3,820 matches
-
are sentimentul naturii, nu dorește să se piardă într-un peisaj primordial; aceasta este o invenție romantică, specifică unei sensibilități total diferite. Dimpotrivă, medievalului natura îi repugnă, îi provoacă teamă: o dată pentru că nu o poate controla, a doua oară pentru că dezordinea sa i se pare opusul ordinii divine. Singura perspectivă din care îl interesează este aceea de rezervor de simboluri: prin intermediul naturii, al animalelor mai ales, Dumnezeu își manifestă intențiile, îi transmite omului anumite mesaje, pe care acesta le poate afla
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omului, numai să aibă aripi și să zboare, iară socoteala și râsul să-i lipsască, adevărat dobitocul acela pasire, iară nu om, ar fi"9. După ce își stabilește și își explică criteriile, într-un mod riguros, care se opune categoric dezordinii caraghioase ce definește discursul Corbului, Ciacalul emite concluzii ferme: "De care lucru drept și cu cale socotesc a fi, ca poftei adevărului, iară nu glasului Corbului, ascultători să fim. Așédară, aievea ieste că precum pofta adevărului, așé încheierea voroavei mele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Georges Duhamel, Scènes de la vie future, Fayard, 1930. Numeroase povestiri, în loc să dezvolte virtualitățile imaginare ale invenției științifice și ale repercusiunilor ei sociale, se mulțumesc cu o intrigă previzibilă, al cărei scop unic pare a fi dispariția invenției care ar provoca dezordine în universul burghez. Acest fenomen va culmina cu Ravages / Cataclismul (1943) de René Barjavel. În afară de "spiritul epocii" anilor 30, în Europa nu se întrevede partea bună a lucrurilor, din cauza escaladării nazismului, a fascismului și a izbucnirii războiului din Spania. Să
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
propria colecție de versuri populare ca un "maldăr" și îi mărturisea într-o scrisoare lui Ubicini: La capătul a trei sau patru ani posedam o movilă de versuri alterate în gura cântăreților, de legende trucate, de bucăți amestecate într-o dezordine înspăimântătoare"55. Un imaginar similar a funcționat și în genetica textuală. Toate secvențele neintegrate în versiunea definitivă, rămase ca posibilități embrionare, explorate în procesul creației dar nedezvoltate, reclamă o reprezentare a resturilor textuale. Perpessicius folosea numele de "moloz" sau de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dezagregat. În acest sens, Nicolae Bălcescu vorbea despre lipsa de coeziune socială a "lucrătorilor" și "arendașilor" care compuneau societatea românească istorică. Individualiști, rispitori, nelegați de pământ sau de avere, "lucrătorii și țăranii arendași sunt un element de slăbiciune și de dezordine"40. Diferența o face modul de soluționare a acestei stări anomice a comunității naționale și mai ales reprezentarea progresului social. Pașoptiștii vor căuta prin noțiunea "poporului"41, să denumească o agregare radicală, revoluționară a corpului social, să ofere societății mijloace
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
varietatea non-comprehensibilă de nuanțe și de valori. Tot așa, romanticii care proiectează o resursă productivă în universul posesiei și al colecționării se confruntă nu numai cu multiplicitatea obiectelor pe care le dețin (vestigii, opere, fragmente, ziceri populare), dar și cu dezordinea sau insignifianța lor. Șansa de a deține dintr-o dată un patrimoniu de mare valoare se plătește prin neliniștea trăită în fața puzderiei de obiecte. Și dacă sentimentele din gama negativă revin constant în exprimarea admirației în regimul monumentalității, asta se datorează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sursă a ilizibilității și confuziei. Ceea ce vreau să subliniez e circulația de care se bucura în epocă această reprezentare. Există o atracție certă pe care figura șirului de mărgăritărele o exercita asupra autorilor timpului, și asta în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii și incompletudinii. O să închei acest scurt inventar de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care au produs operele și obiectul de contemplare și de apreciere liberă care este pentru noi"125. În virtutea separării de corpul lor istoric, mărgăritarele au dreptul la o viață estetică autonomă. De aceea, această metaforă interesează în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii, ale fragmentării sau incompletudinii; aș spune chiar că îi atrage pe oamenii timpului tocmai datorită acestor conotații negative, pentru că prin fragmentaritate mărgăritărelele le oferă ocazia să experimenteze o formă pură a relației estetice desprinse de orice contingență. Investiția în puritate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
