139,825 matches
-
zburat pe desktop"), uzul vocativelor - "super, OMULE", "meserie, frate!", "BRAVO MAESTRE!, "Mulțumesc, amice...", "meriți o bere, bătrîne!" și al interjecției: "Uau", "Oau". Rezultă, pînă la urmă, un dialog destul de autentic, în firească descendență caragialiană: "Cine-i asta, frate?!" - "Bă Ducule, da' ai la comentarii...!!!" - "Ce-am mai rîs..." - "Mersi fain !".
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
de trântă pe viață și pe moarte cu hidra corupției vreo două s-au scurs prin aeroporturi internaționale și pe la vilele de odihnă. Anticipam vizitele în Mexic și în Statele Unite, iată că alesul poporului n-a ratat nici Australia! Asta da luptă cu necazurile țării, ăsta da sacrificiu al conducătorilor! Că dl. Constantinescu avea chef de reformă cât Aghiuță de tămâie (să-mi ierte călugărul Vasile comparația!) o dovedește componența echipei de care s-a înconjurat. Atunci când n-au fost niște
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
moarte cu hidra corupției vreo două s-au scurs prin aeroporturi internaționale și pe la vilele de odihnă. Anticipam vizitele în Mexic și în Statele Unite, iată că alesul poporului n-a ratat nici Australia! Asta da luptă cu necazurile țării, ăsta da sacrificiu al conducătorilor! Că dl. Constantinescu avea chef de reformă cât Aghiuță de tămâie (să-mi ierte călugărul Vasile comparația!) o dovedește componența echipei de care s-a înconjurat. Atunci când n-au fost niște "bonjuriști" slugarnici, de talia "gemenii" Petre
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
France, este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. Și, la fel ca și gheața, te topești pînă în noroi. E un chin și este o rușine. Ești condamnat să știi tot și să vezi tot. Da! Da! Să vezi tot! Fiindcă a-ți închipui ceva, este ca și cum l-ai vedea; ca și cum l-ai vedea fără să ai măcar putința să-ți întorci privirea de la el, sau să închizi ochii". În schimb, e promovată "prietenia" cu femeile
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. Și, la fel ca și gheața, te topești pînă în noroi. E un chin și este o rușine. Ești condamnat să știi tot și să vezi tot. Da! Da! Să vezi tot! Fiindcă a-ți închipui ceva, este ca și cum l-ai vedea; ca și cum l-ai vedea fără să ai măcar putința să-ți întorci privirea de la el, sau să închizi ochii". În schimb, e promovată "prietenia" cu femeile, care
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
scălîmbăia prin pietrișul de la mal/ și furnicile îi dădeau tîrcoale? (Scria perfect senin). A nimeri fraza potrivită constituie pentru poet o dublă performanță, întrucît implică a nimeri, în inima-i metaforică, și fenomenalul: "să nimeresc cu o frază fereastra ce da/ spre curtea din spate cu găini cîrîind îndelung/ un leșin al luminii de după-amiază/ pervazul albastru era o intrare în lichide" (Să nimeresc). Textul e adăpostul firesc al lucrurilor, care, invers percepției comune, se nasc în Logos, evadînd din matricea
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu apăreau în culori, nu făceau concurență savantului tratat. Erau, pe semne, de un scăzut profesionalism, contribuiau prea puțin la lărgirea cunoașterii, menajând ipocrit sensibilitatea lectorului. Da, primitivă epocă în care isprăvile lui Terente țineau coloanele cu săptămânile... Cei care au supraviețuit unor devastatoare cutremure, războaie, mașinii de tocat a comunismului doresc să transmită urmașilor repulsia față de chipul și măștile violenței. Deunăzi, reclama pe o jumătate de
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
victorioasă, care absolvă formele printr-o combinatorie personală: " Se construiește pe sine, se cîștigă pe sine mereu, în timp ce însoțitorii se pierd. Nu tinde niciodată spre desființarea formelor, ci spre ocuparea lor cu propria individualitate. Ar fi reușit cu un simplu Da! spus zeiței Calipso. Dar se situează mereu în afara lui și a determinațiilor, fără a fi pasiv. Pasivitatea nici nu e cu putință. Iar intrînd în luptă cîștigă mereu noi însușiri pentru sine". Trecînd, într-o manieră barocă, dintr-un rol
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
