3,355 matches
-
trebuie să ezite să îngenuncheze dacă trebuie, pentru a cere iertarea unui frate condamnat. Aici este al treilea punct; piept la piept: în acest fel, maestrul, când am fost în picioare, m-a atras spre el, înduioșat de o sinceră compasiune. maestrul trebuie să păstreze cu simpatie în sufletul său secretul fratelui, ca pe cel propriu. Aici este al patrulea punct; mâna stângă pe umărul drept: în acest fel mă susține mâna maestrului, fiind încă amețit. Maestrul trebuie să prevină întotdeauna
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
acesta creează trupul social, care se formează chiar în acest moment, cu un ecou diferit în mintea fiecăruia dintre cei prezenți, cu excepția lui Iuda Iscarioteanul. - liniile palmare descoperă mesaje de iubire: Sentimentele de dragoste, de apreciere, de grijă și de compasiune provoacă o variabilitate a bătăilor inimii, coerentă și ordonată, care, la rândul ei, asigură un grad înalt de intuiție și claritate a gândirii, întărind în același timp sistemul imunologic. El m-a dus în casa de ospăț, și dragostea era
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei catolice și pentru ajutorul trimis refugiaților, anunțat prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care am trecut razant și care, un capitol mai târziu, se dovedește cheia unui incident altfel inexplicabil. Unii autori se aventurează în efuziuni lirice, alunecă în poezie, visare, compătimirea personajului, atragerea lectorului în emoție. Există pagini care aduc nostalgie, duioșie, compasiune, în proza Desperado. Scriitura sensibilă face textul vulnerabil, o bună capacană pentru sensibilitatea unui lector obosit de mistere, descifrări ingenioase și victorii intelectuale. Ishiguro e un autor hipersensibil. Până și ironicul Barnes are un roman de participare afectivă (Staring at
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cheie. Nu descifrarea, ci simpla lor memorare e de ajuns. Nefiind vorba de un suspans activ, ci de unul pasiv, eroul Desperado e un personaj inert. Ei nu sunt nici cuceritori, nici victorioși. Toate actele lor se concentrează să capteze compasiunea, aprobarea lecturii. Scopul autorului este să-l identifice pe lector cu eroul, mai degrabă decât să-l facă să urmărească intriga cu sufletul la gură. Deviza lui Ackroyd, Mintea este suflet, câștigă: înțelegerea e simultană cu sentimentul. Eliot afirma că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Doctorul, proprietara casei cu petrecerea, părinții, mătușa cu manifeste, toți sunt schițați cu aceeași grabă, ceea ce vrea să spună că autorul nu ne comunică starea de spririt a unor personaje albe ci, mult mai ingenios, resentimentul creatorului la adresa nevoii de compasiune a personajelor tradiționale. Tânărul romancier Brownjohn este un Desperado, prin zgârcenia cu care se implică în text. Există în principal în roman "mânie și frustrare", multă stângăcie, irosire de vreme și idealuri, care sunt în fond false idealuri abia ghicite
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îneacă în vârtejuri de incidente, e un Desperado tipic, în căutarea unei abordări originale. O reușită este Nice Work, care reunește intrigă (incidente într-o ordine inteligibilă), umor, realism și psihologie. În unele capitole chiar stoarce câte un strop de compasiune. În mod obișnuit detașat de personaje, Lodge reușește să se implice în încurcăturile lui Robyn și Vic. Așa se salvează Nice Work. Absența narațiunii afectuoase subminează celelalte romane. * * * Paradise News (Vești din Paradis, 1991) este un alt exemplu de narațiune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eroul a descoperit Tamisa și a început un pelerinaj către ultimul râu și ultimul uscat sterp, ajungem în sfârșit pe Gange, unde Tunetul, forța supremă a fertilității, care poate readuce viața în tărâmul pustiu, rostește cele trei porunci : "dă, ai compasiune, ține-te în frâu". Toate trei sunt încălcate, drept care ne găsim pe ultimul țărm, împreună cu poetul, care are dinainte marea primordială, dar nu se poate bucura de ea. El privește înapoi, într-o suită de citate care mai de care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o folosește pentru a arăta că oricine o poate mânui. Jocul acesta tehnic nu merge bine deloc cu ideea poemului moartea unui prieten apropiat dar lui Adcock îi place să-și șocheze lectorul, să-l ia prin surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind rima, sentimentul, tandrețea, orizontul de așteptare. The Telephone Call
