11,660 matches
-
ghicește și care te captivează prin misterul ei. Cu cât te apropii de tablourile orientale, cu atât ele îți vorbesc mai mult. Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
larg decât să moară acolo, ucis de un demon. Pe mare vântul se Întețise. Valuri mari, cenușii, se spărgeau de firava barcă, cu un catarg și o pânză. Dar călătorul nu păruse deloc neliniștit. Vântul bătea exact În direcția coastei chineze, iar Înaintarea micii ambarcațiuni era extrem de rapidă. Chiar prea rapidă, se gândise pescarul. Cerul era Întunecat, ca și cum dintr-o clipă În alta ar fi Început ploaia, dar, totuși, ploaia nu Începea. Puținele bărci japoneze care ieșiseră la pescuit se Întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ploaia nu Începea. Puținele bărci japoneze care ieșiseră la pescuit se Întorceau, În grabă, spre țărm. Apoi marea devenise cu desăvârșire pustie. O nemărginire de valuri alungându-se unele pe altele, biciuite de vânt. Abia spre seară se desluși țărmul chinez al strâmtorii Tsushima. Ajunseseră când Întunericul căzuse deja, iar pescarul se grăbi să plece. Ștefănel rămăsese pe țărm, cu senzația ciudată că revenea la o viață pe care o uitase cu desăvârșire. Fusese covârșit de amintiri. Era țărmul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întrezărea, ca o pată firavă de lumină, locul În care se afla soarele. Erau multe oglinzi chinezești, simple, duble, sau În construcții artistice sub forma petalelor de floare. - Yata-no-kagami! spuse negustorul În fața căruia se oprise Ștefănel. Deși nu cunoștea limba chineză, tânărul Înțelese că este vorba de cifra opt. O oglindă cu opt petale, lucrată fin, În argint. Lângă ea se aflau alte oglinzi decorate cu lamele sau cu paiete de aur. Mai departe se Înșirau oglinzi Înecate În lac transparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Kyoto cu ani În urmă. - Precum soarele, precum luna, precum apa, precum aurul, fii limpede și strălucitor și oglindește ceea ce se află În inima ta! spuse o voce bărbătească, În spatele lui Ștefănel. Tânărul se Întoarse uimit și văzu un călugăr chinez aproape de aceeași vârstă, ras În cap, care Îl privea cu o veselie inexplicabilă. - Asta scrie pe rama oglinzii, spuse călugărul. Văd că citeai de multă vreme. E o oglindă japoneză. O kagami. Dar același lucru e scris și pe unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
unele oglinzi chinezești. - Nu vorbești În chineză, ci În mongolă, observă Ștefănel. De unde știi că Înțeleg mongola? - Asta Își poate da seama orice prost. Toată lumea strigă pe aici, toți au de arătat ceva. Ai trecut fără să tresari pe lângă negustorii chinezi, dar ai ascultat cu atenție ce spuneau negustorii mongoli. - Proștii de aici n-au altă treabă decât să urmărească tresăririle unui străin? Călugărul nu păru supărat de Întrebarea obraznică. Dimpotrivă, fața i se lumină Într-un zâmbet. - Așadar, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oglinzi vor fi făcute cioburi. Chiar și mica oglindă kagami, despre care Îi vorbise Midori. - Nu e nevoie... spuse tânărul Într-un târziu. Negustorul de oglinzi care se afla În apropierea lui se opri, nedumerit, și Întrebă ceva În limba chineză. - Negustorul vrea să știe dacă vrei să cumperi ceva, fiindcă trebuie să strângă, traduse călugărul. - Nu e nevoie, repetă Ștefănel. Nu e nevoie să strângă. Nu e nevoie ca toți acești negustori să-și strîngă mărfurile. - Nu Înțeleg, spuse călugărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zâmbi. Într-un fel, el avea dreptate. Bătălia fusese câștigată. Iar primăvara avea să sosească Într-o bună zi. 13 ianuarie 1475, Templul Shaolin, China Shaolin („Templul pădurii tinere”) se deschidea, În pădurile munților Shaoshi, ca o minune de arhitectură chineză. Nu era un simplu templu, ci o suită de clădiri, de dimensiuni diferite, acoperite de pagode pe unul, două sau trei nivele. Pelerinul care sosea din masivul Songsan și intra În munții Shaoshi vedea, la Început, doar acoperișurile. Așa cum le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bărbatul În roșu, cei doi salutară, Înclinându-se cu mâinile În semn de rugăciune. - Maestrul Shan Bao... șopti călugărul. - Bine ați venit, spuse bărbatul, În chineză, răspunzând salutului. - Oaspetele nostru