4,753 matches
-
nulă; 3) faptul că o producție mare ar putea depăși nevoile pieței și ar duce, implicit, la concedieri temporare sau definitive. Se reactualizează o nouă trebuință, cea de securitate, de muncă și câștiguri constante, ceea ce îi face pe muncitori să conștientizeze faptul că primele la randament constituie pentru ei o „afacere proastă”. Ca urmare, ei găsesc modalități de frânare a producției. Iată deci cum alături de nevoia de bani intră în acțiune și alte tipuri de trebuințe de care Taylor făcuse total
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a fi considerate surse ale motivației muncii; corelația negativă dintre forța unei trebuințe și satisfacerea sa nu s-a verificat, în sfârșit, nimeni n-a confirmat existența unei structuri ierarhice a trebuințelor (Lévy-Leboyer, 2001, p. 40). Autoarea franceză citată, conștientizând, poate, duritatea criticilor făcute, arăta că, totuși, ar trebui să i se facă dreptate lui Maslow. În fond, spune ea, Maslow nu și-a propus elaborarea unui model al motivației testabil experimental, ci elaborarea unei concepții filosofice asupra naturii umane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictual-tensionale. Multă vreme acestea din urmă au avut o conotație negativă, fiind asociate cu efecte distructive și destabilizatoare, ceea ce a atras după sine interpretarea lor limitată, localicistă, precum și considerarea lor ca fiind accidentale și tranzitorii. Cu timpul însă s-a conștientizat conotația pozitivă, efectele constructive ale conflictelor, ceea ce a condus la schimbarea opticii de interpretare a lor. Dintr-un fenomen artificial, conflictul a devenit unul absolut natural și firesc, dintr-unul accidental el a devenit universal, inerent și inevitabil oricărei forme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
moment dat că scopurile lor sunt bruiate, zădărnicite de alte grupuri sau de alte departamente. În acest stadiu fiecare unitate își clarifică eventualele cauze care au condus la o asemenea situație și analizează evenimentele care au declanșat-o. Fiecare unitate conștientizează originile/cauzele conflictului, își elaborează scenarii menite să explice relațiile cu celelalte unități. Pe măsura trecerii timpului, conflictul se agravează. Stadiul 3: conflictul emoțional. Grupurile sau departamentele aflate în conflict elaborează reacții emoționale reciproce. Se dezvoltă atitudini de tipul „noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictul. Recurgerea la arbitrarea conflictului în justiție este extrem de costisitoare și devastatoare. În literatura de specialitate se apreciază că organizațiile americane consumă mai mult de 20 miliarde de dolari pe an pentru achitarea cheltuialilor de judecată. Managerii au început să conștientizeze faptul că pentru a evita procesele judiciare greoaie, îndelungate și costisitoare ar putea recurge la utilizarea inventivă a unei proceduri numite MARC (Mode Alternatif de Résolution des Conflits). MARC este o combinație între cinci modalități de soluționare a conflictelor (arbitrajul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau false, cele mai mici sau cele mai mari așteptări ale părților; participanții conștientizează faptul că aceste puncte sunt doar de deschidere, ele putându-se schimba în momentul în care părțile încep să facă concesii. În continuare, negociatorii încearcă să descopere punctul de rezistență al părții adverse, fapt care îi ajută să înțeleagă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sănătos se definește printr-o înaltă productivitate, o mare satisfacție a salariaților față de condițiile muncii lor, existența unor contexte securizante, un număr limitat de părăsiri ale locului de muncă, un număr redus de absențe, randament mare (Quick, 1999). Totodată, se conștientizează și faptul că sănătatea sistemelor organizaționale poate fi influențată de o serie de factori benefici, care o fortifică, dar și de alții nocivi, care o fragilizează. Ca urmare, problematica sănătății sistemelor organizaționale, mai ales a sistemelor de muncă din cadrul acestora
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi cunoscută decât prin manifestările sale); „stresul este o stare manifestată printr-un sindrom” (este vorba tocmai despre manifestările antrenate de stres care permite identificarea acelei stări) (Selye, 1962, pp. 82-83). Între timp, atât Selye, cât și alți cercetători au conștientizat că: 1) SGA nu se referă numai la agenți patogeni care generează reacțiile de adaptare ale organismului; 2) SGA nu este compus doar din reacții de natură biologică; 3) SGA nu se manifestă doar prin reacții specifice. Aceasta l-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
