7,304 matches
-
capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnată medalistic, după șase decenii de la înfăptuire, în anul 1996. În zona centrală a aversului (fig. 100av), mărginită de bandă circulară cu inscripția MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în câmpul medaliei, edificii ale satului românesc. Pe revers (fig. 100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverență. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcită de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICĂ ȘI NUMISMATICĂ „MEDICINA 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASA MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casa cu pomi și doi nori. Medalia (bronz, 60 mm), deși deosebit de interesantă prin realizarea aversului, nu este arogată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avers (fig. 128av) este prezentat chipul omagiatului în profil spre stânga, flancat de inscripția DR. GR. T. POPA în stânga și semnătura celor doi sculptori realizatori ai modelajului medalistic Gh. ADOC / V. G. (Vasile Gabor) Reversul (fig. 128rv) prezintă o inscripție circulară și orizontală pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și Vasile Gabor) Dispunerea inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
specializat în domeniul urologiei, spital care a primit numele său. O medalie (tombac, 60 mm) pe care apare chipul lui Th. Burghele este inițiată, cum ne informează aversul (fig. 132av), pe care apar doar inscripții, de ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE ENDOUROLOGIE (circular) cu ocazia celui de ALIII LEA / SIMPOZION / NAȚIONAL / DE / ENDOUROLOGIE (în mijloc pe cinci rânduri) din 30. 04 - 1. 05. 1996 (tot circular și în continuarea celei de mai sus). Pe revers (fig. 132rv) este chipul savantului în profil, orientat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiată, cum ne informează aversul (fig. 132av), pe care apar doar inscripții, de ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE ENDOUROLOGIE (circular) cu ocazia celui de ALIII LEA / SIMPOZION / NAȚIONAL / DE / ENDOUROLOGIE (în mijloc pe cinci rânduri) din 30. 04 - 1. 05. 1996 (tot circular și în continuarea celei de mai sus). Pe revers (fig. 132rv) este chipul savantului în profil, orientat jumătate stânga, înconjurat de inscripția circulară SPITALUL CLINIC PROF. DR. THEODOR BURGHELE - sus BUCURESTI - jos. Sub umărul stâng sunt inițialele gravorului C. D.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
LEA / SIMPOZION / NAȚIONAL / DE / ENDOUROLOGIE (în mijloc pe cinci rânduri) din 30. 04 - 1. 05. 1996 (tot circular și în continuarea celei de mai sus). Pe revers (fig. 132rv) este chipul savantului în profil, orientat jumătate stânga, înconjurat de inscripția circulară SPITALUL CLINIC PROF. DR. THEODOR BURGHELE - sus BUCURESTI - jos. Sub umărul stâng sunt inițialele gravorului C. D. 93 - care ne informează că medalia este opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă de nimb), având în partea de jos BUCUREȘTI 1992. Medalia îl omagiază pe G. E. Palade cu mijloacele clasice obișnuite (portret, legendă și două motive simbolice). VASILE DOBROVICI Proiectul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pe aversul medaliei machetate de Constantin Dumitrescu este redat capul în profil spre stânga, având deasupra semicircular inscripția NICOLAE TITULESCU, mărginită simetric de două ramuri de laur, care-i dau alura nimbului. Inscripția este continuată în partea de jos, tot circular, MARE JURIST ȘI DIPLOMAT ROMÂN. Pe revers este casa memorială din Titulești-Olt. O altă medalie, din anul 1991, este inițiată de Asociația „Nicolae Titulescu”, Muzeul de Istorie și SNR secțiunea Brașov, la semicentenarul trecerii în neființă a marelui diplomat. Aceasta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în partea superioară inscripție arcuită și frântă în două: (în stânga pe trei rânduri) 10me ANNIVERSAIRE DU BUREAU INTERNATIONAL / POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL / 1928-1938 (în dreapta pe două rânduri) A SON FONDATEUR / V. V. PELLA. Reversul medaliei (fig. 139rv) are inscripția circulară frântă în partea de jos de balanță și ramură de laur pe carte deschisă LES CONFERENCES INTERNATIONALES POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL, continuată în mijloc pe șapte rânduri VARSOVIE 1927 / ROME 1928 / BRUXELLES 1930 / PARIS 1931 / MADRID 1933 / COPENHAGUE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în așa fel încât rotula mică, grațioasă se contura sidefie sub transparența ciorapului. Pantofii mici trotteur, aproape băiețești, rochia plisată, ce-i cădea până la concavitatea încheieturii gambei, bluza albă, prin care se străvedeau umerii nedezvoltați încă și panglicile cămășii, gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire, oxidat de vânt, îi dădeau aerul unei adolescente, crudă încă, elevă de școală poate, deghizată în domnișoară. Ascunsă între palme, fața contemplativă îi rămânea nedefinită în liniile ei morale. (George Călinescu, Cartea nunții) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
