4,693 matches
-
comunitatea afro-americană, un episod important în lupta nonviolentă pentru drepturile civile, iar Rosa Parks a devenit o figură iconică în galeria acțiunilor de nesupunere civilă (vezi CIVIL DISOBEDIENCE), alături de figuri remarcabile precum Martin Luther King, Jr. O persoană și mai curajoasă decât Rosa Parks, ținând seama de împrejurările și mai nefavorabile, a fost un afro- american din Louisiana, care, cu 63 de ani înaintea incidentului din Montgomery, s-a așezat pe un loc într-un vagon de tren rezervat albilor și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
iubească, este foarte ciudată, un bun exemplu de ... language sextonian. E iunie, mama a murit în martie, iar acum tatăl e dus pe ultimul drum. Vocea, prin convenție confesională sau romantică, aparținând poetei însăși, proclamă oboseala cuiva ce a fost curajos până acum. Poeta părăsește procesiunea funerară, lăsând pe decedat să călătorească singur în dric, merge în compania cuiva, probabil soțul, spre mare și soare. Între timp, cei plecați de pe această lume, aflați într-un cimitir aproape de țărm, zac fără pantofi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prezidențiale în activitățile descoperite. Astfel, reporterii de la The Washington Post Carl Bernstein și Bob Woodward au descoperit dovezi ducând la implicarea Ministerului (departamentului) de justiție, precum și al altor instituții importante precum ... Casa Albă, CIA-ul și FBI-ul. Intervenția foarte curajoasă a unui alt jurnalist politic de la aceeași publicație, David Broder (vezi) a dus lucrurile și mai departe, acesta din urmă primind apoi un prestigios premiu Pulitzer pentru demersurile sale. La un pas de impeachment (vezi), președintele Richard Nixon a demisionat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu putințăă”163. Mucenicului Agapie, Împăratul roman Maximian i‑a făgă‑ duit că‑l eliberează dacă‑și reneagă credința. Agapie a măr‑ turisit Însă că, de dragul credinței În Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să‑i fie el oferit ca hrană. Dar Întrucât ursul nu i‑a avut grija, martirul a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului ne aduce În atenție martiriul Sfântului Teodor și lucrurile minunate și Înfricoșătoare petre‑ cute cu dânsul. Împăratul păgân Iulian Apostatul a porun‑ cit ca Teodor să fie scos din Închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l‑au Întrebat dacă a simțit durere, când a Îndurat torturi cu Înțepături foarte crude. El Însă a răspuns că la Început a simțit ceva durere, apoi, Însă s‑a arătat cineva, care ștergea mereu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ai biruit deja”197. Acceptarea Înseamnă a ne Învinge pe noi Înșine, a ne lua crucea și a merge pe urmele Celui care a acceptat să fie răstignit pe Crucea Sa, dându‑ne pute‑ rea de a ne‑o purta curajoși pe a noastră. Pentru o luptă, sunt necesare armele. Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Romani 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească În „zilele rele” (Efeseni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Adam și, pe de altă parte, (2) de implicațiile istorice și teleologice ale mântuirii pentru impactul spiritual vindecă‑ tor al experimentării suferinței, bolii și confruntării cu morta‑ litatea umană și, astfel, pentru motivul pe care creștinii, chiar În timp ce‑și suportă curajos recuperarea, ar trebui să lucreze și la dezvoltarea capacității de a mulțumi pentru bolile lor. O abordare specific creștină a medicinii trebuie să se opună predilecției „științifice” a medicinii seculare spre mate‑ rialism. Pentru ca diagnosticul și angajamentele terapeutice ale medicinii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în continuare despre curaj. v. Curajul Orice discuție pe tema existenței trebuie s] se opreasc] la un moment dat și asupra importanței curajului în viat]. Aici apar dou] aspecte interesante. În primul rând se pune problema dac] cineva poate fi curajos f]r] a ști ce înseamn] curajul. În al doilea rând, este vorba despre leg]tură dintre curaj și cunoaștere sau alte virtuți. Primele discuții filosofice pe aceast] tem] se reg]sesc în Dialogurile lui Platon, în care Socrate se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuția despre exclusivism, ne întreb]m dac] o