nostru - și ne va face mai lucizi, mai intuitivi, mai echilibrați și mai maturi. Sigmund Freud, Opere 1: Eseuri de psihanaliză aplicată, traducere și note introductive de Vasile Dem. Zamfirescu (excepție face studiul O amintire din copilărie a lui Leonardo da Vinci, tradus de Cosmin Teodoru), 1999, 303 p.; Opere 2: Nevroza la copil, traducere de Rodica Matei și Ruxandra Hossu, 2000, 222 p.; Opere 3: Psihologia inconștientului, traducere de Gilbert Lepădatu, George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, verificarea traducerii și coordonarea
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
Sovietică, Internaționala partidelor comuniste și tot ce decurgea de aici, adică multe, multe lucruri...), dar care cel puțin înțelegea să nu o facă niciodată în virtutea unor motivații conservatoare sau reacționare, și nici măcar în virtutea pozițiilor de dreapta moderată sau republicană". Ei da! Cel puțin (am subliniat dinadins, ca și cum ar exista un cel mult în această logică precară, conform căreia poți fi în același timp marxist și antimarxist, sau în această arhisubtilă filosofie socială care nu confundă marxismul și comunismul și consideră că
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
de actuali parlamentari. Unele sonore, altele scoase parcă din cartea de telefon, fără număr și adresă. Deținătorii acestor nume lipsă au avut însă timp să își descopere sau să își dibuie vocația de parlamentari. Unii ținînd discursuri, majoritatea exersîndu-se între da, nu și mă abțin. Și unii și alții au sau aveau pînă de curînd numitorul comun al fidelității față de partidul lor. Ceea ce e totuși un merit, la unii poate singurul, și în cantități mici, după bugetul lor de popularitate politică
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
sau lașităților adaptării. Fapt e că Ștefan Moise își rezervă pentru moartea sa Ziua Întâi, a unei Geneze adulterate prin încălcarea tuturor celor zece porunci. Romanul lui Nicolae Stan dă semne că oricând nebunia, depravarea și vânzarea de frate pot da "apă neagră" la moara istoriei. Fapt e că nu ne amintim să fi citit de curând scene atât de eficiente stilistic, performante ca forță epică, ce nu pregetă să coboare în profunzimea subliminară, la granița între vis, agonie și memorie
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
poate deveni un punct de sprijin pentru traducător. Dacă am înțeles eu bine, fiecare mare autor impune o altă "tehnică" și, într-un anume fel, o altă "teorie" a traducerii. în palmaresul dvs. de traducător aveți autori atît de diferiți... Da, da, într-adevăr sînt niște tehnici. Sigur că sînt niște principii de bază pe care le regăsim. Deja am dezvoltat puțin ideea asta. Altfel de tehnică și alt fel de efort îmi cere traducerea lui Proust și alt fel traducerea
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
deveni un punct de sprijin pentru traducător. Dacă am înțeles eu bine, fiecare mare autor impune o altă "tehnică" și, într-un anume fel, o altă "teorie" a traducerii. în palmaresul dvs. de traducător aveți autori atît de diferiți... Da, da, într-adevăr sînt niște tehnici. Sigur că sînt niște principii de bază pe care le regăsim. Deja am dezvoltat puțin ideea asta. Altfel de tehnică și alt fel de efort îmi cere traducerea lui Proust și alt fel traducerea lui
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
de limbă, de limbaj. într-adevăr în funcție de fiecare autor ne construim o tehnică și o teorie foarte specifică. Cred că ați răspuns și la întrebarea care ar fi urmat și anume dacă există texte rebele la inventarea unei asemenea tehnici. Da, da. Eu cred că există și e una dintre ideile mele obsedante, pentru că, de exemplu, după mine, Eminescu e un astfel de autor. El n-a putut intra în circuitul marii literaturi pentru că este un autor intraductibil. Sadoveanu e un
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
limbă, de limbaj. într-adevăr în funcție de fiecare autor ne construim o tehnică și o teorie foarte specifică. Cred că ați răspuns și la întrebarea care ar fi urmat și anume dacă există texte rebele la inventarea unei asemenea tehnici. Da, da. Eu cred că există și e una dintre ideile mele obsedante, pentru că, de exemplu, după mine, Eminescu e un astfel de autor. El n-a putut intra în circuitul marii literaturi pentru că este un autor intraductibil. Sadoveanu e un alt
