6,583 matches
-
ALA, 1997, 380, 1999, 461, 2000, 520, 2001, 559; Z. Ornea, Relația între timp și destin, RL, 1998, 10; Pan M. Vizirescu, C. Rădulescu-Motru, CL, 1998, 4; Gheorghe Grigurcu, Rădulescu-Motru a avut dreptate, RL, 1999, 1; Z. Ornea, O ediție curioasă, RL, 2000, 1; Z. Ornea, Final de jurnal, RL, 2001, 36; Valeriu Râpeanu, Jurnalul unui intelectual din ce în ce mai singur, „Curierul național”, 2001, 3289; Simion, Ficțiunea, III, 121-122; Săndulescu, Memorialiști, 82-97; Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, I, București, 2003
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
În articolul-program, intitulat Un rost, se afirmă caracterul regional al revistei și interesul deosebit pentru folclor. Scopul publicației este de a veni în sprijinul literaților, aducându-le „la cunoștință părți din viața acestui ținut”, precum și al filologilor, „dându-le forme curioase de limbă” și completând culegerile folclorice cu „poezie populară, povești, legende, anecdote”. Culeg folclor C. Rădulescu-Codin, Al. C. Calotescu-Neicu, C.Ș. Făgețel. D. Nanu traduce din Paul Verlaine și Alfred de Vigny, iar Elena Farago transpune liber din Clément Marot
MUSCELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288329_a_289658]
-
MUZA ROMÂNĂ, almanah literar apărut la Pesta în 1865. Ioan Ioviță era „redigintele”, adică redactorul acestei culegeri de versuri, proză și articole de istorie, care se adresa „sororilor romane”. Cuvântul introductiv, scris într-un curios și aproape neinteligibil amestec de cuvinte, de altfel ca și textele literare publicate, conține câteva idei demne de consemnat cu privire la penuria de scrieri beletristice originale și la rolul educativ al literaturii naționale. I. Ioviță a avut intenția de a scoate
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
le dedans. O scenă memorabilă este aceea în care copilul din Lisa Făgărașului ajunge la București la Liceul „Spiru Haret” îmbrăcat în costum tradițional, speriat de lumea din jur, blocat într-o tăcere agresivă. Ca scriitor, P. este o alianță, curioasă, de mesianism și scepticism. Un spirit care „vede” mereu mituri și se plasează, în actele lui de existență, în marea istorie. Retorica lui este solemnă și, deseori, reflecțiile sunt oraculare. A trecut, cum era de bănuit, la roman: Viața pe
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
că religia reprezintă o modalitate de reducere a anxietății provocată de forțele care nu pot fi controlate în mod eficace de către colectivitate, de a restaura speranța și încrederea în momentele cele mai incerte. Interpretarea sa era sugerată de un fapt curios: populația unei insule din Pacific se caracterizează printr-o distribuție curios de inegală a activităților religioase. Dacă pescuitul era acompaniat de o largă varietate de ritualuri magico-religioase, agricultura era aproape lipsită de asemenea practici. Explicația, sugerează Malinowski, provine din diferența
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin urmare, să dispară. Iluzia că există multe „supraviețuiri” se datorează mai mult faptului că există multe situații în care anumite configurații sociale semențin, dar îndeplinesc funcții noi ce nu sunt suficient de clare pentru observator. Unul dintre cele mai curioase fenomene cu care sunt confruntate țările lumii a treia este marcata tendință de creștere a tribalismului după dobândirea independenței. Aceasta nu poate fi interpretată ca o „supraviețuire” întâmplătoare reactivată, ci, după cum remarcă G. Chavunduca, el primește o nouă funcție: a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un reprezentant pământean al divinității și, ca atare, prin el se exprimă divinitatea. Putem deci înțelege de ce, în alegeri importante pentru comunitate, decizia era delegată zeilor, prin mecanismele considerate ca reprezentative pentru manifestarea acestora. Rămâne totuși de neînțeles de unde obiceiul curios de a trage la sorți. Comprehensiunea poate să pună în evidență cel mult ce gândeau în mod explicit actorii. Un lucru nu poate fi însă lămurit: de ce grecii au ales drept cale de manifestare a voinței zeilor tocmai sorții sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
crea în conștiința celui care o urmărește sentimentul de surpriză, de neînțelegere. Ce înseamnă însă în contextul de aici a înțelege și a nu înțelege, a aprecia ceva ca fiind „de la sine înțeles”, „familiar”, „de așteptat” și altceva ca „straniu”, „curios”, „de neînchipuit”? Înseamnă că eu înțeleg la modul complet comportamentul vânzătorului sau al vecinului cu care mă întâlnesc în mod curent? Evident că nu. Mijloacele cunoașterii mele cotidiene se salută, își zâmbesc și schimbă câteva vorbe amabile; mi se pare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este doar de putere. Ea este intuitivă, slabă, primitivă. În lipsa unor mijloace mai puternice, comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