uriașă de adevărați foști deținuți politici. Începând cu țărani care nu și-au dat pământul la colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați-mă că le-am spus oameni, toți acești monștri au adus o adevărată pată pe adevărata denumire de fost deținut politic. C. I.: Profitori
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută și își păstrează misterioasa identitate, pe de altă parte, oaspetele misterios, care își păstrează secretul, dar care în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din Sodoma și îi avertizează pe Lot și pe familia sa că vor distruge orașul. Aceștia fug, iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui Lycaon poate fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un afront personal, el este acela care exercită justiția și restaurarea instituțiilor fundamentale ale societății civilizate. Astfel, în afară de mila religioasă, morala poveștii introduce perspectiva unei justiții imanente: faptele bune sunt răsplătite, cele rele pedepsite. Fiindcă lipsa de ospitalitate este o dezordine care se cere reparată. Încă și mai importantă este funcția socială atribuită ospitalității. Povestirile prezintă, într-adevăr, o situație paradoxală prin aceea că găzduirea este întotdeauna oferită de către cei mai săraci, cei mai nevoiași, care își sacrifică ultimele lor bunuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de călătorii, iar sarea de mare i-a brăzdat chipul răvășit, devenit de ne recunoscut pentru toți170, este întoarcerea celui care nu mai este același și care descoperă o țară care nici ea nu mai e aceeași, nu numai din pricina dezordinii iscate în absența sa, dar care este cu adevărat alta, în însăși geografia ei, de vreme ce peisajul i se pare necunoscut și de vreme ce își pune aceeași întrebare, mereu repetată de-a lungul aventurilor sale și a întâlnirilor sale cu alteritatea și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei estetici care se adresează sensibilității. Surpriza era primul moment al unei libertăți descoperite. Ea are un loc important în estetica rococo-ului, așa cum o definește J. Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
blazon încântător"438 , ușile, unele din stejar sculptate sau tăiate cu toporul în lemn de castan, patul cu baldachin, mâncat de molii, prăfuit, capetele de căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită mirare, era să spun o rătăcire". Acest termen de rătăcire revine de altfel adesea pentru a desemna o anume nebunie care domnește la fel de bine în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apăsări. Dispoziția cea mai prietenoasă față de oaspete creează, în ciuda fericirii de a primi un oaspete, o tensiune psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și obositoare. Nu este vorba numai de "dezordinile" aduse de către prezența oaspetelui, acest intrus fericit care obligă la modificarea unor anumite atitudini și rituri cotidiene comune, începând, de exemplu, cu ora de masă care se poate întâmpla să se schimbe sau de dispunerea materială a spațiului de primire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reținere în zonele cele mai joase ale sexualității; eu eram apucat de o greață de parcă aș fi fost condamnat să trăiesc într-un grajd". Într-o scrisoare, el subliniază dezgustul de a vedea picioarele mamei sale, murdare de noroi, sau dezordinea dintr-un apartament de vilegiatură în care familia locuiește pentru câtăva vreme, cu imaginea unei bucăți de vată ce trenează alături de o farfurie, paturile pe care domnește un respingător amestec de toate lucrurile posibile, mâncare grasă (ca grăsimea de gâscă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voluptățile ei, fiindcă ea este imaginea unirii. În scrisoarea către Milena din septembrie 1920, în care îi evocă pe evreii din Est care sunt în situație de emigrare și care își petrec noaptea la un hotel de noapte, într-o dezordine de nedescris, cu copii care mișună peste tot, cu hainele murdare, zdrențe de călătorie pline de sudoare umană, el evocă nostalgic, în ciuda aspectelor mizerabile faptul că ei "formează un singur popor". Dar o asemenea căldură umană, pentru cel care ezită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Goût, (nota trad.). 