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria echilibrează suferința? Da, da, cu siguranță. Cel puțin în cazul meu. Cu cît truda e mai mare, și reușita e mai mare, și bucuria reușitei e mai mare. Și iarăși revin la această idee de relație indisociabilă între creație și traducere; sînt niște
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria echilibrează suferința? Da, da, cu siguranță. Cel puțin în cazul meu. Cu cît truda e mai mare, și reușita e mai mare, și bucuria reușitei e mai mare. Și iarăși revin la această idee de relație indisociabilă între creație și traducere; sînt niște valori
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
Truda răbdătoare a traducerii dă multă bucurie. Ce credeți despre necesitatea retraducerii marilor autori. Se vehiculează cifre precum 20, 30 sau 50 de ani de valabilitate a unei traduceri. Acest sentiment al efemerului și provizoratului unei traduceri nu este descurajant? Da, e foarte descurajant la o primă vedere, dar la a doua vedere nu cred că ar trebui să fie, pentru că valoarea poate să fie importantă și în efemer. Faptul că niște generații pot să citească niște cărți, într-o limbă
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
au găsit deja, pe care trebuie să-i ajutăm, care să se bucure făcînd-o și să se realizeze făcînd-o. Și ultima întrebare. Ce credeți despre oportunitatea unui volum de bilanț al acestor ateliere, un fel de practico-teorie a traducerii literare? Da, da, este foarte necesar, aș spune chiar obligatoriu. Pentru că după atîta activitate trebuie să căutăm în arhivele noastre, care există și care sînt bogate și să facem acest lucru; sînt sigură, cunoscînd entuziasmul și puterea dvs. de muncă și a
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
găsit deja, pe care trebuie să-i ajutăm, care să se bucure făcînd-o și să se realizeze făcînd-o. Și ultima întrebare. Ce credeți despre oportunitatea unui volum de bilanț al acestor ateliere, un fel de practico-teorie a traducerii literare? Da, da, este foarte necesar, aș spune chiar obligatoriu. Pentru că după atîta activitate trebuie să căutăm în arhivele noastre, care există și care sînt bogate și să facem acest lucru; sînt sigură, cunoscînd entuziasmul și puterea dvs. de muncă și a d-nei
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
ale interpretării în sensul că nu interpretez un text ci mă folosesc de el pentru propriile mele argumente. Pentru cititorul model există niște reguli ale jocului și cititorul model se pricepe să le joace că în jocul de șah. Autorul da instrucțiunile jocului iar cititorul sau model, prin semnalele pe care le percepe, semnale care uneori pot fi extrem de obscure, ajunge să înțeleagă adevărată intenție a autorului. Regulile metafizice ale îndoielii sunt cele ale lui și autorul model știe să le
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
o furie nivelatoare de nuanțe și circumstanțe, revista MEMORIA, fondată de regretatul Banu Rădulescu, nu s-a erijat în procuror. Ea a adunat și adună mărturii pentru un veritabil proces al comunismului, în care și jurații generațiilor viitoare să poată da verdictul corect, judecînd atît vinovățiile individuale, cît și contextul istoric. Cu fiecare nou număr, colecția revistei adaugă noi reliefuri complicatului adevăr, favorizînd o înțelegere nuanțată. Din nr. 31, proaspăt apărut, vă semnalăm în mod special un capitol referitor la Nicolae
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
gunoaiele drept orhideele pe care cetatea Madridului le-ar fi așternut în calea glorioasă a Nobilului Hidalgo?... Parcă îl aud pe Sancho Pança observînd cu bunul său simț, în timp ce-și grăbește asinul lovindu-l cu amîndouă călcîiele: - Stăpîne, da' nu e flori, e gunoaie, murdărie, stăpîne, pă ochii mei! După Heine, - Shakespeare și Cervantes sînt primii doi mari poeți ai lumii, dacă îl lăsăm de-o parte pe Homer... Pe lîngă Divina Comedie și Comedia umană, - cealaltă Comedie, a
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
Și pe noi ne-o duce nu știu unde (...) Și au luat niște lineale să mă bată și mă-njurau: "să-l scoți pe bărbat-tu, îmi zice, că de nu, te ducem la electrică și-acolo te scuturăm pînă te omorîm". Da' eu n-am avut putere. Am picat jos. Zice unu': "hai măi să-i băgăm jeratic pe gît". Da' eu n-am putut să mă scol de-acolo. S-o dus la sobă și-o pus pe o lopată jeratic
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]