progresivă sau nu. Relativismul valorilor umane, afirmat fără nici o rezervă, este inacceptabil pentru teoria marxistă a societății. Chiar în măsura în care valorile variază în funcție de poziția socială concretă,în marxism există posibilitatea utilizării lor pertinente drept criteriu al progresului. O asemenea afirmație pare curioasă. Considerată însă din perspectiva teoriei marxiste a „subiectivității sociale” a ideologiei, ea încetează să mai fie astfel. Să luăm un caz concret. Societatea feudală era evaluată în moduri diametralopuse de către diferitele clase și grupuri sociale care o compuneau. Pe de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere susținut aici este cu totul altul: PROPOZIȚIA 2.4.: În condițiile unei incertitudini accentuate, strategia satisfăcătorului reprezintă o opțiune rațională care, la limită, nu dă rezultate mai slabe decât strategia optimalității tendențiale, ci echivalente. O asemenea propoziție pare destul de curioasă. E nevoie de aceea de oargumentare mai detaliată. Să presupunem un decident care, în condiții de incertitudine accentuată și persistentă, adoptă o procedură de tip analitic. El știe destul de bine ce problemă are de soluționat. Începe să exploreze posibilul acțional
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
, cea mai veche piesă românească de teatru cunoscută. Compusă între 1778 și 1780, scrierea despre „uciderea lui Grigore Vodă în Moldova, expusă în formă tragică” este o curioasă alcătuire în proză și versuri, cu indicații scenice în latinește și replici în mai multe limbi. Piesa a fost atribuită lui Samuil Vulcan, unui profesor din Blaj sau din Oradea ori lui Ion Budai-Deleanu (singur sau în colaborare). Se pare
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
și contradictorii, polemici aprinse între oamenii de știință, problema este definită și soluționată de către profesor; studentului i se cere doar să aleagă una dintre pozițiile deja stabilite. Rareori se așteaptă ca el să pună în discuție probleme proprii, să fie curios și să caute răspunsuri în mod independent. Educația universitară acordă surprinzător de puțin timp dezvoltării acestei deprinderi. Însă tocmai astfel de deprinderi de muncă independentă sunt foarte necesare adultului. Acestea îl ajută să-și găsească un post bun și să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a învăța cum relațiile trebuie specificate în mod precis (subiectul), cum trebuie identificate asumpțiile și înțelesurile teoretice implicite (teoria) și cum trebuie realizată o testare și o argumentare riguroasă (metoda). Prin formația voastră, s-ar putea să ezitați să fiți curioși, de teamă să nu faceți ceva rău sau pentru a evita riscurile unor controverse academice tăioase. Unii ar putea fi sub influența acelei metode de educație pedagogică după care studenții trebuie să stea să-i asculte ore întregi pe profesori
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
posibil că prietenul meu ar fi folosit un alt fel de detector care ar fi fost, poate, eficient în găsirea de particule Popescu. Procesul științific care dezvoltă în paralel și proiectul și metodele de evaluare ale proiectului este cel puțin curios. După Kuhn, observațiile care sunt incompatibile cu o anume paradigmă teoretică dominantă se acumulează încet în timp. Astfel, teoriile devin tot mai nesatisfăcătoare, tot așa cum o casă veche devine tot mai nesatisfăcătoare atunci când familia crește în mărime sau are nevoi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
precisă care să ne poată clarifica și formula ideile suficient de bine pentru a fi evaluate riguros. I. Faza inițialătc "I. Faza inițială" Toate proiectele de cercetare se nasc din curiozitatea cercetătorului. Eu nu vă pot sugera cum să deveniți curioși sau încotro să vă îndreptați curiozitatea. Toți avem interese și preocupări diferite. Fiecare cercetător își găsește temele în mod diferit. Eu pornesc, de obicei, de la ceva mărunt, un eveniment oarecare, de exemplu ceva publicat într-un ziar, care-mi trezește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cineva, un student care a intrat în cameră și mi-a pus o întrebare, distrăgându-mi astfel atenția de la paharul din mână. Și lista ar putea continua. Studentul ar putea da vina pe mama care l-a învățat să fie curios și să pună întrebări, sticlarul, pe economia de piață care fixează prețul sticlei, arhitectul, pe moda care nu încurajează construcția podelelor moi. La un moment dat, de obicei foarte devreme, dorim ca acest joc să se oprească. Desigur, cauza directă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
