3,867 matches
-
două elemente. Dacă disonanța depășește această magnitudine, rezistența elementelor cognitive va fi schimbată, astfel reducându-se disonanța”. * * * Observăm cu ușurință pledoaria pentru consonanță. Dar cuvântul englezesc consonancy poate fi tradus și prin „armonie”. Festinger a evitat metodic expresia harmoniosly datorită conotațiilor poetice. Și totuși, preocuparea sa profundă a fost găsirea căilor de armonizare a omului cu sine, cu semenii și cu lumea. A recunoscut aceasta în 1987, cu câțiva ani înainte de a muri, la o întâlnire cu psihologii americani specializați în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
însoțit de numeroase reguli, metode și modele cvasipsihoterapeutice ale învățării. Expunem aici numai un rezumat al câtorva dintre „liniile de forță” metodologică indicate de Rogers (1967). El nu vorbește de un profesor (teacher), ci de un facilitator al învățării, refuzând conotațiile autoritare ce însoțesc profesia didactică. a) Facilitatorul (the learning facilitator) are mult de-a face cu stabilirea dispoziției sau climatul de experimentare al grupului clasei. Dacă filosofia sa primară este una de încredere în grup și în indivizii care compun
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
relațiilor dintre cei doi soți prin manifestări agresive fizice și/sau verbale, schimbarea valorilor tradiționale ale familiei. Toate aceste efecte își amplifică influența atunci când în cuplurile respective există și copii. Nu numai că procesul de socializare a copiilor capătă o conotație negativă prin modelul parental, funcția educativă a familiei fiind greu încercată, dar evoluția psihică, morală, culturală și intelectuală a copiilor este grav afectată, existând mari șanse ca aceștia să devină continuatorii unor modele defectuoase. Totuși, tabloul descris nu trebuie generalizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a noii religii a creștinismului, este fericit formulată de același cercetător: "Se face treptat trecerea de la filosofia ca știință, învățătură, doctrină, fie ea adevărată sau falsă, la filosofia ca mod de viață, dar mod de viață creștină, cu o intensă conotație morală, care urmează să se amplifice în mediile monahale prin izolarea de lume, dar cu aceleași obligații pentru rugăcune și faptee milei cșretine valabile pentru oricare dintre mărturisitorii lui Hristos. Viața monahală va fi echivalentul vieții filosofice (βίος φιλόσοφος)"24
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de pagube, pentru că este prădalnic și nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri "trăite" capătă valori negative. Într-o instanță secundă, acolo unde semnificațiile sunt mai elaborate și acolo unde referentul se șterge în fața conotației, lupul apare ca o figură mitologică, dacă nu deplin benefică, cel puțin favorabilă și binevoitoare. Aceasta este lupul moștenit de tradiția folclorică din vechile sisteme ale mitologiei autohtone, acesta este lupul totemic, protector, "frate" și călăuză, stăpân al cetelor de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din diortosirea lui Bartolomeu Anania: Unde va fi stârvul, acolo se vor aduna și vulturii"6. Prin urmare, parcurgând sursele antice și medievale, vom observa că se coagulează cel puțin două direcții simbolice: una care îi atribuie vulturului (vulturius) o conotație negativă, punându-l, ca pasăre care se hrănește cu hoituri, în slujba diavolului; și una care selectează, în cazul acvilei (aquila) exclusiv trăsăturile pozitive, spirituale, făcând-o un însemn imperial și un simbol hristic 7. Prin urmare, chiar dacă cel mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un consumator de cadavre. Chiar dacă nu e vorba de un personaj în carne, pene, gheare și oase, ci mai degrabă de un simbol, autorul nu uită să îi pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a și impus conotația malefică a răpitoarei de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar prin forță și rapacitate. Acestea sunt atuurile și argumentele sale: de el se tem toți (Vulpea, bunăoară, își mărturisește direct teama, care i-ar și justifica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șarpe, porc, leopard, corb etc. din "bestiarul infernal".15 După cum sintetizează un dicționar al animalelor din bestiarele medievale, "acest nenorocos liliac este clasat printre operele nopții, deci ca inamic al darului lui Dumnezeu care este lumina și afectat de o conotație preponderent negativă"16. Pe de o parte, el respinge și este respins de lumină, preferând protecția întunericului; or, într-un Ev Mediu permanent terorizat de imaginile gotice ale demonilor care pedepseau groaznic păcatele, orice ființă a tenebrelor era destinată automat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