creație în romanul de tip realist. (1p.) 2. Ilustrează perspectiva narativă pe baza fragmentului dat. (1p.) 3. Comentează crezul artistic al scriitorului: Pentru mine arta înseamnă creație de oameni și de viață. (1p.) 4. Demonstrează că Ion este un roman circular/ simetric, pornind de la mărturisirile autorului: De aceea romanul, ca corp sferoid, se termină precum a început. Cititorul care s-a dus în satul Pripas pe șoseaua laterală, trecând peste Someș și prin Jidovița, se întoarce la sfârșit pe același
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, Între atitudine și comportament există o relație de cauzalitate circulară, rolul esențial revenind relației de la atitudine (cauză) la comportament (efect). Atitudini și credințe. Din punct de vedere psihologic, credința poate fi asimilată unei forme de judecată, de interpretare specifică a mediului de către individ. Originea acesteia se află În istoria individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
are ființa umană. Lucrurile au scăpat repede de sub control, doctrina insinctivă devenind repede speculativă pe măsură ce lista includea peste 6000 de insctincte (Bernard, 1924; Dunlap, 1919 apud Reeve, 2009). În plus, logica care susține teoria instinctului a fost identificată ca fiind circulară (Kuo, 1921; Tolman, 1923 apud Reeve, 2009). Ceea ce lipsește în acest caz fiind o cale independentă de a determina dacă instinctul chiar există. Aventura psihologilor cu teoria instincului a început printr-o acceptarea totală și s-a terminat prin negare
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ajungă în poziția 0). În continuare, se scoate greutatea de 10 g și se adaugă unt în păhărel până la readucerea balanței în poziția de echilibru. Se ridică păhărelul cu cleștele metalic și se încălzește deasupra flăcării, agitându-l ușor și circular, până la încetarea spumării și apariția unei ușoare brunificări a conținutului. Momentul evaporării complete a apei se poate stabili prin acoperirea paharului de aluminiu cu o sticlă de ceas sau cu o oglindă, care nu trebuie să aburească. Păhărelul cu reziduu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
până se restabilește echilibrul balanței, ceea ce înseamnă că s-au cântărit cu precizie 5 g de brânză. Cu ajutorul cleștelui metalic, păhărelul cu proba de brânză și parafină se poziționează deasupra unei flăcări și se încălzește lent, cu agitarea ușoară și circulară a păhărelului. Când în păhărel nu se mai formează spumă și nu se mai aud sfârâituri, iar brânza capătă o culoare brună, fără a se arde, înseamnă că evaporarea apei s-a terminat. Sfârșitul evaporării se stabilește cu ajutorul unei oglinzi
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
defecte principale (bright și dark). Diagrama bloc principală a instrumentului virtual, prezentată în figura 4.6 este alcătuită dintr-o sumă de subVI-uri (sub instrumente virtuale) care îndeplinesc următoarele funcții: - Achiziția imaginilor (frame-urilor) (1) de tip continuu cu buffer circular - Lansarea interfeței de selectare a ariei rectangulare (2) selectabile de către utilizator prin intermediul mouse-ului - Calculul intensității medii (3) pe aria rectangulară selectată - Controlul sensibilității (4) prin impunere de către utilizator prin comandă controler - Controlul parametrilor de detecție dark (5) - Controlul parametrilor de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
direcții diferite). Rutinele secundare de procesare a imaginii cuprind rutina de memorare a evenimentelor ME, algoritmul de detecție a condițiilor meteorologice nefavorabile DCMN și algoritmul de detectare a situațiilor de urgență SDU. Rutina de memorare a evenimentelor utilizează un buffer circular de înregistrare cu o capacitate de stocare de 48 de ore și are rolul de a furniza înregistrări video digitale martor pentru situațiile de tip eveniment rutier (accident rutier sau furturi din autovehicule în intersecții). De asemenea, rutina îndeplinește și
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
