nu te poți ascunde de vinovăție, iar ceea ce Istoria a stricat în viața unui om nu se mai poate repara, însă împărtășirea aduce în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spunem așa, caracterul științific al abordării și cel derizoriu al obiectului supus analizei. De altminteri, unele din studiile realizate până acum pe tema postmodernismului au destulă forță pentru a ne încredința că riscul acesta nu este o fatalitate. Atenția se centrează pe scriitură, una din ideile cvasiunanim împărtășite fiind aceea că postmodernismul ar fi în primul rând o chestiune de limbaj. Știut este, de altfel, că modalitățile de realizare și tehnicile discursive ale unui curent, oricare ar fi el, oferă "întotdeauna
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și la structuralismul filosofic. Deși se pare că structuralismul nu este formulat într-o teorie filosofică propriu-zisă, bazele sale implicite par a ține de o anumită interpretare a cartezianismului, din care, bineînțeles, este exclus rolul subiectivității. Critica structuralismului 49 se centrează pe câteva coordonate esențiale: lipsa unui concept adecvat pentru istoricitate, structuralismul acționând sincronic și nu diacronic (din moment ce sistemele sunt permanent stabile); "propovăduirea" unui determinism total, deoarece se referă doar la structuri anonime, care ar exclude libertatea, inițiativa sau alegerea; însăși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
celui nefuncțional (obiecte vechi, colecții) și a celui metafuncțional sau chiar disfuncțional (gadgeturi, roboți). Universul modern, creat prin intermediul mijloacelor tehnologice noi și printr-o accentuată solicitare a producției, este prezentat în opoziție cu universul tradițional, care, susține autorul, nu este centrat pe "isteria" consumului fără limite, ci pe satisfacerea trebuințelor. Toate exemplele și analizele de caz pe care acest text le oferă transmit nostalgia unei lumi patriarhale pierdute în fața serializării, industrializării și artificializării crescute aplicate sistemului modern de obiecte. Se observă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autonomie totală. Această descriere a subiectului postmodern corespunde complet portretului individului contemporan, realizat de Baudrillard, care arată cum subiectul clasic s-a transformat în in-divisum, într-o monadă autonomă. Lipovetsky remarcă rolul consumului de masă în trecerea de la o morală centrată pe ideea de bine la una axată pe bunăstare, care a condus la o civilizație care nu mai opacizează dorințele, ci le maximalizează, alăturându-le și un discurs justificator și culpabilizator. În acest sens, publicitatea a avut un rol important
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
una alcătuită din obiecte decât din semeni, raportul om lucru fiind preferat relației tradiționale om om. Așa cum Baudrillard observă un sfârșit al transcendenței în ceea ce privește consumul, Lipovetsky discută despre sfârșitul transcendenței în domeniul moral, care a condus către o "morală nedureroasă", centrată pe sine și care a deplasat cu mult sau chiar a negat autoritatea externă sau caracterul absolut al diverselor imperative morale. Morala devine la rândul său un spectacol acompaniat de discursuri publicitare, care prezintă noile idealuri ale cetățeanului contemporan, între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]