4,704 matches
-
atinge un punct capital al construirii sensului. Pe baza arhivelor sonore (filme și înregistrări pe bandă magnetică), discursul rostit a fost cu siguranță foarte apropiat de textul transcris ulterior, în așa fel încît să redea anumite aspecte ale materialității sale discursive orale necesare unei analize. Și aceasta începînd cu aplauzele, urme sonore ale intensității contactului între orator și mulțime, subliniate grafic împreună cu părțile de discurs încă acoperite de ele și așezate între paranteze drepte. Durata lor a fost precizată atunci cînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o hermeneutică ce a uitat de filologie" (id.). Acest deficit, pe care Rastier îl consideră drept un "deficit hermeneutic al științelor limbajului" (2001: 102) este foarte bine descris de Cossutta: Analiza discursului se definește prin articularea descrierii și explicării fenomenelor discursive și prin refuzul corelativ al interpretării. Acest refuz este condiția unui demers obiectiv al fenomenelor textuale într-un cadru epistemologic cu vocație științifică. Pentru analiza discursului, analiza unui text nu are ca scop înțelegerea lui, ci în primul rînd explicarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Da, dacă prin a interpreta înțelegem: a restitui un sens intrinsec, care ar fi legat de text, accesibil prin "înțelegere"; dar dacă a interpreta înseamnă a-ți da o ipoteză de lectură constrîngătoare, și a verifica ipoteza printr-un studiu discursiv al textului, atunci categoria de interpretare este susceptibilă de a fi reabilitată din punctul de vedere al analizei discursului. Dar atunci trebuie ca în prealabil să se disocieze interpretarea de înțelegere. S-ar contribui astfel la un demers non hermeneutic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest prim nivel, un anumit număr de fapte. După ce vom fi definit orice act de referință ca pe o construcție operată în și prin discursul unui locutor și ca pe o (re)construcție a unui interpretant, vom vorbi despre reprezentarea discursivă (Rd) sau schematizare 3. Vom localiza în [A] problema evaluării valorii de adevăr a enunțurilor în funcție de două regimuri pragmatice: cel al vericondiționalității care se sprijină pe opoziția dintre adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sîrmă. T10 [P1-e1] Un necunoscut vopsea în ocru zidurile cimitirului din Panti. [P2-e2] Dujardin rătăcea gol pușcă prin Saint-Ouen-l'Aumône. [P3-e3] Niște nebuni, se pare. Din punct de vedere semantic [A], cele două fraze-propoziții din T9 construiesc deja două reprezentări discursive (Rd1 și Rd2) prin enumerarea succesivă a unui circumstanțial de loc: Între Deuil și Épinay și La Carrières-sur-Seine (constituent periferic, în poziție de temă proprie, care răspunde la întrebarea referențială Unde?), apoi a unui subiect gramatical: se și Dl. Bresnu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
munca interpretativă care ar permite transformarea lui T9 într-o unitate textuală coerentă și nu o suită fără cap și coadă de două fraze care nu se leagă. Înainte de a relua totul punct cu punct, să spunem că orice reprezentare discursivă [Rd] este expresia unui punct de vedere [PdV] (relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată din orientarea argumentativă este inseparabilă de atașarea sensului unui enunț la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Paris, Minuit, 1981: 34-73. - Alain BERRENDONNER, Marie-José BÉGUELIN: "Décalages: les niveaux de l'analyse linguistique", Langue française 81, Paris, Larousse, 1989: 99-125. - Jean-Biaise GRIZE: Logique naturelle et communications, Paris, PUF, 1996. 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive Orice propoziție enunțată are o valoare descriptivă. Activitatea discursivă de referință construiește semantic o reprezentare, un obiect de discurs comunicabil. Acest microunivers semantic se prezintă minimal ca o temă sau obiect de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
