7,054 matches
-
În același timp publicarea unui articol În Washington Post În acea perioadă. Articolul nu era câtuși de puțin banal: era vorba de faptul că Ion Iliescu, În calitate de om care a cunoscut În tinerețesovietismul și a experimentat de-a lungul anilor despărțirea de URSS, revoluția română ș.a.m.d., vorbea de pe poziția celui care Înțelege pericolul unei renașteri a imperialismului rus. Ideea era că Occidentul reprezintă un garant al independenței românești: România are nevoie de Occident și de democrație. Era un text
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să urmeze și În raport cu procesul de integrare În UE și NATO. Euforia a fost legată de faptul că prăbușirea comunismului Înseamnă și expulzarea, exorcizarea, dispariția demonilor acestuia. Așa cum demonii fascismului au durat o lungă perioadă, chestiuni extrem de dificile sunt și despărțirea de trecut și asumarea acestuia, construirea unei societăți civile robuste și viabile - termeni pe care Îi aud mereu și cred că descriu foarte bine ceea ce este necesar. E un proces dificil, complicat, care implică deopotrivă indivizi, grupuri sociale, familii, instituții
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ai ales dezonoarea, dar război vei avea oricum!” • Liberalismul fricii • The Patriot Act • „Saddam Hussein Însuși este o armă de distrugere În masă” • Radicali șic și intelectuali de Hollywood • Contrarevoluția de catifea • Datoria față de iluzii • „The United Front Against Bullshit” • Despărțirea Americii de Europa • Care este lecția lui 11 septembrie? • Purulentul Orient Mijlociutc "Piața Victoriei vs. Palatul Cotroceni • Tema trădĂtorului și a eroului • „Lingătorii de dosare” • Oamenii premierului, oamenii președintelui ? • Uniunea statelor europene • Cel mai cumplit act terorist din istorie și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ai ales dezonoarea, dar război vei avea oricum !” • Liberalismul fricii • The Patriot Act • „Saddam Hussein Însuși este o armă de distrugere În masă” • Radicali șic și intelectuali de Hollywood • Contrarevoluția de catifea • Datoria faȚĂ de iluzii • „The United Front Against Bullshit” • DespărȚirea Americii de Europa • Care este lecția lui 11 septembrie ? • Purulentul Orient Mijlociu" Mircea Mihăieș: Aș menționa, referitor la intervalul pe care-l analizăm, un element important de politică internă. Lucrurile nu stau chiar atât de bine Între cei doi poli
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a văzut de altfel hotărârea României de a merge Înspre Vest, chiar dacă dinspre Comisia Europeană continuă să vină reproșuri. Trebuie remarcate și eforturile de a lucra măcar la nivel de lege În direcția democrației, așa cum este ea Înțeleasă În Europa. Despărțirea Americii de Europa nu a fost vizibilă chiar de la Început, ea a devenit mai pregnantă după războiul din Afghanistan. Să nu uităm că Afghanistanul a fost atacat de forțele NATO. Vladimir Tismăneanu: Și În momentul de față există puternice contingente
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pentru simplul motiv că sunt principalul susținător material al NATO... Mircea Mihăieș: ...altul s-a dovedit a fi Uniunea Europeană, pe lângă care, de fapt, ani În șir, Statele Unite ne-au susținut foarte bine. În momentul În care s-a produs această despărțire, România se afla Într-o situație extrem de inconfortabilă, obiectiv vorbind. Nu aș aduce neapărat un blam puterii de la București pentru aceste declarații oarecum contradictorii. Problema regimului de la București, cum am spus-o de multe ori, nu e neapărat politica externă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: Este vorba de faptul că nu atunci, ci acum continuă, de pildă, să apară În România Mare texte ungarofobe. Nu e numai antisemitism acolo: xenofobia este problema centrală a acestui partid, și până nu se angajează Într-o despărțire totală de acest tip de discurs și de anumite atitudini toxice pentru viața politică și culturală românească, eu nu sunt dintre cei care pot să aplaud cosmetizarea Partidului România Mare, fiindcă tot vorbim de cosmetizări. Repet, sunt lucruri care pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25; Z. Ornea, La despărțirea de Radu Albala, RL, 1994, 19; Lovinescu, Unde scurte, IV, 287-291; Ioana Pârvulescu, Peceți de taine mateine, RL, 1995, 9-10; Dicț. esențial, 15-16; Popa, Ist. lit., II, 833-834; Ioan Holban, Misterioasele tristeți, RL, 2003, 17. Al.S.