doctrin] bazat] eminamente pe conceptul de caracter poate oferi toate r]spunsurile la problemele eticii. S] abord]m aceast] problem] întrebându-ne dac] un ofițer al Confederației americane ar fi putut fi curajos în timpul R]zboiului Civil. La o analiz] a curajului din perspectiv] idealist-neutr], acest lucru este posibil. Astfel, curajul înseamn] înfruntarea anumitor riscuri în scopul realiz]rii unui ideal, nu neap]rât cel corect. Mulți ar fi de p]rere c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neap]rât cel corect. Mulți ar fi de p]rere c] ofițerul lupta pentru un ideal greșit deoarece în statele confederative continuă s] se mențin] sclavia. R]spunsul lui Socrate, ipotetic vorbind, ar fi fost acela c] ofițerul nu era curajos în adev]râtul sens al cuvântului. Dar, din nefericire, Socrate nu ar fi putut afirmă în realitate așa ceva, tocmai pentru c] toți mării filosofi ai Antichit]ții erau de p]rere c] sclavia era un fapt firesc și corect. Virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pare a avea ca model Prahova, tandrețea îndrăgostitului e ascunsă de glumă (Luna). Cea mai cunoscută poezie a lui V.-D. este Ăl mai tare om din lume, notabilă prin capacitatea de a creiona în câteva linii portretul naivului și curajosului Sandu Blegia, „ăl mai tare om din lume”. Optimismul, antisentimentalismul, inspirația țărănească și graiul frust bănățean îi conferă autorului originalitate într-o epocă în care majoritatea poeților eminescianizau. Capacitatea de a sesiza și exploata comicul l-a îndreptat și către
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
spirit, ceilalți stâlpi ai trinității vieții. Qi-ul ne determină nivelul energiei, vitalitatea sexuală, curajul fizic și personalitatea, precum și durata vieții. Persoanele pline de qi sunt rumene În obraji, eficiente În muncă, mai rezistente, cu o imunitate mai mare și foarte curajoase. Ele arată mai tinere și trăiesc mai mult decât cele de aceeași vârstă, Însă cu mai puțin qi. La fel ca și celelalte elemente esențiale pentru sănătate, nivelul qi-ului din corp scade, În mod normal, odată cu vârsta, ca un proces
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Capacitatea lor de a conduce, de a lua decizii, de a acționa cu energie, „bărbătește”, era socotită inferioară, statistic vorbind, În raport cu cea a bărbaților. Bărbatul, În schimb, ar fi destinat, prin masculinitatea lui, să conducă. El trebuie să fie energic, curajos, rațional, fără milă pe câmpul de luptă. Dacă nu are aceste calități, dacă este slab „ca o femeie”, Își trădează identitatea. După cum ne arată Însă așa-numita „istorie a genului” (Gender History), asemenea trăsături și roluri atribuite femeilor și bărbaților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intelectualii satelor, preotul sau notarul, cred În asemenea superstiții și le alimentează suplimentar, În loc să le combată. În ceea ce privește imaginea fizică a românilor, Jókai pare să fi fost puternic impresionat de frumusețea femeilor acestora. Acestea nu sunt numai bune la suflet și curajoase, dar sunt și deosebit de frumoase, așa cum le prezintă În repetate rânduri, brunete, cu ochi negri strălucitori, cu față Îmbujorată, buze și bărbie frumos desenate. Așa sunt Anica din Sărmanii bogați, Maria Sturdza din Lumea turcească În Ungaria sau Zenobia din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de „eretic din secta albigenzilor”, vezi „franciscus”, sub voce, col. 976. N.A. Constantinescu, loc. cit. DA, loc. cit. Vasile Bogrea, op. cit., p. 384. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, Editura Academiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea Împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și lui Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să îl mai văd niciodată pe regele Suediei. Cu toate că maiestatea sa a trimis chiar a doua zi un trâmbițaș să solicite să fie eliberați prizonierii, nu am fost predat datorită unor neînțelegeri privind schimbul, decât după bătălia de la Lutzen, unde curajosul prinț și-a pierdut viața“. După moartea eroică a regelui, succesul viitor al Suediei, atât pe plan intern cât și extern, depindea în întregime de politica următorilor ani. Din păcate, extravaganța succesorilor regelui Adolphus, regina Cristina și Carol al X