se numește Oan-san, spuse Liu Huang, și nu cunoaște limba chineză. Vorbește Însă japoneza și mongola. - Bine ai venit, străine, spuse bărbatul, de această dată În mongolă. Prefer să folosesc mongola, chiar dacă Împotriva mongolilor a trebuit să ridicăm Marele Zid. Japoneza este limba unor dușmani mult mai sălbatici decât vechile armate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tău este o onoare pentru noi. Niciodată un Ninja nu a călcat pragul acestui lăcaș. La auzul cuvântului Ninja, În sală se iscă o ușoară rumoare, stinsă instantaneu la simpla privire a maestrului. Japonia era o amenințare gravă pentru Imperiul Chinez, iar călugării Shaolin erau adeseori chemați În orașele de la țărmul Mării Chinei de Est, pentru a respinge atacurile piraților wako. Auziseră legende despre luptătorii din umbră ai Japoniei, dar nu văzuseră niciodată vreunul. Privirile lor Încercau să afle cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nimic, căci timpul templului curgea ca un fluviu, același și mereu altul. - Programul fiecărei zile cuprinde ore de meditații, ore de antrenament, ore de studiu și ore de activități gospodărești, Îi spunea Liu Huang. Se citesc cărți clasice În limba chineză, japoneză, turcă și persană. Se pictează miniaturi, iar unii călugări au darul sculpturii. Sunt respectate cele opt ore de somn necesare organismului, dar se practică și tehnici yoga menite să alunge oboseala. Uneori, cei care urmează să plece În misiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu răspunse nimic. Era mult mai bine să petreacă iarna aici, la templu, decât În vreunul din târgurile de pe Drumul Mătăsii. Avea șansa de a se antrena zilnic și chiar de a deprinde tehnicile Yoga. În schimb, le arătase luptătorilor chinezi câteva din kata-urile japoneze și câteva tehnici de luptă fără arme practicate de Ninja de nivelul genin. Celelalte tehnici rămâneau secrete, mai ales cele de nivel jonin, care implicau spiritul, cele cinci elemente, precum și practici magice de dispariție și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
contureze un plan de călătorie care l-ar fi putut aduce mai repede la granițele vechiului regat al Persiei, unde stăpâneau acum, din câte Îi explicase maestrul Shan Bao, triburile Oilor Albe, dușmane ale Imperiului Otoman și prietene ale lumii chineze. Avea să traverseze și ținuturile prietene ale Karamaniei. Dar, pe măsură ce avea să se apropie de Anatolia, prietenii se Împuținau, iar dușmanii deveneau din ce În ce mai periculoși. Malul Mării Marmara și cel al Mării Negre erau, pentru el, tărâmuri ale morții. Cum erau toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cobora de la Urumqi, orașul din ținuturile locuite de triburile mongole, spre Însoritul Samarkand. Nu se apropiau la mai mult de un zbor de săgeată și nu se Îndepărtau la mai mult un sfert de ceas de galop. Rămăsese În caravana chineză care transporta mătăsuri, pietre prețioase și mirodenii, amânând schimbarea. Căci știa că, de acum, principala tehnică de supraviețuire era Schichito-de, arta travestiului. Nu va mai fi un călăreț În kimono negru, ci va Împrumuta cele mai diverse Înfățișări. O vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
descoperi ceva. Scurmă cu vârful cizmei până când de sub nisip ieși coada unei săgeți. Se aplecă și o scoase cu grijă. Era o săgeată de lungimea și greutatea unei săgeți mongole. Dar nu era, totuși, o săgeată mongolă. Părea mai degrabă chineză. Cu siguranță, Însă, arcul folosit fusese unul de tip mongol. Un arc scurt, cu dublă curbură. Cu săgeata În mână, Amir Începu să deslușească tactica. Vânt, foc, săgeți, sabie. Surpriză. Mai rămânea, Însă, o mare necunoscută. Luptătorul anticipase totul. Știuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
imediat de la oamenii noștri care păzesc toate celelalte drumuri pe teritoriul Ak Koynlu. Nimeni n-a semnalat nimic. Doar goana mongolilor spre Samarkand. - Nici un negustor nu avea semnalmentele celui căutat, spuse alt luptător. Nici măcar pe aproape. Nimeni cu acea Îmbrăcăminte chineză, nimeni cu ochi albaștri, nimeni cu doi cai. - M-am săturat de cuvântul „nimeni”, spuse Moussa, gânditor. Parcă omul nostru ar fi devenit invizibil. Nu mai există. N-am găsit decât negustori bătrâni sau Între două vârste, câțiva cerșetori, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
