3,409 matches
-
următoarea expresie: formula 1 De luat în vedere că numărul brut al pastilelor nu ia în calcul pierderile pastilelor defecte, variate marcaje de aliniere și locuri de testare de pe plăcuță. Plăcuțele semiconductoare sunt crescute dintr-un cristal ce are o structură cristalină regulată, siliciul având o structură cubică de tipul diamantului cu o spațiere a rețelei cristaline de 5,430710 Å (0,5430710 nm). Atunci când este tăiat în plăcuțe, suprafața este aliniată într-una din mai multe direcții relative cunoscute ca orientări
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
calcul pierderile pastilelor defecte, variate marcaje de aliniere și locuri de testare de pe plăcuță. Plăcuțele semiconductoare sunt crescute dintr-un cristal ce are o structură cristalină regulată, siliciul având o structură cubică de tipul diamantului cu o spațiere a rețelei cristaline de 5,430710 Å (0,5430710 nm). Atunci când este tăiat în plăcuțe, suprafața este aliniată într-una din mai multe direcții relative cunoscute ca orientări cristaline. Orientarea este definită de indicii lui Miller, direcțiile cristalografice [100] sau [111] fiind cele
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
regulată, siliciul având o structură cubică de tipul diamantului cu o spațiere a rețelei cristaline de 5,430710 Å (0,5430710 nm). Atunci când este tăiat în plăcuțe, suprafața este aliniată într-una din mai multe direcții relative cunoscute ca orientări cristaline. Orientarea este definită de indicii lui Miller, direcțiile cristalografice [100] sau [111] fiind cele mai comune pentru siliciu. Orientarea este importantă din moment ce multe dintre proprietățile electronice și structurale ale unui singur cristal sunt pronunțat anizotrope. Adâncimea implantării ionice depinde de
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
este definită de indicii lui Miller, direcțiile cristalografice [100] sau [111] fiind cele mai comune pentru siliciu. Orientarea este importantă din moment ce multe dintre proprietățile electronice și structurale ale unui singur cristal sunt pronunțat anizotrope. Adâncimea implantării ionice depinde de orientarea cristalină a plăcuței, din moment ce fiecare direcție oferă căi distincte pentru transport. Clivajul plăcuței în mod tipic se ivește numai în câteva direcții bine definite. Crestarea plăcuței de-a lungul planurilor de clivaj permite secționarea cu ușurință a acesteia în pastile individuale
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
și Austria de nord. Munții există din paleozoic, fiind un element geologic caracteristic împreună cu Schwarzwald și Munții Vosgi în Europa Centrală. este subdivizat în: Din punct vedere geologic, rocile componente ale munților sunt reprezentate de granițe și gnaisuri. Rocile metamorfice cristaline se găsesc în majoritatea lor în partea interioară a inelului muntos, cât și în Moravia și Austria Inferioară.