linii mari, valabilitatea. Pentru a depăși un asemenea handicap, cercetătorii au încercat să elaboreze o serie de modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional tocmai cu intenția relaționării variabilelor între ele. Important de subliniat este faptul că încă de la început cercetătorii au conștientizat că stresul organizațional nu poate fi descris − cu atât mai puțin explicat − ca o variabilă singulară, ci ca una multiplă sau, mai bine zis, ca un sistem de variabile interdependente care cuprinde în el constelații și cofigurații de variabile singulare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauză; acordarea unui timp special pentru pregătirea și parcurgerea episoadelor; apariția bruscă a episoadelor atunci când subiectul trebuie să îndeplinească o serie de activități (școlare, universitare, familiale, sociale); sacrificarea activităților social-recreative în favoarea comportamentului în cauză; perpetuarea comportamentală în ciuda faptului că subiectul conștientizează agravarea unor probleme recurente sau persistente de ordin social, financiar, psihologic, fiziologic; toleranță marcantă (nevoia de a crește intensitatea sau frecvența comportamentului pentru a obține efectul dorit sau diminuarea efectului procurat prin intermediul unui compartament de aceeași intensitate); agitație și instabilitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care antrenează adeseori sechele grave și adeseori mortale (Leymann, 1990, p. 67). # Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că cele mai multe din costurile ridicate de mobbing vor fi suportate de angajatori și chiar de angajați, deși nici unii, nici alții nu conștientizează suficient un asemenea fapt. 6. Personalitatea colectivă a organizațiilor, miturile organizaționale Pentru a ilustra mai bine problematica patologiei organizaționale, s-a pornit de la o analogie: nu doar oamenii se îmbolnăvesc, ci și organizațiile. De aici pornind, implicația foarte clară a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o atmosferă, un fel de filosofie aparte; - expresia dispozițiilor colective ale conducătorilor față de principalele lor atribuții, probleme; - este analoagă personalității individuale (este unică, comportă propriii factori emoționali - este mai degrabă o stare de spirit decât o stare economică); - este rareori conștientizată de conducătorul organizației; - afectează conduita de afaceri, atmosfera de lucru. În aceste condiții apărea o necesitate concretă: așa cum organizația își cercetează producția și profiturile, cum își prospectează piața, tot așa ea trebuie să-și investigheze și să-și cunoască atitudinile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
subordonații săi sau să neglijeze să furnizeze anumite informații unui coleg. • Proiecția. Acest mecanism defensiv constă în transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el este cel supărat. Dacă ceilalți sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea sa este justificată ca o reacție de autoapărare. • Regresia. Aceasta constă în recurgerea la un comportament care asigură satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci când individul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
foarte rar ceea ce spune interlocutorul fiind preocupate cu pregătirea propriilor argumente. Datorită sistemului lor rigid de credințe sunt foarte puțin flexibile și creative. Cauza acestei atitudini poate fi sentimentul de insecuritate și inadecvare pe care aceste persoane nu îl pot conștientiza și accepta. Comunicarea manipulativă Atunci când simțim că cineva are motive ascunse și încearcă să ne influențeze tindem să reacționăm negativ, să ne opunem, chiar dacă aceasta nu este neapărat în interesul nostru. Managerii încearcă adesea să îi manipuleze pe subordonați pentru
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe a celorlalți Neîncredere Au încredere în ei Ostili, blamează, acuză Vezi drepturile celorlalți ca fiind mai importante Recunoști și drepturile tale și ale celorlalți Drepturile tale sunt mai importante decât ale celorlalți Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie să conștientizeze drepturile asertive și să facă apel la ele de câte ori este necesar. Adultul, părintele sau profesorul trebuie să accepte că și copii și tinerii au aceleași drepturi asertive ca și adulții. 101 103 Exercițiu de comunicare: Se formează grupe de 5-6
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
puternice. Pentru realizarea acestui program de educație antiseismică, populația trebuie obișnuită din grădinițe, școli primare, licee etc., pentru receptarea cutremurelor de pământ ca pe niște fenomene naturale obișnuite, care fac parte din evoluția normală a Terei. Cînd toată populația va conștientiza acest lucru, vor dispărea groaza și panica în astfel de situații critice. În acest sens, O.N.U. a luat inițiativa elaborării unui program de educație antiseismică a populației recomandat tuturor țărilor în care s-au produs și se produc
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
