11,536 matches
-
ce reglementează raporturile dintre oameni. Ambii vizează, ca și Bell, cultura, deși analiza lor este mult mai puțin istorică, întrucât se concentrează pe schimbările ce se produc în societatea postmaterialistă sau postmodernă deja consolidată, cel puțin într-o parte - cea dezvoltată - a lumii. Aceste schimbări sunt considerate ca lente și incrementaliste, înscrise pe o linearitate progresivă, asociate cu procesele de înlocuire demografică intergenerațională, dar și ca inevitabile în toate societățile, inclusiv în cele în curs de dezvoltare, mai ales atunci când acestea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
norme și valori ce constituie capitalul social specific unei societăți. Acestea au menirea de a genera încredere interpersonală și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc „costuri ale tranzacțiilor” și de a stimula și gratifica adaptarea și inovațiile. Capitalul social dezvoltat are efecte economice benefice, consolidează societatea civilă care intermediază între familie și stat și asigură dezvoltarea democrației. Centrându-se pe capitalul social, Fukuyama continuă tradiții sociologice mai vechi, în special pe cele inițiate de Alexis de Tocqueville, și dezvoltă analize
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Factorii explicativi trebuie identificați altundeva. Dintre aceștia, doi ar deține o poziție teoretică privilegiată, fiind invocați adesea de Marx, Weber, Durkheim și alți sociologi clasici. Este vorba despre cultură și despre structura tehnico-economică. Totuși, Fukuyama a demonstrat că anumite țări dezvoltate, mai ales asiatice (Japonia, Coreea de Sud, Singapore), deși au trecut prin perioade de dezvoltare economică și tehnologică similare cu cele din SUA sau Europa Occidentală, nu s-au confruntat cu schimbări de o asemenea amploare care să fie caracteristice „marii rupturi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rupturi” sunt în orice societate inevitabile, întrucât este greu de admis că, prin „control cultural”, pot fi stopate transformări pe termen lung care afectează compoziția capitalului social și destabilizarea ordinii sociale. Ca atare, unele societăți contemporane, mai ales din țările dezvoltate, se confruntă deja cu o stare de dezordine și atomizare socială, întrucât regulile și normele vechii epoci industriale sunt desuete, inoperante sau incompatibile cu funcționarea noii economii și a tehnologiilor ce-i corespund. Celelalte societăți în mod ineluctabil se îndreaptă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei variante de modernizare și organizare socială modernă. Practicile lui politice și ieșirea din scena dezvoltării istorice pot fi considerate astfel ca procese specifice ale configurării modernității pe calea propriei consacrări. Prin astfel de procese, unele constelații sunt perpetuate și dezvoltate, pe când altele sunt pur și simplu măturate de pe scena istoriei, așa cum s-a întâmplat cu cele fasciste și cu cele comuniste. Ca atare, tranziția postcomunistă nu-i altceva decât o tranziție de configurare ce aparține tranziției globale a modernității și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de o „incapacitate patologică de colaborare”, de un „egoism individualist” sau de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât în oricare din țările vecine”. Publicul românesc al mesajelor politice de la începuturile tranziției manifestă comportamente de „masă”, Nietzsche le-ar spune de „turmă”, adică este format din oameni neintegrabili în organizații, „depersonalizați, fără statut social clar, fără rădăcini într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat și inclus în jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal din cunoașterea disponibilă care este mai extinsă și mai aprofundată. Sistemele de informare sunt tot mai mult dezvoltate și diversificate, iar cunoașterea științifică a societății, mai ales prin sociologie și prin altele (științele politice sau psihologice), este pe cât de diversă, pe atât de asimilată, devenind un gen de „conștiință de sine” a modernității. În consecință, informațiile și cunoașterea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
