3,731 matches
-
revistei reținem „Hora colectivității“ (a afaceriștilor din partidul liberal), la fel de actuală atunci ca și acum, dacă nu cumva mai actuală: „Hai să dăm mână cu mână / Cei ce suntem lungi de mână, / Să-nvârtim hora hoției / Pe averea României. / Cei cinstiți dintre noi piară, / Numai hoți să fie-n țară, / Între noi să nu mai fie / Nici un om de omenie.“ Invitat, la începutul anului 1895, de către foarte bunul său amic Constantin Mille, care devenise proprietar al cotidianului democrat și republican Adevărul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Centralei Editoriale nr. 6, din săptă mâna 8-13 februarie 1988. E interesant contextul editorial în care a apărut cartea în această săptămână: Nicolae Ceaușescu, Apărarea națională a Repu blicii Socialiste România (Ed. Militară); Comandantului suprem. Imn ostășesc (Ed. Militară); Cinstind un om, sărbătorim o țară. Omagiu celui mai iubit fiu al patriei, 588 pag. (Ed. Eminescu); Omul și drepturile umane în concepția și practica socială românească (Ed. Politică); Reducerea costurilor de producție în unitățile agricole (Ed. Politică); Teorie și metodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce-i în jur și dacă-s toate după obicei. Vorbesc molcom, în șoaptă. Nu stau cu dînșii, ca să nu le stric sporovăiala. Pe la zece seara pleacă, iar în urma lor casa se scufundă într-o liniște asurzitoare. „Din toată inima cinstește pe tatăl tău și nu uita niciodată durerile mamei tale. Adu-ți aminte că ei ți-au dat viața: ce le vei da tu în schimb pentru ceea ce au făcut ei pentru tine?” (Isus Sirah 7, 28-29). Material, le-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fie de sufletul mamei (tatei, fratelui, sorei)”, varsă, fiecare, cîte o picătură. Își împart „moșii” (o cană, o farfurie, un ibric, o cratiță, o căldare), date cu „colac” (plăcintă) și lumînare, și, în așteptarea preotului pentru slujba de pomenire, mai cinstesc o dată, și-ncă o dată sufletul celor ce nu mai sînt. Mormintele părinților arătau ca „făcute” nu de mult. Florile - rare, palide, ofilite - nu se prinseseră prea bine. Am stat cîteva minute în reculegere. „Fără experiență” (cum se scuză), L. n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici o altă femeie. „Cum aș fi putut să intru în altar și să pun mîna pe cele sfinte? Iar sîngele meu - a adăugat, nu fără rost - n-a fost sînge slab de pustnic: nu m am hrănit rău, am mai cinstit un pahar de vin pe la oameni. Sînt mîndru, dle profesor, că am putut să mă păstrez curat!” V.P. are ochii mici, dantură și veșminte de om care se neglijează, poartă o pălărie cu boruri largi, mai neagră decît sutana și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și culcat, și pe față și pe dos, și la dreapta și la stînga și în toate cutele mele sufletești”, după canonul Marelui Bordelais. Nu mă întind dincolo de ceea ce am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am botezat trăiesc. Ai să vezi că așa are să fie și cu el”. Scena întoarcerii de la botez mi-a fost povestită de mai multe ori de însăși nașa și de Mămuca, de fiecare dată cu amuzament. Simțind nevoia să se cinstească, au intrat în crîșma de La Vale, unde, ca să poată bea, m-au așezat pe o masă lîngă tejghea. Apoi, luîndu-se cu vorba, au ieșit și au pornit spre casă. Cînd au ajuns aproape de Cabinet (actualul cămin cultural), care e situat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă ar fi numai în treburile lor particulare calea-valea; da’ sînt și în trebile țării și asta crez c-o să ne ducă de rîpă. Pe care-l auzi vorbind, îți vine să-l săruți, așa vorbește de frumos și de cinstit; și apoi cînd te uiți la faptele lui, să-l pui la zid și să-l împuști, nu altceva”. Fariseul din povestirea lui Brătescu-Voinești e un „ciocoi nou” care „face paradă de democrație și de dragoste de țăran”, dar se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru cei ce au fost colaboratori ai revistei „Înmuguriri” și așteaptă completarea lui și pentru Doina Bucur - spre a-l trimite la Cluj. Îmi solicită de asemenea să mă viziteze și pentru a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă 10, cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă”11. Având În vedere sentimentele ce ne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
