7,252 matches
-
Un om în Agora, Gustul sîmburelui ),Nicolae Breban, D.R.Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului ), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel de cărți, promovându-le la îndemnul “sarcinilor de partid “. Prin acest fenomen au trecut, nu numai scriitori de la noi, dar și din alte țări europene. În Franța
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
dar și socială, că ceea ce azi ni se poate părea a fi un discurs personal este în fond, destinul unui eșantion sctiitroticesc cu valențe complexe la acest fruntariu de veacuri (20 - 21). Nicolale Băciuț este un foarte harnic și serios cronicar, un scriitor al vremurilor sale ce nu trece cu ochii închiși pe lângă detaliile care, adunate într-un volum, ne ajută să descoperim inedite secrete ale lumii în care trăim. Și... cuvintele sunt vii, și gândurile sunt clare, cu direcție sigură
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
-
Buică îi prezintă și volumul III, apărut între timp. Și seria Antoligiilor Starpress Internațional este pusă în valoare de Elena Buică, unde-și găsesc expresia un număr impresionant de poeți și scriitori români și străini din întreaga lume. Virtuțile de cronicar literar și le probează Elena Buică și prin prezentarea unor volume de autor, cum sunt: „George Stroia - Albastru glas de înger”, apărut a Editura Armonii Culturale, în 2013. Și cartea Gabrielei Căluțiu Sonnenberg „Metoda pătrățelelor” se bucură de o cronică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
eu acum, când scriu aceste rânduri, cu o nedisimulată emoție!... În altă ordine de idei, domnul Eugen Petrescu s-a născut la data de 12 noiembrie 1959, în localitatea Mrenești, comuna Crețeni, județul Vâlcea; este licențiat în istorie, cercetător istoric, cronicar, eseist, publicist, editor, președinte al Filialei Județene “Matei Basarab” - Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria”, din anul 2009 până în present; este fondator și director al Centrului de Cercetări Istorice “Pr. Dumitru Bălașa” din anul 2010 până în present; este
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
-David BEN GURION.... XVII. COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR, DE PAUL LEIBOVICI - RECENZIE, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic De Getta Neumann Paul Leibovici, jurnalist si cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra Cântării Cântărilor și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
doi tineri. Nu lipsesc, ne spune Leibovici, interpretările care întrezăresc în spatele versurilor pasionale dragostea celui Atotputernic pentru poporul său. Rabinul Akiva citea nu ... Citește mai mult Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblicDe Getta NeumannPaul Leibovici, jurnalist si cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 aniasupra Cântării Cântărilor și a vastei bibliografii aferente.Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și paralele
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
ținut românesc cu vechi datini și conveniențe, cu o concordanță a graiurilor și cântecelor, care au avut în permanență în memoria poetului imaginea cetății de scaun a Sucevei, a domnitorului Ștefan cel Mare, un loc mitic considerat atât al învățaților cronicari, cât și a marelui erudit al epocii sale, savantul Dimitrie Cantemir. În acest ținut de basm, aveau să se nască mai târziu Ion Creangă și Nicolae lorga, George Enescu, Mihail Sadoveanu și Nicolae Labiș. Toate aceste figuri, de pe urmă ale
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog... și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi fostu lăcuit și alții într-însa mai înainte de noi, de unde cetățile țării să cunoscu că-i lucru frâncescu, de au lăcuit oștile Râmului și au iernatu de multe ori
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu...” Despre „povestea și tocmeala altor țări, ce suntu pinprejur”, cronicarul scrie cu o măiestrie dezarmantă. Astfel despre leși arată că : „ ... Țara Leșească, sau cumu-i zicu pre limba lor Polsca Zemlea, adică țara câmpului îi zicu, pentru că loc tinsu i-au pus nume așa... dipre numele lui Leh, fiul lui Elisei
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
din Evropa, de suntu de Dumnezeu lăsați certarea creștinilor și groaza tuturor vecinilor de prinprejur... Își zicu otomani sau osmanidu, dipre numele împăratului lor cel dintăi, care l-au chiematu Otoman...” Despre „Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus” cronicarul arată : „ ... În țara Ardealului nu locuiescu numai unguri, ce și sași peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul", așa este descrisă de către cronicarii români uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, la Câmpia Turzii, în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei țări românești, iar uciderea lui a lungit timpul de așteptare a următoarei Uniri. În Istoria românilor
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
dovedește că în majoritatea timpului el rezida aici , la Cerneți sau la Ciovârnășani , fiind chemat la Târgoviște numai în situații deosebite , când era nevoie de priceperea sa militară. Motivele pentru care Lupu Buliga intră în tabăra nemulțumiților , adică după cum scria cronicarul printre cei de la Olt și de la Romanați și Jiul de Jos și de la Mehedinți 12-, care în timpul lui Leon Vodă pribegiseră în Ardeal cu Matei aga, Goran Spătari și Aslan vornicul și fuseseră învinși lâmgă București , într-o primă încercare
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
1655 ,marele agă Lupu Buliga comanda artileria răsculaților ,punctul forte al dispozitivului militar al acestora. În timpul luptei s-a petrecut un episod ciudat -defecțiunea artileriei -care a dus în final la capturarea acesteia și la pierderea bătăliei .Despre acest episod ,cronicarul Radu Popescu scria : ... rânduiră și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
12. N.Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors la Ciovârnășani sau la Topolnița , trăind cel puțin un an după bătălie (ibidem p. 944 ) .Greu de crezut . Referință Bibliografică
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr. în lucrarea sa „HISTORIARUM ADVERSUS PAGANOS”, LIBRRI VII ne vorbește despre Dacia ca realitate contemporană, fiind mărginită de ALANIA și GOTHTIA. „La răsărit se găsește ALANIA, la mijloc DACIA unde este și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA’’ , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din sud-estul EUROPEI. ANNA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr. în lucrarea sa „HISTORIARUM ADVERSUS PAGANOS”, LIBRRI VII ne vorbește despre Dacia ca realitate contemporană, fiind mărginită de ALANIA și GOTHTIA. „La răsărit se găsește ALANIA, la mijloc DACIA unde este și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din sud-estul EUROPEI. ANNA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr. în lucrarea sa „HISTORIARUM ADVERSUS PAGANOS”, LIBRRI VII ne vorbește despre Dacia ca realitate contemporană, fiind mărginită de ALANIA și GOTHTIA. „La răsărit se găsește ALANIA, la mijloc DACIA unde este și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din sud-estul EUROPEI. ANNA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]