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Puternice, voluntare și în același timp pline de un lirism delicat, versurile lui Fainlight afirmă fără echivoc; poeta nu se sfiește lucru rar pentru poezie, azi să vorbească în nume propriu. Poemele ei amestecă proză, poezie și dramă. Fainlight sfidează compasiunea. Ea este o fire complicată, tandră și aspră, de care ne atașăm tocmai fiindcă scrie extrem de incomod. Poetei îi place mult demitizarea (A Fairy Story Basm), aplicată atât imaginației, cât și realului. Adevărul are întotdeauna două fețe; cum spune poeta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cheamă sentiment ieftin. Mai ales când se regăsesc îndrăgostiții, se împacă frații, revine fiul sănătos acasă la mamă, soțul și soția surâd alături. Istorisirile clasice. Dar poemul se încheie cu mânie "fără lacrimi", fiindcă e nevoie de mai mult decât compasiune, trebuie să învățăm să luptăm, mai ales cu "aroganța și cruzimea". Și cuvintele le tratează cu oarecare mânie. Mânia se îndreaptă spre poemele bâlbâite, care nu comunică nimic pentru că nu au curajul să folosească limbajul cum trebuie. Mânie stârnită de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
diferite, problemele ei proprii tematice și formale. Din pleiada de adjective propusă, recunosc că sunt "ironic" (cum aș putea s-o neg?). Aș preciza însă că se face în mod obișnuit greșeala de a deduce automat că ironia duce la compasiune. Ei bine, nici poveste. Vezi cazul lui Flaubert. LV. Câmpul tău de bătaie este viața afectivă a personajelor. Ai vrea s-o ocrotești, dar o sfărâmi în replici puse pe hârtie (vezi Talking It Over). Rezultă de aici ceea ce am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mea (unii critici o numesc chiar sentimentală). Nu văd aici nicio contradicție. Unul din idolii mei literari este Dickens, care e și ironic și afectiv până la sentimentalism în unele laturi ale operei lui. Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos". "Compasiune" e poate mai aproape ca termen. Nu mă cred un romancier satiric, mizantrop dezlănțuit, și cu atât mai puțin tragic. În ultimele mele romane mai ales, punctul de vedere ironic al autorului implicit la adresa narațiunii e dublat de o atitudine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bogăție seducătoare. Suprarealismul și cotidianul se potențează și dau naștere unei puteri metaforice de o mare rigoare și măiestrie. LV. Faci din iubire o temă gravă. Suferința e filtrată de meditație și îți iei o oarecare distanță de ea, de compasiunea lecturii. Autorii Desperado poeți și romancieri zdrobesc iubirea în mici emoții concrete, migrând de la lirism la amintire. La acest punct, spre deosebire de alți Desperado, ești în primul rând lirică. Fie că e vorba de iubire ori compasiune, versurile tale comunică deschis
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
distanță de ea, de compasiunea lecturii. Autorii Desperado poeți și romancieri zdrobesc iubirea în mici emoții concrete, migrând de la lirism la amintire. La acest punct, spre deosebire de alți Desperado, ești în primul rând lirică. Fie că e vorba de iubire ori compasiune, versurile tale comunică deschis sentimentul. Îți concentrezi ambiguitatea în calitatea imaginii, nu în încercarea de a masca experiența. E scrisul pentru tine un gen de jurnal? O rafinare a experienței într-un limbaj concentrat, dar în principal accesibil? FS. N-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Swift: Inteligențe în mișcare Născut în 1949, la Londra, Graham Swift e un romancier Faulknerian, dar cu mare poftă de narațiune clară, Swift îmbină epicul cu un lirism de profunzime. Narațiunea lui, spre deosebire de a altor autori Desperado, se sprijină pe compasiune și participare afectivă. Autor echilibrat, Swift se împarte între inovație și tradiție, folosindu-le în egală măsură, dar prima lui grijă este să-și ajute cititorul să înțeleagă. Egal, viguros ca vână narativă, subtil în analiza psihologică mereu prezentă, Graham
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
