5,487 matches
-
și nu numai părinții. Deci, dacă Apostolii, așa cum se vede din lucrările lor misionare, botezau familii întregi (Fap. 16, 15, 30-39; 18, 8; I Cor. 1, 16), precum și pe toți cei ce aparțineau unei familii (Fap. 16, 1), putem lesne conchide că se botezau și copiii ce aparțineau acestor familii<footnote † Silvestru Piteșteanul, „Misteriul Botezuluǐ”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul VI (1882), Nr. 4, p. 196-197 & Pr. Dr. Gheorghe Lițiu, op. cit., p. 6. footnote>. Este greu de admis că aceste „case
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Apostolul afirmă că dacă el crede, se va mântui nu numai el singur, ci cu toată casa sa. Și apoi, după ce le-a propovăduit cuvântul Domnului, i-a și botezat îndată pe el și pe toți ai lui. Putem lesne conchide și de aici că Sfântul Pavel nu-i putea excepta pe copii de la botez câtă vreme el propovăduia cu zel neîntrecut universalitatea răscumpărării Domnului Hristos. După învățătura sa, „toți oamenii sunt chemați să se împărtășească de binecuvântările pe care le-
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote>. Putem conchide că aceia pe care tiranii i-au silit să trădeze credința creștină în public, s-au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri în trupurile lor, „lucru pe care de bună seamă nu l-
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
raționează corect. Geamgiul va veni, va face treabă, va pune mâna pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta din tot sufletul copilul neastâmpărat. Este ceea ce se vede. Dar dacă, pe calea deducției, se ajunge să se conchidă, așa cum se face adesea, că este bine să se spargă geamuri, că acest lucru face să circule banii, că rezultă din acest lucru o stimulare a industriei în general, sunt obligat să strig: opriți-vă aici! Teoria voastră se oprește
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi produs, acesta ar fi cheltuit șase franci pe încălțăminte și ar fi obținut în același timp satisfacția de a avea atât o pereche de papuci cât și o fereastră. Însă, cum Jacques Bonhomme face parte din societate, trebuie conchis de aici că, luată în ansamblul său și punând în balanță produsul și satisfacția generală, aceasta a pierdut valoarea geamului spart. De unde, generalizând, ajungem la următoarea concluzie neașteptată: "societatea pierde valoarea obiectelor distruse în mod inutil" și la următorul aforism
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
armata consumă vin, haine, arme, că ea răspândește activitatea în fabrici, în orașele garnizoanelor, și că ea este, în defintiv, Providența nenumăraților săi furnizori. Nu tremurați în fața ideeii de a nimici această imensă mișcare industrială? Acest discurs, după cum se vede, conchide în favoarea mobilizării celor o sută de mii de persoane, făcând abstracție de necesitatea serviciului lor, pe baza unor considerații economice. O sută de mii de oameni, care îi costă pe contribuabili o sută de milioane de franci, trăiesc și în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebuie abolite expozițiile publice care fac onoarea și bogăția acestei țări". Îi răspund domnului Lamartine: Conform punctului dumneavoastră de vedere, a nu subvenționa înseamnă a aboli, deoarece plecând de la acest dat, că nimic nu poate exista decât prin voința statului, conchideți că nimic nu trăiește înafară de ceea ce impozitul face să trăiască. Dar o să întorc exemplul pe care l-ați ales împotriva dumneavoastră și vă rog să observați că cea mai mare, cea mai nobilă dintre expoziții, cea care este compusă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale mecanicii, într-un cuvânt, în forțele naturii, un supliment la propriile forțe, și este cazul să afirmăm împreună cu Rousseau: "Orice om care gândește este un animal depravat". Și asta nu e totul: dacă această doctrină este adevărată, trebuie să conchidem, dat fiind că toți oamenii gândesc și inventează, că toți, în fapt, din prima până la ultima zi, și în fiecare minut al existenței lor, caută să pună în cooperare forțele naturale, să facă mai mult cu mai puțin, să reducă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
admită un principiu comun tuturor, pe care noi nu îl admitem; apoi ca acest principiu să se preteze la diversitatea infinită pe care o vedem între ele. Cred că ceea ce ne separă în mod radical este următorul lucru: Economia politică conchide că nu trebuie cerut legii decât Justiția universală. Socialismul, în numeroasele sale ramuri, și prin aplicații al căror număr este în mod natural nedefinit, cere în plus legii realizarea dogmei Fraternității. Or, ce s-a întâmplat? Socialismul admite, împreună cu Rousseau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au gândit că ele sunt imputabile libertății care este justiția. Ei au plecat de la această idee că sistemul libertății, al justiției exacte, fusese pus din punct de vedere legal la încercare și că acesta eșuase. Din acest motiv, ei au conchis că venise timpul ca legislația să facă un pas înainte și că ea trebuia, în sfârșit, să se impregneze de principiul fraternității. De aici, aceste școli saint-simoniene, fourieriste, comuniste, oweniste; de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Și ceea ce este adevărat în privința mea este adevărat în privința vecinului meu și așa mai departe, făcând turul întregii țări. Deci, dacă fiecare francez are mai mulți bani, Franța este mai bogată. Și iată eroarea dumneavoastră, eroarea comună, consistând în a conchide de la unul la toți și de la particular la general. Ce? Nu este oare aceasta concluzia cea mai potrivită dintre toate? Ceea ce este adevărat pentru fiecare în parte nu este adevărat pentru toți? Ce sunt toți dacă nu fiecare numiți