52,561 matches
-
pervers și dezonorant libertatea și onestitatea acțiunii, seninătatea și rodirea unor noi temeiuri generatoare de un cu totul alt tip de relații interumane, armonioase, fecunde și dătătoare de speranță în planul prosperității comunitare și mai departe, naționale. Atunci când tradiția și conservarea unor mentalități, idei, instituții, norme orale sau scrise - în oricare arie de manifestare s-ar afla sau produce (cultural-spirituale, social-economice, instituționale etc.) sunt contraproductive, împiedică dezvoltarea obștească ținând în loc împlinirea și manifestarea multilaterală a personalității omului este de preferat oricând
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
statul New York și încă mai are preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat de știință și nu numai, spre o carieră încununată de realizări impresionante, dar și de cunoscut preocupările sale curente, privind păstrarea și conservarea culturii și limbii neamului său, aromânii. 63 de ani de exil, urmând o traiectorie sinuoasă, presărată cu temeri și inedit, cu întristare și exaltare, cu reușite și eșecuri s-au scurs într-o manieră în care, optimistul și temerarul luptător
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
acestei instituții de învățământ, dar nu este lipsită nici de activități extraprofesionale, vizitând o mare parte a Germaniei și făcând câteva incursiuni în Franța. În plus, aici i se va accentua dorința de a contribui nemijlocit alături de confrații săi, la conservarea și păstrarea culturii și limbii aromâne. Participă la primul Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromânească, organizat la Universitatea Manheim de către profesorul Vasile Barba, un alt intelectual de marcă, cu care va colabora foarte mult în anii ce urmează, în
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
București ori în altă parte a țării. L-a văzut doar luni, aproape de miezul nopții, cum nu-l văzuse decât o singură dată, după nuntă. Era sub influența puternică a băuturilor alcoolice și obosit peste măsură. Mai mult instinctul de conservare, nu logica, l-a îndemnat pe Fănel să facă un salt în direcția de deplasare și nu către înapoi. Din doi pași a ajuns la marginea bordurii. A călcat strâmb și a căzut pe un genunchi. O durere ascuțită și
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
Romuliana se adresa văzului ca un simbol, artele reprezentate aici, scrierea străveche fiind ele însele o fixare a limbajului. În lumea terestră, arhitectura a constituit întotdeauna un semn de civilizație. Și Felix Romuliana a rămas cel mai important exemplu de conservare a arhitecturii tradiționale a palatelor romane, care a rezistat incursiunilor barbare, constituind unul dintre magnificele monumente, printre cele mai bine păstrate pe acest teritoriu. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unui oraș luxos (sec. III și IV), având fortificațiile unui
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
de Stat pentru Culte, dar și de la bugetele locale care au un capitol aparte pentru cultură, culte și sport. Se alocă de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, fonduri pentru restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult, care sunt monumente istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil aparținând cultelor religioase recunoscute, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri, pentru amenajarea și întreținerea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
noua întreprindere minieră, peștele a început să aibă căutare. S-au încercat mai multe feluri de asociere a pescarilor, însă nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN. Dar au apărut și tineri dornici de
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
ceramică nesmălțuită și smăltuita de o mare diversitate de forme. Prin 1939, odată cu ctitorirea unui nou și modern local de școală în Șișești ,Gheorghe Ionescu Șișești , savant în științe agronomice, cunoscător al vieții de tip tradițional, fiu al satului în vederea conservării meșteșugului olăritului ca alternativă economică a prevăzut școală cu un atelier de ceramică și un post de maestru ceramist, ce a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