19 Ia astfel naștere o imensă tradiție, cu o autoritate care aproape că nu mai poate fi combătută nici în ziua de azi, când, deși decorativ, motivul (căci despre un simbol nu mai poate fi vorba) liliacului are tot o conotație negativă. La Cantemir însă Liliacul nu mai este reprezentantul tenebrelor, al diavolului, al forțelor malefice, care subminează lucrarea Domnului. Dimpotrivă, în Istoria ieroglifică el se situează de partea binelui. Principele rămâne impasibil față de o tradiție care părea să fi condamnat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au drept scop explorarea potențialităților acestor lumi inventate, într-un raport mai mult sau mai puțin științific cu orizontul în care se înscriu. Aceste aventuri sunt mijloacele de "experimentări mentale" în și prin respectivele "lumi posibile". Cu ajutorul unui vocabular având conotații științifice sau tehnice, ele evocă teme și noțiuni în relație cu eventualele prelungiri politice, ba chiar teologice, ale realității cunoscute. 1.2. Scopurile Unul dintre scopurile SF-ului este de a crea o senzație amestecată, de uimire și teamă în fața
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
erau citite și apreciate în ciuda acestor "bavuri". 2.4. Limitele imaginarului În locul imaginației, al jocului cu posibilitățile, al metamorfozelor sau anamorfozelor, cititorul are dreptul la simple reduplicări. Reperele lumii cunoscute nu sunt modificate decât punctual, în afară de câteva inovații lexicale cu conotații pseudoștiințifice care țin de "o imaginație științifică". În fapt, în aceste cazuri, imaginația pare destul de săracă. Ea se folosește de metafore mai mult sau mai puțin transparente (căpitanul rachetei recrutându-și din coșmelii un echipaj de borfași spațiali); se vorbește
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
complet nouă, pentru a întrezări posibilitatea, pentru cineva care s-ar coborî la o asemenea scară, de a aborda respectivii electroni ca pe niște "planete" pentru a trăi anumite aventuri pe ei. Această temă este o variantă modernă, cu o conotație științifică, a situațiilor ilustrate de Swift în Călătoriile lui Gulliver. Va fi reluată în numeroase opere și în special în cele horror, precum The Shrinking Man / Omul care se micșorează (1956) de Richard Matheson și într-un film eponim de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o deformează plecând de la o ipoteză, dintr-un anumit unghi de vedere, în cadrul unei intrigi. Și face acest lucru prin intermediul personajelor, obiectelor, afirmațiilor și al referirilor la o plauzibilitate legată de știința și tehnica unei epoci, printr-un vocabular cu conotații științifice. Jocul respectiv nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic și distilarea factorilor comuni. încercând să explicităm fiecare direcție, vom observa că, deși termenul de eclectism s-a încetățenit, contrar conotației sale etimologice, în sens oarecum peiorativ, eclectismul tehnic semnifică strădania unui terapeut de a apela, liber de inhibiții partizane la tehnici specifice altor curente decât cele în care s-a specializat, fără a încerca să realizeze un melanj suprateoretic nou
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înlătură multe dintre stările psihice dăunătoare. Este vorba, în principal, conform opiniei vehiculate de R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa medicală, chiar dacă în mod diferit. Desigur, bolnavii terminali
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cât mai ales pentru capacitatea de a reancora literatura, cu violență chiar, într-o realitate socială și biologică - pentru că transportă în inima unui univers de practici specializate prezențele sălbatice și necontrolabile a ceea ce se găsește "în afară". Generațiile au adesea conotații polemice și revoluționare pentru că, dincolo de toate reperele vieții literare, prin ele se exprimă energiile unei mase sociale ce debordează toate granițele "literarului". Asta, cred, e semnificația, într-un plan mai general, a traseului de reflecție care îl poartă pe Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest context ca sursă a ilizibilității și confuziei. Ceea ce vreau să subliniez e circulația de care se bucura în epocă această reprezentare. Există o atracție certă pe care figura șirului de mărgăritărele o exercita asupra autorilor timpului, și asta în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii și incompletudinii. O să închei acest scurt inventar de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