o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toate falsele măsuri în care ați căzut chiar și dumneavoastră când v-am făcut rege absolut. Se merge prea departe. Tot așa cum se vede în bani semnul bogăției, se vede în moneda de hârtie semnul banilor și de aici se conchide că există un mijloc foarte simplu și facil de a procura întregii lumi dulcețile averii. Dar cu siguranță nu veți merge până la a contesta faptul că moneda este măsura valorilor. Ba, în mod cert, voi merge până în acest punct căci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se poate face cu prețul vieții. Philippides, solul lui Miltiades, după ce aleargă patruzeci și doi de kilometri, vestește victoria de la Maraton (400 î.e.n.) și moare. De aceea, cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. Toate felurile de măsurători au conchis că bucuria, ca și durerea, au profunzimi necercetate în care puțini, doar cei cu adevărat mari, au pă-truns: Platon, Shakespeare, Goethe, Beethoven, Mozart, acest heruvim al bucuriei, care calcă peste durere cu zâmbetul său armonic. Nu este ceva mai prostesc
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
care "limita" intră în ecuație cu binele, iar "nelimitatul" în ecuație cu răul.4 Punîndu-și problema să definească "substanța răului", Plotin pleacă de la observația că răul nu se află "nici în ființe, nici în realitatea care este dincolo de ființe". Atunci, conchide Plotin, "el există în ceea ce nu este, el are într-un fel forma ne-ființei". Iar această "formă a neființei" pe care o îmbracă răul și care-l desparte de bine întocmai precum neființa este despărțită de ființă poate fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în mai multe localități a departamentului Cnjazevac, fac toate cruzimile pe unde străbat și aprind cu petroleu sate și biserici fără nici o cruțare. Asupra celor de pe urmă evenemente de pe câmpul de răzbel n-avem nici o știre din izvor sârbesc, de unde conchidem că cauza sârbilor nu stă tocmai bine pe câtă vreme nu mai au timp a-și publica izbânzile, după cum obicinuiau la începutul campaniei de față. Se vorbește că generalul rusesc Kauffmann a sosit la Belgrad ca să ieie comanda armatelor sârbești. Se știe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atrocitățile comise de turci în Bosnia, Herzegovina și Bulgaria. Fostul șef de cabinet e încredințat că aceste atrocități se vor repeta întruna și că singurul mijloc de a le face să înceteze e sustragerea acestor provinții de sub administrația turcească. Gladstone conchide că este datoria Angliei de a interveni în acest sens cu ocazia tractărilor de pace pendente. [29 august 1876] SINUCIDERE ["VINEREA TRECUTĂ... "] Vinerea trecută s-au găsit strangulat d. Gheorghe Simionescu, posesorul moșiei Gherăeștii. Cauzele acestei sinucideri se zice că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
L. Cosmovici ș. a. Apoi d. A. D. Xenopol, ca cel întîi bacalaureu ieșit din institut, într-un discurs întrerupt prin unanime și călduroase aplauze, a arătat necesitatea de a întreținea în cursul vieței relațiile de prietinie făcute în școală și a conchis propunând fundarea unei Asociațiuni a foștilor elevi ai Institutului academic, a căria statute le-a și cetit d-sa. Ideea a fost primită cu aclamațiune și tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai simțământul adevărat, nu afectația îl poate produce. Este în taina construcției sistemului nervos omenesc de a reproduce în mii de oameni simțămintele ce se petrec într-adevăr în unul singur și, dacă succesul piesei a fost deplin, se poate conchide cu siguranță că actorii s-au identificat în rolurile lor, s-au simțit a fi ceea ce autorul piesei prescria să fie. De ace [e]a, apreciînd aplauzele publicului iașan, mulțămim și noi artiștilor pentru jocul lor conștiincios și direcției pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au înțeles asupra propunerei de a delega o comisie europeană pentru supravegherea reformelor din Bulgaria și ca să i se dea acelei comisii o escortă militară de 6. 000 belgieni. Times discută posibilitatea refuzului Porții de a primi propunerile conferenței și conchide că o asemenea ținută ar izola-o pe Turcia, ba poate că Anglia ar și rumpe relațiile diplomatice cu ea. Deși ocuparea Bulgariei de cătră ruși trebuie privită cu părere de rău, totuși Anglia n-ar pune-n mișcare un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceste sisteme, al căror izvor a fost esperiența lucrurilor din afară, este idealismul lui Kant. Kant nu consideră legătura infinită între fenomene, ci supune cercetării însuși organul care le reproduce. Deosebind lumea de dinafară de intelectul ce o reflectează, Kant conchide că în sine lumea ne rămâne necunoscută, și nu avem înainte-ne decât rezultatul propriului nostru aparat al cugetării; că crierul este o oglindă care reflectează lumea într-un mod atât de propriu încît nimeni nu este îndreptățit de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
samă acelea în cari patimile sunt aprinse și luptele pline de amărăciune, au simțit trebuința existenței unui partid al centrului, care să serve ca un factor al moderațiunei. Premițînd cumcă în țara noastră nu există decât stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui nou factor politic va fi deci: conservarea și dezvoltarea gradată a tuturor principielor liberale din constituția noastră, cu escluderea a orice turburări; aplicarea sinceră și leală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom arăta la locul potrivit. Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă, mare vornic, putea dispune reunificarea fiscală, care e posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea categorie de țărani în satele noastre, că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]