datorită forței inerțiale a tradiției. Altfel spus, nu înaintăm în modernizarea postcomunistă de tip capitalist întrucât suntem iremediabil tradiționaliști, adică desueți în mentalitate și înghețați în trecut. Pe de altă parte, am fi specifici întrucât, în comparație cu modelul ideal al societăților dezvoltate, suntem nu doar rămași în urmă (chiar în mod irecuperabil) ci incapabili de a asimila și construi „modelul ideal”. În prima variantă suntem proiectați într-un trecut care ne ține pe loc, iar în a doua suntem aruncați într-un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalitate asociate cu individualizarea și cu unele moduri de intervenție ale statului social al bunăstării. Ideea centrală a acestui capitol este că transformările care se produc în actuala fază a tranziției postcomuniste sunt tendențial convergente cu cele specifice țărilor occidentale dezvoltate și se înscriu pe aceeași traiectorie a eliberării indivizilor de formele sociale clasice sau de coordonatele spațiului social constitutiv al societății industriale, reprezentate de clase, ocupații, straturi sociale, familie nucleară, organizații birocratice etc. 3.1. Premise pentru o abordare: continuitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată, actualul stadiu al modernității din statele dezvoltate aprofundează individualizarea și o transformă „în forma cea mai avansată [s.n.] de societalizare dependentă de piață, drept, educație etc.”. Relația contradictorie dintre individualizare și societalizare persistă încă și poate fi pusă în evidență de problemele individualizării. Pentru perioada de inițiere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării recente, poate evidenția manifestări dintre cele mai interesante în privința moștenirii, convergenței și inovării. Astfel, nu ar fi lipsit de temei să explorăm o anume contemporaneitate a individualizării din această tranziție cu procese similare ale modernității reflexive din țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea specificitate care este derivată în mare parte din moștenirea culturală a regimului comunist. Înainte de a remarca specificitatea sau comunalitatea schimbărilor de la noi cu cele din țările dezvoltate, mi se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea specificitate care este derivată în mare parte din moștenirea culturală a regimului comunist. Înainte de a remarca specificitatea sau comunalitatea schimbărilor de la noi cu cele din țările dezvoltate, mi se pare importantă elaborarea unei scheme, cum este cea din tabelul 3.1, ce are menirea de a sintetiza problemele principale ale individualizării ce ar corespunde epocii noastre de tranziție postcomunistă. Tabelul 3.1. Individualizarea actorilor sociali și problemele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunități. Aceste strategii de viață au fost orientate de către cei mai mulți indivizi către căutarea propriei identități prin practicarea unei ocupații în organizații sau corporații, prin întemeierea unei familii și prin identificarea cu o clasă socială. În perioada modernității recente a țărilor dezvoltate, construcția vieții și a strategiilor de viață individuală și socială urmează însă alte rute. Așa cum în epoca tranziției de la societatea tradițională la cea industrială s-a produs o disoluție a comunităților (Tönnies) și a solidarităților sociale (Durkheim) precedente pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
transformă în mare măsură. Unele se estompează, altele chiar dispar și sunt înlocuite de alte tipuri de structuri și coordonate, odată cu modernizarea societății industriale. Să considerăm și transformările din perioada tranziției postcomuniste. Clasele și categoriile sociale din epoca „socialismului multilateral dezvoltat” s-au confruntat în anii ’90 și continuă să se confrunte cu o puternică dezagregare. Distanțarea față de autoritățile publice ale statului și față de instituțiile politice se produce cu rapiditate. Apar noi biografii personale și sunt intens solicitate abilități individuale de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nouă perioadă de dezvoltare, ce urmează modelul capitalist în economie, principiile și opțiunile democrației liberale în politică, autonomia și libertatea în viața personală. Problema este dacă schimbările ce apar în tranziția postcomunistă sunt tendențial convergente cu cele din societățile occidentale dezvoltate sau dacă sunt atât de diferite, încât orice comparație ar fi inacceptabilă. M-am referit la o astfel de problemă în prima parte a acestei lucrări și am admis că, în ciuda diferențelor care există, unele fiind chiar proeminente, tendințele tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele din țările occidentale dezvoltate, individualizarea persoanei și a statelor naționale odată cu relațiile dintre cetățenie și stat național se schimbă în mod radical. În primul rând, sub influența globalizării, deși forța coordonatoare și de organizare a statului a crescut, statele naționale se prezintă mai degrabă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structurii sociale era cât mai exhaustivă, în noile contexte, indivizii își asumă identități, chiar sunt forțați să le caute și să le construiască în biografii care sunt tot mai personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru alții, sursă de populism pentru unii politicieni și de revoltă pentru pensionarii rămași aproape fără nici o altă șansă în afara celei de a se sprijini pe familia extinsă, mai ales pe copii. Totuși, dacă ne uităm mai atent la țările dezvoltate, nu putem să nu observăm cum se confruntă cu probleme similare exact în aceleași sectoare ca și noi. Ordinul de mărime și impact poate fi diferit, dar consecințele nu diferă. În principiu, este vorba despre apariția unor incertitudini și inegalități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societăților actuale. Distribuția proprietății, construcția instituțională a pieței economice și a pieței muncii și chiar politicile statului bunăstării generează inegalități ale veniturilor și oportunităților, ale șanselor vieții și ale criteriilor de evaluare a realizărilor vieții. Pe scurt, în țările capitalismului dezvoltat, structura socială nu s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau Franța). Deocamdată, nu dispunem de date concrete privind coeficientul Gini al distribuției bogăției sau privind concentrarea bogăției în România. Totuși, privatizarea masivă și transferul bogăției în afară sau în proprietatea celor din interior indică o convergență rapidă cu țările dezvoltate. Totodată, cota unică de impozitare, nivelul scăzut al salariului minim pe economie sau lipsa sistemelor private de pensii și de asigurări de viață oferă indiciile unei tendințe de accentuare a inegalităților dintre venituri și de ajungere și la noi la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al salariului minim pe economie sau lipsa sistemelor private de pensii și de asigurări de viață oferă indiciile unei tendințe de accentuare a inegalităților dintre venituri și de ajungere și la noi la o stare similară cu cea din țările dezvoltate. O astfel de dezvoltare este susținută și de efectele globalizării sau ale noii economii, care se distribuie în mod similar în țările dezvoltate și în noile democrații. R.D. Atkinson susține, pe baza propriilor analize, că... ... pe măsură ce vechea economie și-a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalităților dintre venituri și de ajungere și la noi la o stare similară cu cea din țările dezvoltate. O astfel de dezvoltare este susținută și de efectele globalizării sau ale noii economii, care se distribuie în mod similar în țările dezvoltate și în noile democrații. R.D. Atkinson susține, pe baza propriilor analize, că... ... pe măsură ce vechea economie și-a epuizat resursele în anii ’80 și la începutul anilor ’90, cele mai multe state OECD au cunoscut o creștere importantă a inegalității veniturilor și bogăției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din urmă li se adaugă, pe de o parte, pensionarii și, pe de alta, cei foarte tineri, care obțin slujbe cu dificultate. Să remarcăm totuși că distribuția inegalității veniturilor nu este la noi întru totul similară cu cea din țările dezvoltate. De exemplu, în țările dezvoltate, gospodăriile celor mai în vârstă o duc mai bine decât cele ale tinerilor. La noi, așa cum se știe, situația este diferită. Sistemul nostru de pensii de stat nu numai că e în criză ca sistem
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe de o parte, pensionarii și, pe de alta, cei foarte tineri, care obțin slujbe cu dificultate. Să remarcăm totuși că distribuția inegalității veniturilor nu este la noi întru totul similară cu cea din țările dezvoltate. De exemplu, în țările dezvoltate, gospodăriile celor mai în vârstă o duc mai bine decât cele ale tinerilor. La noi, așa cum se știe, situația este diferită. Sistemul nostru de pensii de stat nu numai că e în criză ca sistem, dar nici nu oferă pensii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]