11 Pacout, Le savoir-vivre aujourd'hui, Alleur, Marabout, 1988, p. 54. 12 A.M. Gelamur, Les bons usages à la page, Neuilly-sur-Seine, Dargaud, 1978, p.73. 13 Numeroși autori notează că este foarte dezagreabil să fii martor la dezordinea sau la neînțelegerea care domnește într-o familie. Știința de a plăcea începe printr-un omagiu adus ordinii (și ierarhiei) care păstrează ritualul pentru bunăstarea, prezervarea și libertatea fiecăruia. 14 "Convivii au fost invitați cu opt zile mai devreme, prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. O problemă a întregii lumi 5.1.1. SUA - unul din mediatorii principali ai crizei israeliano- palestiniene "O lume fără supremația Statelor Unite va fi o lume cu mai multă violență și dezordine și cu mai puțină democrație și creștere economică decât o lume în care Statele Unite continuă să aibă mai multă influență decât orice altă țară în rezolvarea chestiunilor mondiale. Supremația internațională de durată a Statelor Unite este esențială pentru bunăstarea și securitatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
registrul formal, cât și pe cel informal. Dacă informalul este încurajat, el poate deveni sursă de inovație pentru formal, lucru foarte profitabil mai ales în momente de restructurare a organizației. Invers, promovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea, imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.În aceste condiții, trebuie în primul rând create cadre formale de comunicare, suficient de suple însă, pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
registrul formal, cât și pe cel informal. Dacă informalul este încurajat, el poate deveni sursă de inovație pentru formal, lucru foarte profitabil mai ales în momente de restructurare a organizației. Invers, promovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea, imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.În aceste condiții, trebuie în primul rând create cadre formale de comunicare, suficient de suple însă, pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
socialism, să nu ducă la interpretări tendențioase care să slăbească unitatea partidului”. Era evident însă că „semințele” acestor posibile urmări existau în raportul secret. Expunerea lui Dej urmărea să pună în evidență modul „just” în care a acționat PMR, evitând „dezordinile” care au avut loc în unele state comuniste precum Polonia sau Ungaria, unde raportul lui Hrușciov a avut liberă circulație. După cum era de așteptat, evenimentele din Ungaria, care au reprezentat vârful crizei din toamna anului 1956, au ocupat un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
putem căuta nici o explicație în spatele ei. Ea nu are a face cu ideile de distribuire atomară sau de opoziție dialectică, ci este de căutat pe căile împrăștierii și încrucișării, în jocul urmelor, conotațiilor, ramificărilor și răsturnărilor. Această pluralitate nu este dezordine, sau pedeapsă a divinității (apropo de Turnul Babei, a cărui metaforă o utilizează pentru a apropia textualitatea arhitecturii de scriitură în general), ci consecință a limbii. în strânsă conexiune cu diferența astfel înțeleasă s-a născut și singurul stil sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rit / ritual are originea în latinescul ritus (obicei, datină, ceremonie). Dacă căutăm la originea acestuia, în limba sanscrită descoperim conceptul de rita (rta) purtând semnificația de ordine cosmică. Rta apare ca un reflex al legii cosmice „prin care starea de dezordine se poate restabili într-o stare de ordine, act care conduce la conservarea și la apărarea temeiurilor existenței universului, omului, moralei, mecanismelor constatate ale mișcării universale a naturii (soarele, ploaia, plantele, oamenii)”. 4.1 Analiza structurală a nivelurilor semiotice ale
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]