interes. 3.2. Rutina de identificare a condițiilor de vizibilitate Rutina de identificare a condițiilor globale de vizibilitate la nivelul zonei de interes investigate se bazează pe determinarea intensității luminoase pentru o țintă fixă. Ținta a fost realizată sub formă circulară iar achiziția s-a realizat cu o rezoluție de 8 biți pe pixel permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru o vizibilitate maximă a fost stabilita la valoarea de 120. Identificarea țintei se realizează prin utilizarea funcției
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
s-a realizat cu o rezoluție de 8 biți pe pixel permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru o vizibilitate maximă a fost stabilita la valoarea de 120. Identificarea țintei se realizează prin utilizarea funcției IMAQ Find Circular Edge, care furnizează coordonatele centrului țintei față de originea imaginii achiziționate. Centrat pe aceste coordonate se aplică o funcție rectangulară, multipunct sau multilinie intersectată pentru determinarea intensității luminoase. În figura 3.7 este prezentat panoul frontal al detecției centrului țintei prin
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
furnizează coordonatele centrului țintei față de originea imaginii achiziționate. Centrat pe aceste coordonate se aplică o funcție rectangulară, multipunct sau multilinie intersectată pentru determinarea intensității luminoase. În figura 3.7 este prezentat panoul frontal al detecției centrului țintei prin IMAQ Find Circular Edge. 3.3. Rutina de identificare a situațiilor de urgență Rutina de identificare a situațiilor de urgenta are drept scop identificarea prezentei unui girofar in funcțiune atașat la un vehicul de intervenție, in vederea acordării prin semaforizare a unei cai
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
era corectă. Conținutul revoluționar al sistemului copernican mai păstra și erori, menținând ideile că : Universul are ca centru Soarele și este imobil (ca Terra la Ptolemeu) ; sfera stelelor fixe, adică ele se află la distanțe egale de noi ; traiectoriile perfect circulare ale orbitelor planetelor. Tycho Brahé ( 1546-1601), a apărut la trei ani după moartea lui Copernic, activând în Danemarca și Praga, a înțeles valoarea epocală a teoriei heliocentrice și scria : Doar la răstimp de veacuri Zămislește Pământul un asemenea om. El
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Kepler în istoria astronomiei rezidă în perfecționarea schemei planetare a lui Copernic. Cele trei legi formulate de el, datorită cărora a și meritat porecla de «legiuitor al ceruluiă, aveau să precizeze imaginea copernicană. A stabilit că planetele nu parcurg orbite circulare, ci eliptice, Soarele aflându-se într-unul din focare. Apoi, a constatat că vitezele planetelor pe orbite sunt variabile și nu uniforme, după poziția ocupată, conform legii : «Suprafețele descrise de raza vectoare a planetei sunt proporționale cu timpul scurs pentru
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Copernic, el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice, Inchiziția care-l obligă să recunoască că nu are dreptate, lucru menținut până la reabilitarea lui în 1992 de către această biserică. * Johannes Kepler (1571-1630) dorind să arate că planetele descriu traiectorii perfect circulare în jurul Soarelui, a descoperit că orbitele sunt eliptice, lucru demonstrat în una din cele trei legi enunțate de el și care stau la baza mecanicii cerești? * Isaac Newton (1642-1727) - construiește primul telescop și în 1687, enunță legea atracției universale, care
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din punct de vedere istoric: • planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto descoperite în timpuri moderne; Orbitele planetelor sunt elipse în jurul Soarelui, exceptând Mercur și Pluto, a căror orbite sunt aproape circulare. Știați că ... planetele sistemului solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se datorează faptului că este un spațiu vid, adică gol și nici nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și la afeliu (SP1): 2 1SPSPa += Dacă Soarele se află în focar, atunci F1 este punctul geometric la aceeași distanță de P1 ca și F de P. Pentru marea majoritate a planetelor, excentricitatea orbitelor este foarte mică, având orbite aproape circulare; Mercur și Pluto sunt planete cu excentricități mari, 0,21 și 0,25. Revoluție siderală - reprezintă timpul T necesar unei planete să revină în același punct al orbitei sale. • A doua lege a lui Kepler: raza vectoare Soare-planetă descrie arii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]