erau nevoiți să-și găsească locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ). O altă parte dintre insulari erau barcagii, alții erau specializați în producerea de zaharicale. Autoritățile românești au acordat asistență de specialitate în vederea salvării și conservării unor aspecte, monumente și mărturii de cultură și civilizație ce urmau să dispară sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I, dar care la un moment dat s-a sistat aproape de neexplicat. Astfel aspecte legate de Insula
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
se desfasoara cea de-a XXXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”,manifestare de amploare,organizată de Institutul Cultural Român Filiala Oltenia-Gorj, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România și Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. IStructura Festivalului ,așa cum au comunicat organizatorii: Concurs național de poezie și arghezologie - Secțiuni: Opera Prima (debut în volum); Volum în manuscris; Grupaj poezie; Arghezologie (exegeze opera argheziana) Acordarea Premiilor pentru Opera Omnia - Premiul “Tudor Arghezi
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
pentru Opera Omnia - Premiul “Tudor Arghezi” Opera Omnia pentru scriitori români: Adrian Popescu (poezie) - premiu acordat de U.S.R.; - Premii Opera Omnia pentru scriitori străini: Eric Santer (Franța), Stephen Watts (Anglia) - premii oferite de Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale; - Premiul Opera Omnia pentru contribu¡îi deosebite la dezvoltarea istoriei și criticii lirerare românești: acad. Eugen Simion - premiu acordat de I.C.R.; - Premiul Opera Omnia pentru un scriitor de origine gorjenească: Nicolae Dragoș - premiu oferit de Liga
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
Culturală „Fiii Gorjului” București Acordarea Premiilor „Tudor Arghezi” pentru Promovarea operei poetului: acad. Mihai Cimpoi (Moldova), acad. Vasile Tărâțanu (Ucraina), Mircea M. Pop (traducere) - Germania, Imola Feldberg (artă plastică, Africa de Sud) - premii acordate de Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Notă: Laureații Premiilor Opera Omnia vor primi și titlul de Cetățean de Onoare al orașului Tg-Cărbunești - localitatea de unde își trage obârșiile Tudor Arghezi Programul manifestărilor Vineri 24 mai 2013 * oră 9,00 - Sediul CJCPCT Gorj: Lucrările
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
tehnic. În afară de prezentarea vizitatorilor a colecțiilor și a expozițiilor temporare, muzeul mai are în plus o muncă de culise mai puțin cunoscută publicului larg, dar a cărei importanță nu poate fi pusă la îndoială. Aceste sarcini constau în: - dobândirea și conservarea operelor de artă - inventarierea fiecărui obiect - arhivarea documentelor - colectarea datelor științifice cu privire la colecțiile muzeale - efectuarea unor activități științifice - dezvoltarea și difuzarea cercetărilor științifice la nivel național și internațional - participarea activă la misiuni științifice - participarea activă la proiecte și reuniuni științifice
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale. Colecțiile muzeului Rămășițe ale civilizațiilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticlă, ceramică, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America și lumea islamică, toate aceste lucrări sunt unite cu scopul conservării lor și de transmitere generațiilor următoare. În fiecare an colecțiile se îmbogățesc cu noi achiziții. Importanta colecție de textile copte aparține ansamblului de piese de artă creștină sau islamică începând cu secolul III d. Hr. și până în secolul al XII
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
clasele următoare, manualele alternative (mai ales la istorie și literatură română) au fost desființate și înlocuite cu manuale unice, istoria (mai puțin româna) fiind toate traduceri din limba rusă și care cuprindea pe deasupra o seamă de aberații. DE exemplu, legea conservării materiei n-ar fi fost desdoperită de francezul Lavoisier ci de rusul Lomonosov iar radioul n-ar fi fost opera lui Maroni, ci a rusului Popov. În afara nenumăratelor alte aberații, studiul limbii ruse a devenit o disciplină obligatorie din clasa
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
grijă maternă totul, în spirit creștin ortodox, doamna Angela Capră, profesor de pian la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați, Marcela Munteanu, iar de la Centrul Cultural din Tulcea - doamna Xenia Hogea, o persoană remarcabilă care s-a îngrijit de conservarea memoriei acestui tânăr artist plecat prematur dintre noi, precum și subsemnata care făceam cunoștință pentru prima dată cu locurile unde s-a născut și a copilărit artistul. Aveam să-l vizităm la el acasă pe artistul plastic Ionuț Cătălin Florea, mai