les niveaux de l'analyse linguistique", Langue française 81, Paris, Larousse, 1989: 99-125. - Jean-Biaise GRIZE: Logique naturelle et communications, Paris, PUF, 1996. 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive Orice propoziție enunțată are o valoare descriptivă. Activitatea discursivă de referință construiește semantic o reprezentare, un obiect de discurs comunicabil. Acest microunivers semantic se prezintă minimal ca o temă sau obiect de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai simplă este structura care asociază o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
concesiv totuși decupează enunțul în două propoziții elementare (p și totuși q) orientate argumentativ într-un sens diferit, mai precis p [e1] incită la o concluzie [e0] în sens contrar lui q [e2]. Aceast tip de ORarg din fiecare reprezentare discursivă în parte (Rd1 și Rd2) este inseparabilă de asumarea lor enunțiativă. Pentru ca unul și același segment textual să poată avea două sensuri contradictorii, trebuie ca cele două propoziții să fie asumate de enunțători diferiți (PdV1 și PdV2). Locutorul recunoaște o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se întîmple celui care pătrunde pe proprietatea păzită de cîine. Amenințarea este prezicerea unei stări de lucruri nedorite pe care o suscită (Damblon 1997) o emoție legată de reprezentarea evenimentului nedorit: să fii mușcat. Totuși, un alt aspect al strategiei discursive rezidă în faptul că locutorul se prezintă ca protector al trecătorului, hoț și/sau victimă potențială: el prezice ce se poate întîmpla și-l avertizează pe cititorul pancartei. În 1973, Barthes a comentat trei pancarte aparent similare care se găseau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din vîlcea" în traducerea lui Petre Solomon). În exemplul publicitar, în ciuda absenței antecedentului verbal, un referent care nu a fost dat în prealabil este prezentat ca fiind cunoscut: "brînza topită". Identificarea obiectului discursului este posibilă datorită prezenței sale în memoria discursivă ca un adevărat fel de mîncare național elvețian sau savoiard. Relieful referențial al obiectului discursului poate fi considerat suficient de bine conturat în memorie pentru ca articolul hotărît să fie selectat fără vreo mențiune prealabilă a referentului. În schimb, în cazul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pînă să cunoască identitatea obiectului discursului (Bégueli 1988: 38-39). El nu percepe acest tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Fénéon: T30 Potrivit mamei micuțului Moureau din Maubeauge, o bonă de 16 ani, Marthe Delvaux, a încercat să-l otrăvească pe ACEST copil idiot. (Fénéon) Totuși, așa cum a arătat M.-J. Reichler, redenumirea prin hiponim anaforă specificatoare se justifică discursiv prin schimbarea punctului de vedere al enunțătorului însuși sau prin trecerea la un punct de vedere al altcuiva: "Anafora specificatoare se potrivește în contextele în care, dintr-un motiv sau altul, este plauzibil ca redenumirea referentului să fie însoțită de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în cătușe. [...] (ATS, 11.08.2004) Vom nota în trecere că tînărUL în cătușe este interpretabil numai prin informațiile din zilele precedente. Avem aici un foarte bun exemplu de trimitere la un element presupus a fi stocat în memorie (memoria discursivă) de către cititorii cotidianului. Toate formele de anafore și de lanțuri de coreferință vizează desigur să mențină un continuum omogen de semnificație, o izotopie minimală a discursului prin reluări-repetiții, însă ele asigură, în același timp, progresia prin noi specificări și mobilizări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
animale", așa cum habitatul și hrana lor tind să o arate. Trebuie să așteptăm sintagma "pe ceilalți oameni" (D) pentru ca anafora pronominală să se ancoreze definitiv în lexemul "oameni" 13. Referințe și lecturi recomandate - Marie-José (REICHLER) BÉGUELIN: "Anaphore, cataphore et mémoire discursive", Pratiques 57, Metz, 1988: 15-43. - "L'usage des SN démonstratifs dans les Fables de La Fontaine", Langue française 120, Paris, Larousse, 1998: 95-109. - Maria-Élisabeth CONTE: "Anaphore, prédication, empathie", în M. Charolles, S. Fisher și J. Jayez (ed.), Le Discours. Représentations et