Masivul Boemiei () [Corola-website/Science/315563_a_316892]
-
pot să participe la combinații în proporții diferite, respectând însă raportul dintre elemente. i au duritatea de 2 -3 pe scară lui Mohs, urma poate fi galbenă sau albă. Cloriții se prezintă în general sub formă de agregate solzoase, sau cristalină, găsindu-se în roci magmatice, slab metamorfice ca și în rocile sedimentare argiloase, Din cloriți s-au obținut din cele mai vechi timpuri vase frumos ornamentate ca de exemplu cele găsite la Țepe Yahya din Iran, unele din acestea se
Cloriți () [Corola-website/Science/316649_a_317978]
-
Mic, s-a format și a evoluat pe un fundament rigid, scufundat la peste 3.000 m adâncime, peste care s-au depus strate sedimentare. Fundamentul cristalino-mezozoic, constituit din paragnaisuri cu muscovit și biotit, micașisturi, șisturi cuarțitice cu granați, calcare cristaline etc., a suferit o scufundare lentă, începând din cretacicul superior, până în pliocen. Cercetările recente, bazate pe foraje de mare adâncime, însoțite de date seismologice, gravimetrice și magnetice, au demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
sunt patru canale ce curg spre sud, printre nisipuri de ocru,zone sărăturoase și crânguri de spini. În anii cu ploi abundente, degetele deltei acoperă 22.000 km pătrați din Kalahari, transformând întinderile moarte de nisip în oaze cu apa cristalina. Canalele și insulele deltei devin acum un paradis ce găzduiește o incredibila varietate de plante și animale, în care specii adaptate la viata acvatica se dezvolta alături de fauna din Desertul Kalahari. Peste 400 de specii de păsări își găsesc adăpost
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
reactive, dau naștere mai ușor unor ioni Fe˛, conform reacției (a). În alte puncte ("puncte catodice") are loc reacția (b). Diferența între potențialele punctelor anodice și catodice se datoreaza unor mici variații locale în compoziția sau chiar numai în forma cristalină a metalului. Evident că, simultan cu circulația electronilor prin metal, trebuie să aibă loc și un transport de ioni în circuitul exterior (de ex. prin pământul umed, la obiecte de fier îngropate). De aceea electroliții accelerează mult coroziunea. Procesele de
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
faza sa cristalin-polimorfică α-AlO, sub formă de corindon, varietate care formează pietrele prețioase: rubinele și safirele. AlO este important pentru producerea aluminiului metalic, ca abraziv datorită durității sale și ca material refractar datorită punctului înalt de topire. Corindonul este forma cristalină în stare naturală a oxidului de aluminiu. Rubinele și safirele sunt formele de pietre prețioase ale corundului, care își datorează culorile caracteristice urmelor de impurități. Rubinele au culoarea caracteristică roșu aprins și calitățile de laseri datorită urmelor de crom. Safirele
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
diferite culori datorită diferitelor altor impurități, cum ar fi fierul și titanul. AlO este izolator electric, însă are o conductivitate termică relativ mare (30 WmK) pentru un material ceramic. Oxidul de aluminiu este complet insolubil în apă. În forma sa cristalină comună numită corindon sau α-oxid de aluminiu, duritatea sa îl face corespunzător pentru a fi utilizat ca abraziv și material component al sculelor de debitare. Oxidul de aluminiu este responsabil pentru rezistența aluminiului metalic la coroziunea atmosferică. Aluminiul metalic este
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
a aluminiului din aliaj mărind rezistența la coroziune. Oxidul de aluminiu generat prin anodizare este în mod tipic amorf, dar prin procesele de descărcare asistate, cum ar fi oxidarea electrolitică cu plasmă, rezultă o proporție importantă de oxid de aluminiu cristalin în strat, care îi măresc duritatea. Oxidul de aluminiu este o substanță amfoterică, adică are capacitatea de a reacționa atât cu acizii cât și cu bazele, cum ar fi acidul clorhidric, cât și cu hidroxidul de sodiu, reacționând ca acid
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
cu bazele, cum ar fi acidul clorhidric, cât și cu hidroxidul de sodiu, reacționând ca acid cu o bază și ca bază cu un acid, neutralizând cealaltă substanță și producând o sare. Cea mai întâlnită formă a oxidului de aluminiu cristalin este corindonul. Ionii de oxigen formează o structură hexagonală cu ionii de aluminiu, ocupând două treimi ale interstițiilor octaedrice. Fiecare centru al ionului de Al este octaedric. Din punct de vedere cristalografic, corindonul adoptă o structură trigonală Bravais cu grup
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