presă și la t.v., făcând declarații despre tot și despre nimic... , rămâne cititorului nostru plăcerea de a constata ce și cât din aceste tendințe se găsesc” și la noi. și totuși, cei ca noi, scriem cu conștiința clară și cinstită pentru micul tezaur al poporului nostru. Cum merg „Cazabanii”? Dă-i Înainte! Vă Îmbrățișez pe amândoi, Ion Olteanu Adresa din Craiova: Remus Mărgineanu ptr. I.O. Craiova Calea Unirii, Bloc 3 Et. III, ap. 15 Cod 1100 P.S. Roagă-l
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
publicate În perioada celui de al doilea război mondial, a avut de pătimit după Încheierea ostilităților În mai 1945 (dreptul de a publica etc.). 851 pornirea mea. Ținutul Băii Sucevei noastre, după cum știți, a avut norocul de fii care-au cinstit În chip deosebit, prin ales devotament, locul unde-au lucrat În viață. Întotdeauna, am simțit o deosebită admirație pentru oamenii care și-au făcut un crez din Îndeplinirea datoriei lor. Credincios acestui sentiment, am căutat să schițez ființa acestor oameni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de altădată Împreună cu prieteni mai tineri (G. G. Ursu, M. șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând și umbră, pentru răcorirea capului... 1057 ANEXĂ SCURTE DATE BIOGRAFICE șI ACTIVITĂȚI DIVERSE, CĂRȚI TIPĂRITE șI DISTINCȚII PRIMITE DE CĂTRE AUTOR DATE BIOGRAFICE : Născut la 1 octombrie 1923
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și le procure. E trist, dar adevărat, niciodată în România nu s-a furat legal așa cum se fură de 20 de ani încoace, începând cu miniștrii care au fost destituiți până la femeia de serviciu sau gunoierul care, dacă nu-l cinstești cu 15-25 de lei, refuză să ridice gunoiul, cu toate că salubritatea se plătește odată cu apa. Să nu mai vorbim de cei din comerț, de la care nu poți cumpăra nimic dacă nu pici cu ceva. Fie bani, fie cadouri. Indiferent ce vrei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În 1988 se împlinesc 300 de ani de la tipărirea Bibliei lui Șerban Vodă, prima ediție integrală a Bibliei în limba română. Prin sârguința acestui voievod, românii au avut Biblia în limba națională înaintea multor alte popoare. Ciudat fel de a cinsti memoria acestui mare domn! Nu mai departe decât de vara lui 1983, profitând de sărbătoarea tricentenarului asediului Vienei de către turci, trepădușii cu funcții culturale ai partidului au organizat în marea metropolă europeană un fel de congres al intelectualilor români din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de rit ortodox din Danemarca și Suedia, ne adresăm pe această cale dvs. pentru a ajuta comunitatea noastră în străduințele sale de a obține reîntoarcerea părintelui nostru duhovnicesc preot doctor Mihai Radu la postul său, între noi, acolo unde este cinstit, pentru a-și putea continua opera sa duhovnicească. Această scrisoare am adresat-o de asemenea ambasadelor române din Danemarca și Suedia, precum și Patriarhiei de la București. Vrem cu acest prilej să facem cunoscută pozitiția hotărâtă a comunităților românești ortodoxe din afara României
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Suedia și Danemarca. După multe dificultăți, sub îndrumarea acestuia, comunitatea a putut cumpăra și o mică biserică care să aparțină românilor din sudul Suediei și Danemarca. Comunitatea română din Suedia și Danemarca își încheie scrisoarea în felul următor: Noi îl cinstim și mai departe pe preotul Mihai Radu pentru opera sa de unire spirituală întru biserică a românilor din Danemarca și Suedia. Români de pretutindeni, ajutați-ne, dându ne păstorul, ce prin voia și vicleșugul altora și nu prin voia sa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
