3,491 matches
-
să găsească relațiile dintre ele pentru a le clarifica natura. Din multitudinea de cercetări vom menționa ca direct implicate în tema de care ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din multitudinea de cercetări vom menționa ca direct implicate în tema de care ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care pot fi în egală măsură întâlnite în contextul delirului bolnavilor schizofrenici. Ne aflăm la limita a două planuri în care factorii culturali au o valoare formativă puternică. Este vorba de planul rațional și de planul iraționalului. Privită din perspectiva culturală, sănătatea mintală ca și nebunia sau boala psihică, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului care afectează raporturile sale cu realitatea, acțiunile, comunicarea și conduitele; este o schimbare în planul valorilor morale și culturale, prin negarea acestora, mai mult chiar, prin încercarea de a le schimba, înlocuindu-le cu altele așa cum vedem în cazul delirului. Modul de „a gândi delirant” este o „contrazicere” sau chiar o „negare” flagrantă a rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea logica și gândirea delirantă este o „ruptură” pe care o vedem, dar pe care nu o putem înțelege. Sunt lucruri absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportul dintre vis și realitate, sau cu relația dintre real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei ca boală psihică este, în final, o „tehnică” de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei ca boală psihică este, în final, o „tehnică” de gândire diagnostică și de practică terapeutică. Dar aceasta nu acoperă în întregime problema. Nebunia trebuie înțeleasă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituțional, dând impresia unei regresiuni la formele ancestrale de evoluție. Déja vu: falsa impresie sau iluzia patologică de „a recunoaște” lucruri, fenomene, persoane, situații sau fapte văzute sau trăite anterior. Este înrudită cu fenomenele similare: „déja connue”, „déja vécu” (paramnezie). Delir: tulburare de gândire sistematizată în jurul unei teme centrale sau difuză, nesistematizată, în opoziție flagrantă cu realitatea, de care bolnavul este ferm convins și care are un caracter ireductibil. Este o tulburare intelectuală. Demență: deteriorare psihică globală caracterizată printr-o slăbire
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către dubitație sau interpretare irațională, ilogică a realității. Lesbianism: forma feminină a homosexualității. Licantropia: tulburare psihică de personalitate, cu caracter delirant, în cursul căreia bolnavul se crede preschimbat în lup. Lipemanie: termen ieșit din uz, desemnând, în trecut, melancolia sau delirurile melancolice. Logoclonie: repetarea spasmodică a unei silabe în mijlocul sau la sfârșitul cuvântului. Logoree: arta de a vorbi fără să spui nimic, flux verbal adesea incoerent și dezordonat, specific excitației maniacale. Manie: tulburare psihică autonomă caracterizată printr-o stare de excitație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu fabulația și tulburările de imaginație. Mongolism: sau sindromul Down, se datorește unei aberații cromozomiale, caracterizat prin facies mongoloid, malformații somatice, renale și cardiace, stare de idioție. Monomanie: termen ieșit din uz, desemnând tulburări psihice izolate, de regulă unice, sau deliruri parțiale. Moria: tulburare psihică cu caracter jovial-expansiv, limbaj caracterizat prin jocuri de cuvinte, calambururi obscene sau expresii triviale, specific afectării lezionale a lobilor frontali. Mutism: atitudine caracterizată prin refuzul voluntar de a vorbi în absența oricăror afecțiuni centrale sau periferice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
respective. Piromanie: impulsiunea obsedantă, irezistibilă și subită a unor bolnavi psihici de a produce incendii. Pitiatism: ansamblul tulburărilor psihice de natură isterică induse prin sugestie și susceptibile de a fi anulate prin persuasiune. Posesiune: termen ieșit din uz, desemnând un delir tematic sistematizat, în cursul căruia bolnavul are convingerea că în interiorul lui „a intrat” o ființă supranaturală (demon) sau extraumană (animal etc.) a cărei victimă este, obligându-l să execute ordinele acestuia în mod necondiționat. Sinonim: demonopatie. Potomanie: nevoia patologică imperioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unui obiect, persoane sau grup de indivizi, cu caracter distructiv. Xenopatii: stări de reprezentare morbidă care nu sunt recunoscute de bolnav ca având un caracter personal, ci constituind efectul unei influențe externe care se exercită asupra lui. Exemple: automatismul mintal, delirul de influență etc. Zoofilie: perversiune sexuală caracterizată prin satisfacerea plăcerii erotice cu animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că e în posesia unui argument serios care repune în discuție prea evidenta sinucidere a fratelui său. Va sta de vorbă cu Wexler, unul din inspectorii însărcinați cu ancheta. În timp ce-i relatează ultima discuție cu pădurarul, polițistul explodează: " E un delir, Jack. Țineam la fratele tău ca la propriul meu frate, pentru numele lui Dumnezeu! Crezi că-mi face plăcere să mă gîndesc că și-a tras un glonte în cap?" "Cum ați aflat vestea morții lui Sean?" întreabă jurnalistul. Ofițerul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oameni (inclusiv lumile arhaice) sunt, cu siguranță, mai puțin omogene și mult mai contradictorii decît o sugerează studiul de față. Sunt convins, scrie Claude Lévi-Strauss115, că societățile umane și indivizii nu creează niciodată în mod absolut, în jocurile, visele sau delirurile lor, ci se limitează la a alege cîteva combinații dintr-un repertoriu ideal, pasibil de a fi reconstituit. Făcînd inventarul tuturor obiceiurilor observate, a celor imaginate în mituri, evocate în jocurile de copii și de adulți, în visele celor sănătoși
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care înființează o companie în care nu va lucra niciodată, iar dacă ar face-o, ar fi dat afară de urgență”. După această întrebare, se pot vedea „luminile aprinzându-se”, iar cursanții sunt ca un banc de piranha ce mănâncă în delir. Întrebările nu se mai opresc, nici în pauză, când sunt înconjurat de cursanți, nici la plecare, când mă îndrept spre mașină. Vor să facă imediat schimbări în modul lor de a conduce, deoarece își dau seama de importanța întăririi pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de ambii viruși a parotidei. 5. Meningita se întîlnesc de asemeni în evoluția ambilor tipuri de viruși. 6. Tabloul clinic în ambele infecții este similar . „ greață și vomă, intoleranță digestivă, stare de rău curbatură cefalică și tulburări ale senzitoriului - cu delir și agitație moderată.” Boli infecțioase Mircea Cioltan Editura Medicală 7. Infecția cu virusul mumps dă imunitate pe viată. Am întîlnit un caz în care pacientul prezenta imunitate la H.I.V.(a avut oreion în copilărie). 8.Pancreatita.( În stadiile mai avansate
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
clienții unui ospiciu. Parabolele lui Iuri Petrovski, care nu se sfiește să facă risipă de imagini excremențiale pentru a-și duce la bun sfârșit sarcina, provoacă noi tulburări (pe lângă cele obișnuite) în rândurile auditoriului, ce oscilează astfel între stupoare și delir, dar mai cu seamă stârnește o serie de neliniști ideologice printre niște cetățeni care ajung să se întrebe dacă nu cumva discursul oficial ascunde o capcană contrarevoluționară (sau invers). În orice caz, dat fiind că pentru autor spitalul nu este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]