va trebui să mă supun de azi Înainte, dacă nu-mi va lua capul, se numește Ștefan Oană. E fiul căpitanului Oană, comandantul gărzii voievodului Ștefan al Moldovei. A călătorit vreme de un an pe Drumul Mătăsii. A Învins tâlharii chinezi de lângă Luoyang și a ucis, singur, o sută de Cuceritori la marginea deșertului Gobi. Poruncile Marelui Maestru sunt clare. Toți prizonierii noștri sunt eliberați. Nu mai are loc nici un asasinat și nici o tortură. Spahii care ne-au Însoțit până aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
parcurs varianta de sud a Drumului Mătăsii. - Drumul Mătăsii... - Îl cunoști? - Am toate hărțile, am Învățat toate limbile străine. L-am citit de opt ori pe Marco Polo. Cum să nu-l cunosc? - Că ar fi organizat Înfrângerea unor bandiți chinezi, lângă Luoyang. - Luoyang... Nu departe de Shaolin... - Că ar fi ucis o sută de Cuceritori la marginea deșertului Gobi. - Deșertul Gobi... colțul din sud-vest, drumul scurt pentru a intercepta Drumul Mătăsii... - Da. Văd că ai studiat locurile. - De sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
paginii o scriere asemănătoare... ideograme dintr-o limbă asiatică... . Trecuseră, poate, cinci secunde. Poate zece secunde. Umbra zbura printre cei care voiau moartea lui Alexandru. Zeci de oameni și de cai zăceau În sânge. Ideograme... Învățase cât putuse din limba chineză În bibliotecă... se concentră... o linie verticală, un spahiu despicat din creștetul capului până la brâu, două linii oblice, doi spahii prăbușiți cu piepturile tăiate prin platoșele de piele, o linie orizontală sus, capul comandantului spahiilor zburând pe iarbă, răsucire, salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
orizontală... era un cuvânt... dar la chinezi o ideogramă nu era un cuvânt, ci o poveste... trei orizontale... două lovituri piezișe... da... se contura forma unei ideograme simple, cea mai simplă care putea exista, cea cu care Începea Învățarea limbii chineze... era o casă... era Casa... trebuia un verb... două linii verticale... da... și o subliniere dedesubt... da... picioarele tăiate... semnul Întoarcerii... Umbra nu avea timp să vorbească, dar Îi spunea ceva, căci numai el studiase limbile asiatice la Veneția... casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ghicește și care te captivează prin misterul ei. Cu cât te apropii de tablourile orientale, cu atât ele îți vorbesc mai mult. Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
a pierde toate aceste manuscrise și hârtii.“ Sir Edmund Backhouse, coautor al lucrărilor China Under the Empress Dowager (1910) și Annals and Memoirs of the Court of Peking (1914) „În 1974, spre jena Oxfordului și spre groaza personală a învățaților chinezi de pretutindeni, Backhouse a fost dat în vileag drept un falsificator... Șarlatanul fusese demascat, dar materialul său contrafăcut era încă bază temeinică de învățătură.“ Sterling Seagrave, Dragon Lady: The Life and Legend of the Last Empress of China (1992) „Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
China al ziarului londonez Times între 1892-1912 „[Tzu Hsi] s-a arătat a fi binevoitoare și chibzuită. Caracterul său a fost fără cusur.“ Charles Denby, trimisul american în China, 1898 „Era o maestră a răului pur și a intrigii.“ Manual chinez (tipărit în perioada 1949-1991) Prolog Adevărul e că nu am fost niciodată maestră la nimic. Râd când îi aud pe oameni spunând că a fost dorința mea să conduc China de la o vârstă fragedă. Viața mea a fost trasată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
plimbăm. Cântând, ne alăturam plutașilor. Melodia mea preferată era Wuhu e un loc minunat. La asfințit, mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian. Potrivit mamei, după ce manciurienii au cucerit China, au descoperit că sistemul chinez de conducere era mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian. Potrivit mamei, după ce manciurienii au cucerit China, au descoperit că sistemul chinez de conducere era mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca folosind bețișoare. Era un admirator al operei din Peking și a angajat meditatori chinezi care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]