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
foarte încărcat: supraveghea toate ministerele, coordona diplomații francezi în străinătate, pregătirea diplomatică a regelui pentru momentul când va trebui să guverneze singur. Starea de sănătate se înrăutățea tot mai mult, însă și-a acceptat moartea cu demnitate. A rămas lucid, curajos, stoic și realist până la final. Pe data de 8 martie 1661, conștientizând că este pe moarte, și-a cerut iertare de la curtea regală; seara a avut o ultimă întrevedere cu Ludovic al XIV-lea, care a ieșit din apartamentele cardinalului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
era solicitarea de împrumuturi de la cămătarii locali. Aflați apoi în imposibilitate de plată a datoriilor, pierdeau rând pe rând animalele, bunurile și casa. În fața acestei situații, unii preferau să rămână în orașul sau satul în care se născuseră, alții, mai curajoși, luau calea marilor orașe sperând să găsească fie o slujbă, fie o parohie care să-i adăpostească. Aceste vise se dovedeau a fi doar iluzii, deoarece în Franța situația economică dezastruoasă era generalizată, nemaiexistând orașe bogate sau orașe sărace. Cuprinși
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
scopul vieții; d) atitudinea antirutinieră menită să incite la analiza critică a experienței și să deschidă calea unor noi experimentări; e) cutezanța În adoptarea de scopuri noi, neobișnuite și Îndepărtate; f) asumarea riscurilor legate de Îndeplinirea unor proiecte dificile și curajoase; g) perseverența În căutarea de soluții și În realizarea proiectului urzit corelativ cu dispoziția către revizuirea continuă a proiectului și permanenta lui optimizare; h) simțul valoric și atitudinea valorizatoare) grupul atitudinilor direct creative constând din simțul noului, dragostea și receptivitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sovietice înaintate și dați la rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și cu cel mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
-i o țigară în ultimele lui clipe. Mulți ani după aceea, „tovarășii” au însemnat în gândul meu forțele binelui. Tovarășul Toma nu ține predici despre vigilența revoluționară și rolul conducător al parti dului, el se mulțumește să fie inteligent, chibzuit, curajos, omenos. Și astăzi, după tot ce- am trăit în legătură cu comunismul, revăd Valurile Dunării cu aceeași privire proaspătă. De ce ? Pentru că excepționalul scriitor Titus Popovici a înțeles, primul, deosebirea dintre propagandă și manipulare. Propaganda înseamnă să impui niște idei prin forță și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
colegii mei să analizăm aceste filme și stînd de vorbă cu mulți producători străini. În general mi s-a răspuns cam astfel : cinematografia cehoslovacă și cea poloneză, care a început succesul ei cu filmul „Cenușă și diamant”, un film destul de curajos în perioada de după război și cinematografia cehoslovacă, care astăzi, așa cum afirmă toată presa mondială, prezintă filme, termenul exact al acestor filme îmi pare rău că- l pronunț aici, „sexi”, adică filme în care sexualitatea este prezentă într-un mod foarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noastră suferă de un rău fundamental. Îl spun cu tot riscul de a părea schematică. Acest rău se numește apolitism. Dar comparația cea mai frapantă îi aparține tov. Eugen Mandric : Am citit în Scînteia de azi dimineață mai multe chestiuni curajoase de cît se făceau în filme în 3 ani de zile. Tot Mandric este cel care enunță niște cauze vechi și actuale : La Institutul de teatru s-a înființat o facultate de cinematografie, la care au fost profesori bine intenționați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
colectiva, propune să lucreze pe bază de contract la construirea unei stupării după proiectul lui, cerând să primească 20% din profitul afacerii. Deci el nu cere un salariu fix, asigurat, își condi ționează procentual câștigul de succesul întreprinderii. Corect și curajos. Ce- i răspunde nea Grigore (George Constantin), șeful CAP ? „Ideea e bună, mă Făniță, poți s- o pui în practică la cooperativă, da’ cu procentele mai vedem...” Din nou, conservarea individualității în raport cu colectivul este respinsă. „Bine, dar pentru ideea mea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]