de vedere cristalografic, corindonul adoptă o structură trigonală Bravais cu grup spațial R-3c (numărul 167 în tabelele internationale). Oxidul de aluminiu există de asemenea și în alte faze, respectiv γ-, δ-, η-, θ-, și χ-AlO Fiecare are proprietăți și structuri cristaline unice. γ-AlO cubic are aplicații tehnice importante. Așa zisul β-AlO s-a dovedit a fi NaAlO. Oxidul de aluminiu aflat aproape de temperatura de topire este aproximativ 2/3 tetraedric (adică 2/3 din ionii de Al sunt înconjurați de 4
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
Infant, L Ametlla de Măr, La Pineda, Miami Platja, Montbrio del Câmp, Salou, si Tarragona. Pe langă fâșia de coastă de 216 km lungime, deține și 786 ha de plaje cu nisip fin și foarte curat și deține o apă cristalina și îngustă. Prințe apa oceanului și zonele muntoase există un spațiu larg în care s-au inserat orașele și ferme unde cresc măsline, castane, migdali și vegetale. În această regiune existând multe hoteluri, zone de campare, vile, și apartamente se
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de fundamentul Platformei Moesice prin falia pericarpatică. Sedimentul care o acoperă, reprezentat prin depozite de molasă, aparține intervalului paleogen-cuaternal inferior; la zi apărând doar formațiunile piemontane levantin-cuaternale alcătuite
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
raport de atomi și de mase bine stabilit (spre deosebire de amestecuri), și care pot fi separate prin reacții chimice. Un compus chimic are are o structură chimică unică și bine definită. Definiția nu este aplicabilă în cazul câtorva excepții. Anumiți compuși cristalini se numesc non-stoichiometrici, deoarece compoziția lor este modificată prin prezența în structura cristalului a unor elemente străine. Un alt caz este cel al prezenței izotopilor care schimbă raportul dintre elemente. Așadar, un compus nu poate fi considerat complet omogen, dar
Compus chimic () [Corola-website/Science/320657_a_321986]
-
săpate în timp de râul Tarraíos, care curge paralel cu o falie între Masivul Pachnes spre est și munții Gíngilos și Volakiás spre vest. Iarna, râul se transformă într-un torent vijelios, dar vara seamănă mai degrabă cu un pârâu cristalin. Timp de secole, cheile erau adăpostul răufăcătorilor și al celor ce fugeau de eternele "vendetta" dintre satele Cretei. În anii 1940, aici s-au ascuns gherilele comuniste ce luptau în războiul civil. Prin frumusețile peisajului și posibilitatea drumețiilor, sunt un
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
matelor cupro-plumboase. Se introduce procedeul de tratare a matelor bogate cu acid sulfuric, în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5 ani sunt introduse rețelele interioare de circulație, tip cale ferată îngustă, și se construiește o centrală
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
o suprafață ondulată cu altitudinea medie de 900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă, cu marginile crestate de
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Vârtoapele - cu carst de tip suspendat autigen, situat la o diferență de 200-300 m altitudine față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi cristaline - Vârful Purcărețul (870 m) și Vârful Muncelu (810 m) - sau pe conglomerate, gresii și marne: Vârful Măgura (804 m) și Muchia (809 m). De asemenea, tot spre Depresiunea Hațegului apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
activitatea postvulcanică, zăcămintele prezentînd o dispunere generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
lanțului muntos al Carpaților Orientali). Altitudiea maximă a acestei grupe muntoase este de 1.793 m, atinsă în Vârful Hășmașul Mare. Structura geologică a Munților Hășmaș (cunoscuți și sub denumirea de "Hăghimaș" sau "Curmătura") este alcătuită la bază din șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase (între Piatra Singuratică și Platoul Ocsem), andezite, dolomite și calcare (stâncăriile din Hășmașul Mare), șisturi cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
la final se regăsesc 2. În primul film al seriei, "Affections Touching Across Time", un fragment al Giuvaerului este găsit în corpul unui demon-scorpion. Înainte de a fi spart, are forma unei sfere ce pare să fie făcută dintr-un material cristalin. Când este pur, Giuvaerul este de culoare roz-pal, însă dacă sufletul și dorințele deținătorului său sunt negative (răutate, tristețe, singurătate), culoarea sa se schimbă într-un puternic negru-violet . Mărimea sa este estimată între cea a unei mărgele și cea a
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]