influențează procesul de creație. Asemenea opreliști și puncte de echilibru operează la nivelul semi-conștientului, iar scrisul doar acolo e cu putință. LV. Background Noises cere cititorului: "Oprește-ți mintea și ascultă". Nu te refugiezi în ironie. Poezia ta nu refuză compasiunea. Lirismul tău e grijuliu. Chiar și durerea ta e ascunsă sub un ecran de bună cuviință. Toate acestea sunt remarcabile, dată fiind dezlănțuirea indecenței din poezia Desperado. Cu pumnii strânși, desenezi imagini idilice. Cum îmbini intensitatea experienței de viață cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
presupune o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de teren. 2 Austin, F., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
perspectiva istoriei anecdotice și a legendei. Contrastează cu "lumea bună" a curtezanelor și a pseudocurtezanelor, a femeilor celebre și fatale, categoria comună a prostituatelor stradale și din bordeluri. Le-am considerat meliorativ pseudocurtezane pe aceste "beneficiare" ale sexului plătit, din compasiune, întrucât își câștigă existența lor și a familiilor lor, expunându-se riscurilor de viol, boală, dispreț, prigonire, pedeapsă, crimă. Pentru a aprofunda și nuanța înțelegerea psihologică a comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane, am conturat câteva personaje din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
boală, dispreț, prigonire, pedeapsă, crimă. Pentru a aprofunda și nuanța înțelegerea psihologică a comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane, am conturat câteva personaje din literatura universală și din literatura română pe care scriitorii le înconjoară cu înțelegere, admirație, compasiune, dar și cu ironie și dispreț. Hetairismul grec și roman l-am exemplificat prin opera lui Ovidius, Amores, prin opera lui Lucian din Samosata, Dialogurile curtezanelor. Ca personaje literare inspirate de ființe reale- istorice, prezentăm cititorului pe: Manon Lescaut (Abatele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul rând, câștigurile materiale și financiare. Curtezanele aveau relații bune cu magistrații, cu oamenii de ordine, cu bancherii, cămătarii, astrologii și artiștii, cu profesorii de arte, cu distribuitorii de bijuterii și parfumuri, cu confecționerii de ghirlande. Aveau relații
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scene de gelozie și folosind cu insoleță flautul de jad al fratelui împăratului, fapte grave care au incriminat-o, ceea ce a determinat condamnarea ei la moarte. Împăratul i-a trimis o eșarfă de mătase pentru a se spânzura. Plin de compasiune, s-a răzgândit, a venit în iatacul concubinei care l-a învăluit cu farmecele, împăratul a cedat și a renunțat s-o pedepsească. Era o perioadă frământată din cauza revoltelor militare, o revoltă era condusă de un apropiat al curtezanei Yang
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
perculos de automobil și, treptat, ruptura s-a produs. Între timp Valentinne s-a căsătorit cu prințul Ghika-Comănești, ea mai spera în căsătoria cu Henry de Jouvenel care nu se va împlini. Martha s-a îndreptat spre soțul ei cu compasiune, ale cărui metrese (vreo douăsprezece), l-au părăsit, l-a îngrijit până ce s-a stins, în 1941. Ea a trecut în lumea veșnică în 1973, mormântul a fost în apropierea castelului din Ménars și apoi mutat în cimitirul Père Lachaise
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi acoperit-o pe amanta sa cu propriul trup. Cei doi au ajuns în Spania de unde au plecat în Cuba, în Mexic, în Brazilia au ajuns în 1944, unde s-au oprit câțiva ani. Elena s-a îmbolnăvit grav, din compasiune Carol i-a dăruit rangul de Alteță Regală. Dar, prințesa de România din exil s-a însănătoșit și cei doi s-au stabilit în Portugalia, în Escoril, aici s-au căsătorit. La 3 aprilie 1953, ex-regele Carol al II-lea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
parte din Liga de luptă împotriva pogromurilor, creată în 1927. Cu aceleași convingeri a intrat în Rezistența Franceză, a activat în Asociația Crucea Roșie. Pentru a ridica moralul militarilor, a dat spectacole în fața trupelor trimise în Libia, Siria, Palestina, din compasiune și solidaritate, a cântat în lagărul de la Buckenwald, din devotament pentru țara în care s-a naturalizat, a fost și agent de informații. Pentru aceste servicii celebra actriță, cântăreață și dansatoare a primit, din partea generalului De Gaulle, Legiunea de Onoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]