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
silită să trăiască în pădure, și nu în satul celorlalți. Continuă să descifreze cuvintele pe care le-a ținut minte din conversația celor mari, îi e din ce în ce mai frică. Nu și-a mai văzut părinții de când soarele era în amurg, iar despărțirea, simte el, poate dura la nesfârșit, în lumea asta fără limite... Țipătul lui e înăbușit de o mână ce-i pare străină. Pentru că tremură. Tace o clipă. În întuneric, mai jos de ascunzișul lor, se aud pași pe prundișul malului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în mănuși, bătăile inimii sub mantou. Te-ai întors. Erai deja atât de departe, că nu îmi mai dădeam seama dacă zâmbeai sau mă priveai cu tristețe. Am mers spre tine, cu sentimentul că te regăsesc după o foarte lungă despărțire, la capătul unui nesfârșit drum parcurs. Printr-o coincidență absurdă, chefliii de la banchetul moscovit ne-au ajuns din urmă într-un restaurant parizian. Nu erau, bineînțeles, aceiași, dar bogăția lor avea aceeași origine, chipurile lor aveau aceeași mimică... Eram în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care generează un sentiment de nesiguranță (pierderea serviciului, divorț, doliu), fie să dezvăluie temeri ascunse cu privire la pierderea iubirii sau a sprijinului. Persoana nu mai are încredere în cei din jur, se simte amenințată, chiar exclusă sau trădată. Astfel, scenele de despărțire, de adio, de divorț, de văduvie revelează o angoasă conștientă sau inconștientă a morții sau, dimpotrivă, întăresc dorința de eliberare. Poate fi vorba și de o veritabilă angoasă legată de moarte, de teama de un deces; sau de o angoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de metrou nu stârnește prea mult entuziasm jurnalistic. Și totuși, abilitatea reporterului poate salva textul de la banalitate. Înainte de a scrie un asemenea reportaj, trebuie să ai o idee. De pildă, te poți ocupa de intrarea în metrou - locul întâlnirilor și despărțirilor între îndrăgostiți. Poți scrie despre oamenii care trăiesc o bună parte a zilei în subteran: florărese, vânzători de loz în plic, cerșetori, personaje bizare. O idee bună va salva un subiect aparent condamnat la banalitate. E suficient să vizualizezi stația
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu două romane, Nisipul memoriei (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu) și Dincolo de dragoste (1979), romane ale cuplului. În cel dintâi, este surprinsă psihologia adolescentină, protagonista, elevă în ultima clasă de liceu și apoi studentă în primul an, neavând nume. Despărțirea unui foarte tânăr cuplu nu este văzută ca un efect al geloziei, romanul punând accentul pe frământările sufletului adolescentin, pe senzațiile, capriciile, interogările, culpabilizările, exuberanțele și decepțiile specifice vârstei. În Dincolo de dragoste, substanța epică reflectă tentațiile de evadare din ambianța
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
O panoramă, 189-197; Simion, Scriitori, III, 415-434; Silvestru, Un deceniu, 267; Ungureanu, Proza rom., I, 644-655; Ștefănescu, Prim-plan, 183-190; Dimisianu, Subiecte, 129-133; Fevronia Novac, Sentimentul contemporan al tragicului, RL, 1991, 20; Alex. Ștefănescu, Risipitorul, RL, 1992, 30; Viorel Cacoveanu, Despărțirea de Băieșu, ST, 1992, 10; Lucian Chișu, Fals tratat de logică elementară, L, 1992, 49; Cristea, A scrie, 163-167; Dicț. scriit. rom., I, 214-216; Ion Băieșu, DRI, I, 159-194; Ghițulescu, Istoria, 280-285; Manolescu, Lista, II, 337-340; Popa, Ist. lit., II
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
au ca obiect durerea Aceste ritualuri se deosebesc de cele precedente prin faptul că se raportează la o stare de nefericire, la o suferință și la o durere fizică, sufletească sau morală, individuală sau colectivă. Ele reproduc suferința și durerea despărțirii de o persoană apropiată, fie prin plecarea, fie prin moartea ei, acestea fiind cele mai frecvente motive. Ritualurile de despărțire sunt expresii ale durerii colective sau individuale și ele se manifestă prin ceremonialuri de conducere a celui care pleacă sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nefericire, la o suferință și la o durere fizică, sufletească sau morală, individuală sau colectivă. Ele reproduc suferința și durerea despărțirii de o persoană apropiată, fie prin plecarea, fie prin moartea ei, acestea fiind cele mai frecvente motive. Ritualurile de despărțire sunt expresii ale durerii colective sau individuale și ele se manifestă prin ceremonialuri de conducere a celui care pleacă sau a celui care a murit, de către cei rămași În viață. Este expresia durerii despărțirii fizice de prezența celui cu care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele mai frecvente motive. Ritualurile de despărțire sunt expresii ale durerii colective sau individuale și ele se manifestă prin ceremonialuri de conducere a celui care pleacă sau a celui care a murit, de către cei rămași În viață. Este expresia durerii despărțirii fizice de prezența celui cu care am fost Împreună, sfâșiere și regret. În planul formal-cultural, acest ritualuri ale suferinței, provocate date de despărțire, se manifestă prin două modalități. Prima dintre acestea este actul de a-l conduce pe cel plecat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