postumă a imaginii lui mi-o explic și prin amintirea unui detaliu din comportamentul tatei căruia multă vreme nu i-am dat atenție. S-a Întâmplat de câteva ori să fie invitat la cârciumă de țăranii care țineau să-l cinstească pentru Încheierea vreunei lucrări mai importante. Se Întorcea acasă beat criță, cu fața zâmbitoare și predispus spre gesturi tandre, atât de neobișnuite firii lui. Apoi Începea să plângă, cu capul pe masă, și nu era posibil să scoți vreo explicație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ideea care a stat la geneza acestui document istoric, a fost de a abate atenția comuniștilor, de la proiectata deportare a legionarilor, prin îndemnul care li se dădea de a se preocupa de autoclădirea lor pe linie moral-spirituală și încadrarea lor cinstită în munca de refacere a țării. Era exact ce convenea atât comuniștilor, care doreau să aibă cât mai multe forțe de lucru devotate pentru producție și reconstrucție, cât și legionarilor, care puteau să-și desăvârșească pregătirea intelectuală pentru o etapă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
amonte cu pași siguri. L-am urmat, ținând lanterna aprinsă ca să văd pe unde calc. — Ați dat sunetul mai încet? Deci este artificial? — Nici vorbă! Este absolut natural! — Păi, nu înțeleg. Cum se poate micșora un sunet natural? — Ca să fiu cinstit, nu-l dau mai încet, îl scot pur și simplu. Nu prea înțelegeam, dar am decis să nu-i mai pun întrebări. Nu intra în atribuțiile mele să fac așa ceva. Misiunea mea era cu totul alta și trebuia să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Și-atunci?... O auzeam bătând darabana cu unghiile în dinți. Sau cel puțin așa mi se părea. — Doar nu-mi ceri să-ți aduc cărțile la ușă! continuă ea, iritată. Chiar nu-nțeleg cum de ai asemenea pretenții. — Ca să fiu cinstit, da, numai că nu-ți cer, ci te rog. Adică mă implori. — Da. Crede-mă că am motive foarte serioase. Vrei cam multe. A urmat o tăcere mai lungă. Auzeam în receptor melodia Annie Laurie, care anunța închiderea bibliotecii. Străbătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lume de la bibliotecă. Cei mai mulți erau elevi de liceu, cu sacoșe din plastic ca și a mea. Privindu-i atent, mi se părea că duc o existență cam anormală. Parcă le lipsea ceva sau aveau ceva exagerat de mare. Ca să fiu cinstit, mai degrabă existența mea era anormală în ochii lor. Asta-i lumea, ce să-i faci! Se cheamă prăpastie între generații. Printre elevi am văzut și bătrâni. Aceștia își petrec de obicei duminicile după-amiază citind în sala de lectură reviste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Însă acest lucru e nesemnificativ pentru țara noastră” și că „românii sunt onești și cinstiți” (Nicolae, 2006, p. 48). Astfel, s-au creat premisele unei dihotomii: ei (romii), care creează probleme țării la nivel internațional, și ceilalți (românii), care sunt cinstiți și onești. Nu pun În discuție afirmațiile ministrului (ce ar putea fi tratate mai pe larg Într-un alt studiu), ci modul de diferențiere Între majoritari și minoritari, ca și cum cei din urmă n-ar fi cetățeni ai statului român, ca și cum
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a conștiinței literaturii, pentru că nu e Înzestrată cu voința de a lupta Împotriva Literaturii. E drept, ea nu mai impietează asupra expresiei gîndirii, dar fără nici un folos: transparența ei n-are scop, vrea să spună Barthes, scriitura aceasta este doar cinstită cu mesajul pe care-l poartă. Scriitorul ei, „nou”, „accedînd la clasic, devine epigonul creației sale primitive, societatea Își face din scriitura lui o manieră și Îl face pe scriitor proizonier al propriilor mituri formale.” Cu alte cuvinte, gradul zero
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dabile ca și enoriașii, aceștia din urmă, dar mai cu seamă țăranii, îi tratau fără respectul cuvenit, domnul indica ispravnicilor ca ei înșiși să-și schimbe felul de comportare față de fețele bisericești: „însuși dumneata să-i îndemni (pe locuitori) a cinsti pe preoți dând pildă cu cinstea ce vei face preoților"; „venind înaintea dumitale - preoțiisă¬i pui să șadă, cinstindu-i cum se cuvine", socotindu-i „ca pe niște obraze ce se cinstesc și de dumneata"; - în spiritul canoanelor și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]