certă pe care figura șirului de mărgăritărele o exercita asupra autorilor timpului, și asta în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii și incompletudinii. O să închei acest scurt inventar de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar de Familia în 1870, unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezenta pentru cei care au produs operele și obiectul de contemplare și de apreciere liberă care este pentru noi"125. În virtutea separării de corpul lor istoric, mărgăritarele au dreptul la o viață estetică autonomă. De aceea, această metaforă interesează în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii, ale fragmentării sau incompletudinii; aș spune chiar că îi atrage pe oamenii timpului tocmai datorită acestor conotații negative, pentru că prin fragmentaritate mărgăritărelele le oferă ocazia să experimenteze o formă pură a relației estetice desprinse de orice contingență
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În virtutea separării de corpul lor istoric, mărgăritarele au dreptul la o viață estetică autonomă. De aceea, această metaforă interesează în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii, ale fragmentării sau incompletudinii; aș spune chiar că îi atrage pe oamenii timpului tocmai datorită acestor conotații negative, pentru că prin fragmentaritate mărgăritărelele le oferă ocazia să experimenteze o formă pură a relației estetice desprinse de orice contingență. Investiția în puritate, în detașarea de interese și de contexte, face din reprezentările formei un vehicul al gratuității estetice. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru mulțămirea lor, precum diletanții fac muzică în singurătate și nu se îngrijeau de soarta manuscriselor. Consecința inevitabilă a multora asemenea nepăsări a fost perderea multor din autografe, care după moartea autorilor au servit a acoperi gavanoasele cu dulceți 78. Conotațiile pozitive ale acestui tip "diletant" de dedicație poetică (plăcere, schimbare liberă a profilului activității, refuz al specializării) sunt dublate de note negative: risipă vitală, exprimare de sine posibilă, dar niciodată împlinită. Regimul acestei creativități particulare constă în ceea ce poetul a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în clasa a patra. Întâmplător, putea să îi cadă în mână câte un autor român, însă probabil că nici măcar nu observa. În clasa a doua se foloseau niște nuvele ale lui Petrache Poenaru, desigur, pentru calitatea lor moralizatoare, fără nicio conotație legată de corpusul cultural din care erau extrase. Până la acest nivel, "literatura" ca sursă de texte era imperceptibilă. Cu clasicii lua contact la începutul celui de-al doilea ciclu, iar noțiunea de literatură ca ansamblu coerent de opere și de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
consacrat de "emergență a literaturii" evocă aceeași tentativă de a deschide sfera obiectelor și activităților literare dincolo de definiția canonică și normativă a corpusului unei literaturi: "În consecință, voi reformula sintagma tradițională "literaturi emergente" ca "emergență literară" pentru că cea dintâi are conotații esențialiste și monologice care contrazic realitatea dinamicii literare". 67 Heliade Rădulescu, "Barbu Paris Mumuleanu", p. 316. 68 Ibidem. 69 Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, I, Tipografia Națională
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâi. Scrieri istorice, politice și economice, ediție îngrijită de G. Zane, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 273. 41 Trimit la studiul fundamental de semantică istorică al lui Paul Cornea, "Cuvântul "popor" în epoca pașoptistă: sinonimii, polisemii și conotații", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Eminescu, București, 1980, pp. 208-243. Despre încărcătura idealizantă a cuvântului și despre reinterpretările cu caracter radical revoluționar pe care le implica, la pp. 226-239. 42 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
echivalente în patru limbi pentru fiecare cuvânt românesc, trasează linia de demarcare foarte clar: traduce în latinește urmare prin imitatio și râvnă prin æmulatio (Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php). 21 Iată câteva contexte pentru conotațiile "diabolice" ale râvnei: "Vede lacomul scula străină/ Și-îndată o râvnește - dracu-învită", spune un vers din Țiganiada. Și altundeva: "Poetul zice că omul e așa de ticălos, cât face lucruri care dobitoacele nu le fac [...] cu mintea neașezată ș-acele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]