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
jertfa pentru construcția de poduri) În eseu se face și afirmația că adepții conservatorismului cultural-artistic sunt naționaliști, aceștia manifestând dorința păstrării valorilor de patrimoniu spiritual și artistic în stare pură, neschimbată. Considerăm că nu este un păcat dacă se susține conservarea specificului național și nu este nici o rușine să dovedim spirit patriotic și național. Ca om și tribun al Cetății, Al. Fl. Țene manifestă atitudine justițiară, numind și cauzele șubrezirii democrației de la noi cât și pe unii autori-vinovați ai acestui proces
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
rămâne „trecut” și prezentul stă aninat de un fir-de speranță la granița dintre două lumi: viața și moartea. Fiecare etapă prezentată, sincronizată perfect cu evenimentele ei, cu zbaterile și dezbaterile interioare, evidențiază, însă, nealterarea valorică a sufletului românului-român și conservarea comorii celei neprețuite - spiritul său, iar Marin Trașcă reușește din plin s-o dovedească, nu degeaba este el Marin a' lui Vițu, din Oltenia lui Nea Mărin! Pasaje dureroase chiar, frânturi inedite ale istoriei sale de viață, sunt presărate cu
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
că drumul spre rai este îngust, iar cel spre iad este larg. În mod sigur, Biblia nu a fost scrisă pentru cei care caută răspunsuri simple și nici nu este o viziune simplă și optimistă asupra religiei și naturii umane. Conservarea textului biblic. Chiar în vremea în care Israelul modern renăștea după mii de ani de exil, un păstor descoperea documente care fuseseră ascunse pentru două mii de ani. Acestea s-au dovedit manuscrise ale unor cărți biblice identice în principiu cu
DESPRE SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355573_a_356902]
-
în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman. Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni: Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Telorman și Asociația Scriitorilor din București și în colaborare cu revistele: „Luceafărul de dimineață”, „Argeș”, „Litere”, „Pro Saeculum, „Sud”, „Oglindă literară”, „Meandre” și „Caligraf”. Citește
LIA ALEXANDRA HUSAR [Corola-blog/BlogPost/356203_a_357532]
-
în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman.Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni:Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Telorman și Asociația Scriitorilor din București și în colaborare cu revistele: „Luceafărul de dimineață”, „Argeș”, „Litere”, „Pro Saeculum, „Sud”, „Oglindă literară”, „Meandre” și „Caligraf”....
LIA ALEXANDRA HUSAR [Corola-blog/BlogPost/356203_a_357532]
-
în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman. Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni: Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Telorman și Asociația Scriitorilor din București și în colaborare cu revistele: „Luceafărul de dimineață”, „Argeș”, „Litere”, „Pro Saeculum, „Sud”, „Oglindă literară”, „Meandre” și „Caligraf”. Concursul
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
Județeană „Marin Preda” Teleorman. Manifestările de la Siliștea Gumești vor cuprinde: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin Preda”; colocviul „Marin Preda - incomod și actual?”; decernarea premiilor concursului; lansarea unor cărți și lecturi publice. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman asigura finanțarea implicată de organizarea și derularea întregului proiect cultural, inclusiv premiile și cheltuielile de masă și cazare, pentru membrii juriului, pentru premianți și pentru invitați, precum și deplasarea pe ruta București - Alexandria - Siliștea Gumești și
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
ruta București - Alexandria - Siliștea Gumești și retur. De asemenea, asigură pentru membrii juriului și ceilalți colaboratori onorariile cuvenite potrivit reglementărilor legale în vigoare. Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 31 august 2011, pe adresa: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 - Alexandria, jud. Teleorman, cu mențiunea „pentru concurs”. Relații suplimentare se pot obține la telefon 0347-804.482. Nu se primesc grupaje de versuri sau de eseuri critice pe e-mail. După
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]