celui care pleacă sau a celui care a murit, de către cei rămași În viață. Este expresia durerii despărțirii fizice de prezența celui cu care am fost Împreună, sfâșiere și regret. În planul formal-cultural, acest ritualuri ale suferinței, provocate date de despărțire, se manifestă prin două modalități. Prima dintre acestea este actul de a-l conduce pe cel plecat prin ceremonia Înmormântării. A doua formă de exprimare culturală a durerii, a suferinței despărțirii, are un caracter mult mai special, mai puternic și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
planul formal-cultural, acest ritualuri ale suferinței, provocate date de despărțire, se manifestă prin două modalități. Prima dintre acestea este actul de a-l conduce pe cel plecat prin ceremonia Înmormântării. A doua formă de exprimare culturală a durerii, a suferinței despărțirii, are un caracter mult mai special, mai puternic și mai direct subliniat ca expresie și este reprezentată prin bocire sau plângere, tânguirea colectivă legată de despărțirea de cel care a murit. Aparent, cele două mari grupe de experiențe psihomorale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
plecat prin ceremonia Înmormântării. A doua formă de exprimare culturală a durerii, a suferinței despărțirii, are un caracter mult mai special, mai puternic și mai direct subliniat ca expresie și este reprezentată prin bocire sau plângere, tânguirea colectivă legată de despărțirea de cel care a murit. Aparent, cele două mari grupe de experiențe psihomorale ale durerii și plăcerii au un pronunțat caracter cultural, ca forme de manifestare. Ele sunt conduite spontane sau programate, cu caracter simbolic, absolut obligatoriu, inseparabile de viața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de manifestare. Ele sunt conduite spontane sau programate, cu caracter simbolic, absolut obligatoriu, inseparabile de viața individuală sau colectivă. Din acest motiv, suntem obligați să le cunoaștem semnificația internă. Rolul lor este de a ușura traumatismul sufletesc și moral al despărțirii. Dacă am stabilit faptul că ele sunt conduite culturale ritualizate, ne Întrebăm ce rol sau ce funcție socială Îndeplinesc? Răspunsul este unul singur: o funcție terapeutică colectivă. Toate ritualurile participă la procesul de descărcare cathartică colectivă. Ele sunt „spectacole” periodice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unificare temporală a celor doi. Eu nu-l conștientizez ca durată pe celălalt decât atunci când mă despart de el, prin lipsa lui. Dorul este o Întoarcere dureroasă la timpul când eram Împreună cu celălalt, care acum Îmi lipsește. Dorul este efectul despărțirii mele de celălalt. El este Însă, concomitent, dorința de a mi se restitui, de a mi se Înapoia ceea ce aveam cu și de la celălalt. Dorul afirmă, În felul acesta, apartenența mea la trecut. Speranța este deschiderea sau proiecția mea către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dorului, ca trăire, dovedește În planul sufletesc interior că trăirea timpului de către mine are un caracter de circularitate. Timpul meu interior, În relația cu celălalt, nu este liniar. Eu tind către El și El tinde către Mine. În cazul acesta, despărțirea, În loc de a fi „ruptură” devine o așteptare a reîntoarcerii. Sentimentul interior al dorului, ca revenire, Întoarcere nostalgică către celălalt este simbolizat sintetic În mitul orfic. Eu Îl caut, Îl doresc pe celălalt, la fel cum Orfeu o dorea, o căuta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
memoria mea afectivă, ca dor, și În mod periodic, prin ritualuri comemorative, el este readus ca prezență simbolică și spirituală lângă mine, În lume. În felul acesta, moartea are semnificația unui act de separare și nu a unui act de despărțire. Mai mult chiar decât atât, dorul compensează, În mod simbolic, despărțirea, prin speranța că va veni timpul când și Eu, trecând dincolo, mă voi reîntâlni cu persoana celui plecat și, În felul acesta, vom reface comuniunea noastră sufletească, temporar Întreruptă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]