negație, nu negarea adevărului însuși, însă - drept„depărtare”). P.-M. urmărește îndeaproape și modurile poetice ale exprimării/ transfigurării „iluminatoare” a erosului eminescian, care depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe trasee excentrice. Reinterpretarea poemului e justificată prin idei noi de
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
zi” (preotul reformat, 49 de ani); „...mai ales după prezentarea programelor privind agricultura și creșterea animalelor” (femeie, 43 de ani); „Care citesc ziare și se uită la televizor vorbesc mai mult, despre regulamentele agricole” (femeie, 52 de ani); „Oamenii sunt curioși cum va fi” (pensionară, 72 de ani). Surse de informare despre Uniunea Europeană și satele din Uniunea Europeană Aprecierile sunt diferite în privința cantității dezbaterilor ce au loc între săteni pe subiectul integrării. Chiar dacă toți respondenții susțin că au loc discuții pe această
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
efect mai vizibil, atingându-și scopul de a grăbi declanșarea discuției publice pe temele vizate, de a crea conștiința necesității luării în calcul a dimensiunii participative a schimbării. Oficiul de Statistică al Comunităților Europene. Cifrele în cazul Bulgariei cunosc variații curioase. Site-ul Eurostat (http://epp.eurostat.cec.eu.int), consultat în 18 februarie 2006, indica o pondere a ocupării în agricultură care oscila între 1998 și 2005 între 8 și 13%, atingând 10% în al treilea trimestru din 2005. În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu trebuie să cadă (Matei 5, 18). Într-un cuvânt, Hristos este taina Scripturii; sau, mai bine, taina Scripturii e într-un Cuvânt, venind de dincolo de cuvinte 1. Privită în nuditatea sa textuală, Biblia ar putea ispiti mințile risipite și curioase cu ceea ce tot ceea ce „stă scris” (Matei 4, 10). Detașată de originea sa teologică și desfășurarea sa pneumatică în istorie, textul golit de rădăcini poate înșela, sminti și chiar ucide (II Corinteni 3, 6). Nici o interpretare nu trebuie să uite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autorii puși în discuție și efectele pe care acest tip de discurs reușește să le trezească în public.” Gelu Sabău, Dilema Veche * „Mihail Neamțu se dovedește un excelent polemist, un bun mânuitor al metaforei, un căutător entuziast și un intelectual curios.” Alexandru Matei, Time-Out București * „Văzând acribia cu care Mihail Neamțu vorbește despre Dumitru Stăniloae, Andrew Louth, John Milbank sau Michel Henry, nu poți să nu te întrebi ce înseamnă de fapt să fii teolog. Iar ceea ce urmărești prin întrebare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lucru încet și cu atenție. Niciodată nu am preparat săpun când erau copiii prin preajmă, pentru că mi-a fost teamă că vor nimeri în soluție când voi fi eu întoarsă cu spatele. Atunci am învățat că și pisicile sunt foarte curioase și trebuie să fiți atenți la animalele de casă când faceți săpun. Am fost foarte aproape de necaz cu unul dintre pisoi, deci vă rog să luați anumite măsuri de precauție. Purtați mănuși de cauciuc și nu inhalați vaporii. Amestecul se
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Cartea este o reflecție, complicată de fascinantele aluzii ale unui roman à clef (unele personaje sunt inspirate de Thomas Mann, Nietzsche, Jakob Burkhardt), asupra culturii și puterii, istoriei și „boicotării” sale, intelectualilor și răspunderii lor sociale. Într-un mod destul de curios, deși a fost scrisă și publicată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Das Glasperlenspiel nu conține practic nici o referire la lucruri precum totalitarismul sau autoritarismul, atrocitățile sau genocidul, tehnologia și războiul. Prin această uimitoare lipsă de preocupare explicită pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
singur debușeul în revoltele studențești din anii ’60. Așadar, deși studentul venea la universitate ca perfectă tabula rasa, universitatea a pierdut ocazia de a-i imprima ideile, valorile, deprinderile de gândire critică și celelalte elemente ale educației liberale (clasice). E curioasă, la un comentator și traducător al lui Platon, această apologie a ignoranței inițiale ca teren al virtualității pedagogice infinite. Psihologia cognitivă și teoria educației care au în centru conceptul de tabula rasa au fost, ne amintim, inaugurate de Aristotel în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]