exprime nemulțumirea sau, dimpotrivă, mulțumirea pentru felul în care copilul a fost protezat, informațiile obținute cu privire la deficiența de auz etc., ceea ce ne obligă, spunem noi, în a pune la punct un program, prin care părinții să fie responsabilizați și să conștientizeze rolul lor deosebit de important pe care-l au în cadrul echipei multidisciplinare. Se pune întrebarea: ce rol joacă părinții în educarea copiilor cu implant cohlear ? Răspunsul este că părinții trebuie să joace cel mai important rol în viața copilului lor, nu
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
Holocaustului. A fost Însă nevoie de lumina adusă de dezvoltarea microsociologiei, În special În urma cercetărilor lui Erving Goffman, pentru ca, Înainte chiar de riscurile la care sunt expuse efectele de compoziție din cauza celebrului „paradox al consecințelor” drag lui Weber, să se conștientizeze mai bine iraționalitatea funciară, În ciuda aparențelor, a unei bune părți din comportamentele umane, individuale sau de grup. Dezordine, artificialitate a codurilor și rezistențe Totul se petrece ca și cum, În orice societate, dezordinea ar fi mult mai puternică decât ordinea, care nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât alții este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârșesc sub soare”. Nu putem măsura adâncimea psihologică a sentimentului de nedreptate și a dorinței de dreptate corelative dacă nu conștientizăm faptul că dreptatea distributivă nu este În nici un caz suficientă. În cererea de instaurare a unei ordini drepte, „În care, În ciuda disparităților extraordinare de soartă și de merit, suferința mea sau nevoile mele să conteze la fel de mult ca ale oricui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este niciodată trăită ca o alegere Între mai multe posibilități. Pe parcursul educației, faptele de cultură apar ca niște fapte naturale, cu totul firești și universale. Etapele socializării În cadrul comunității proprii sunt Învăluite În uitare, În așa măsură Încât nu mai conștientizăm că ceea ce nouă ni se pare „evident” este de fapt o construcție a lumii care ține de mediul nostru. Omul nu este așadar niciodată lipsit de bagaj cultural. El dispune de instrumente conceptuale care joacă rolul unor prisme deformante dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie să-i facă să descopere anumite coduri culturale proprii culturii-țintă și să-i Învețe să le manipuleze (Blondel et alii, 1998): această primă lecție permite prevenirea unui anumit număr de neînțelegeri. Apoi, trebuie să-i ajute pe elevi să conștientizeze caracterul relativ al raportului lor cu valorile. Evitarea prin analiză a impactului Întâlnirii O astfel de didactică vizează și dezvoltarea unei reflecții menite să reducă sau chiar să evite impactul Întâlnirii Între persoane provenind din culturi diferite. Conceptul de „șoc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce cuprinde trei etape: 1) să scoatem la iveală etnocentrismul latent În fiecare dintre noi; 2) să Învățăm să facem distincție Între ceea ce identificăm În mod conștient ca normativ și formal și „ceea ce practicăm În mod informal sau fără să conștientizăm”; 3) să Învățăm să ne descoperim „evidențele invizibile”, să „ne distanțăm față de ceea ce interpretăm ca fiind natural”. Obiectul de studiu este relativ limitat, dat fiind faptul că este vorba despre interacțiuni. Salins precizează chiar că unul dintre obiectivele urmărite este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a vieții cursivă, spusă cu cuvintele naratorului. Singura corectură necesară a textului ar fi eliminarea repetițiilor și a altor informații irelevante. Unele schimbări în ordinea expunerii pot conferi povestirii o claritate și o lizibilitate mai mari. Odată realizat acest lucru, conștientizăm cel mai mare avantaj al acestei abordări: povestitorul poate fi consultat în legătură cu forma finală a relatării. Îl putem întreba direct dacă felul în care sunt conectate faptele i se pare coerent sau nu. Oamenii care-și spun povestea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
chiar în sânul Bisericii. Spre deosebire de contemporanii lor, evreii sunt primii care au atribuit lumii un caracter istoric, cei care au demonstrat caracterul structural al procesului istoric și care au devenit conștienți de istorie. Inaugurat de legământul lui Dumnezeu cu Avraam, conștientizat de Moise și răspândit de profeți, procesul istoric capătă sens, el urmând a se finaliza cu venirea lui Mesia și mântuirea poporului lui Israel. Se pare că perșii, primul popor arian care a devenit conștient de caracterul istoric 6, i-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mod de gândire, a pasivității și a morții gândirii. Victima, așa cum afirma regizorul la conferința de presă, nu este Găbița (personajul fragil al Laurei Vasiliu), fata care face avortul, ci Otilia, prietena ei (jucată răvășitor de Anamaria Marinca), singura care conștientizează drama, singura care știe ce i se întâmplă și ce trebuie să suporte. Pe lângă interpretarea formidabilă a celor două actrițe, cea a lui Vlad Ivanov (Domnul Bebe din film, ginecologul), terifiant de veridică, vine să completeze galeria portretelor din comunism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]