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. (Adam 1990: 143-190). 5.1. Organizatori textuali Organizatorii joacă un rol capital în balizajul planului de text (cap. 6, § 1). Putem distinge organizatorii care ordonează părțile reprezentării discursive pe axele majore ale timpului și spațiului și organizatorii care structurează esențialmente progresia textului și indicarea diferitelor sale părți. • Organizatorii spațiali (la stînga/dreapta, în față/spate, (pe) deasupra/dedesubt, mai departe, de o parte/de cealaltă etc.). De exemplu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Să luptăm cu toții pentru a o salva! TRĂIASCĂ FRANȚA! [semnătură manuscrisă] GENERALUL DE GAULLE CARTIER-GENERAL, 4, CARLTON GARDENS, LONDON, S.W.1 Vom reveni asupra textului T63 în capitolele 5 și 6. Deocamdată ne vom mulțumi să acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acțiunea de deliberare a destinatarului: lui îi revine decizia de a accepta sau nu să dea curs "invitației". Oratorul se mulțumește să-i propună să aleagă ce crede el că este mai bine pentru sine și pentru Națiune. Întregul gen discursiv al afișului ține de acest act directiv particular. În schimb, atenuarea actului directiv prin invitație este însoțită de un act foarte puternic: apelul semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
persoana întîi plural (patria NOASTRĂ, să luptĂM cu toții): e11 Asertiv: Patria noastră este în primejdie de moarte. e12 Directiv: Să luptăm cu toții pentru a o salva. e13 Expresiv: Trăiască Franța! Se vede limpede aici cum, într-un text monologal, actele discursive punctuale nu capătă sens decît prin inserția lor în structuri ierarhice la nivele superioare de complexitate. Capitolul 5 va avea ca scop clarificarea naturii acestor macrostructuri textuale, dar să reținem de pe-acum că sensul unui enunț rezidă fundamental în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunț rezidă fundamental în continuarea discursului pe care o face posibilă. Este important să nu ne oprim la actele de discurs înfăptuite (la valoarea lor ilocuționară proprie), ci să luăm în considerație în ce mișcare textuală sau în ce strategie discursivă sînt cuprinse: Sensul profund al unui enunț este constituit din strategii discursive pe care le generează și pe care are menirea să le genereze. Deci nu este vorba de un sens static, ci dimpotrivă, dinamic." (Anscombre 1995: 189). Vom reveni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
important să nu ne oprim la actele de discurs înfăptuite (la valoarea lor ilocuționară proprie), ci să luăm în considerație în ce mișcare textuală sau în ce strategie discursivă sînt cuprinse: Sensul profund al unui enunț este constituit din strategii discursive pe care le generează și pe care are menirea să le genereze. Deci nu este vorba de un sens static, ci dimpotrivă, dinamic." (Anscombre 1995: 189). Vom reveni mai tîrziu, apropo de dialog (cap. 5, § 6), asupra formei majore a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care am vorbit la sfîrșitul cap. 3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei reprezentări discursive (Rd), putem spune că un asertiv nu vizează atît să fie conform cu o stare dată a lumii reale (definiția clasică), cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să treacă prin forme regulate de compunere, mai ales
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul imaginar, marcat de apostrofă, creează coprezența discursivă a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este la condițional optativ perfect, adică, în limba clasică, timpul prin excelență al regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în trecut. Ca și conjunctivul perfect, acest timp exprimă un proces trecut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
compunere dialogal pare să aibă și el un statut aparte. Putem oare așeza acest mod compozițional pluri-gestionat pe același plan cu modurile mono-gestionate? Așa cum am spus mai sus, trebuie distinse două tipuri de situații și deci două tipuri de practici discursive: una orală și cealaltă scrisă. Într-o situație orală, modul compozițional dialogal-conversațional își întinde hegemonia asupra tuturor celorlalte moduri de compoziție. El este cel care asigură insertarea secvențelor narative monologale (povestirea orală necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]