3,349 matches
-
deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și reconstruia o rimă proprie, la fel cum Joyce refăcea stilul și construcția romanescă. Adcock pur și simplu disprețuiește vechea convenție poetică, deși în paralel o folosește pentru a arăta că oricine o poate mânui. Jocul acesta tehnic nu merge bine deloc cu ideea poemului moartea unui prieten apropiat dar lui Adcock îi place să-și șocheze lectorul, să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că mă voi trezi". Ruth Fainlight se trezește pentru a înfrânge spaima. Deadheading the Roses (Decapitarea trandafirilor) e un poem care se luptă cu îmbătrânirea, cu moartea. Când taie floarea, poeta simte că înfruntă "destinul", care transformă "splendoarea" în sămânță, "disprețuind frumusețea / de dragul viitorului". Gestul simplu de a tăia câțiva trandafiri din grădină devine o parabolă a existenței. Ruth Fainlight reinvetează mitul. Gesturi nevinovate, automate, dezvăluie un tipar necunoscut. Foarte hotărâtă să spună ce are de spus, Fainlight respinge conversația întâmplătoare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
învățăm să luptăm, mai ales cu "aroganța și cruzimea". Și cuvintele le tratează cu oarecare mânie. Mânia se îndreaptă spre poemele bâlbâite, care nu comunică nimic pentru că nu au curajul să folosească limbajul cum trebuie. Mânie stârnită de poeții care disprețuiesc nevoia lectorului de limpezime, de accesibilitate în scris. Fainlight are un imens respect pentru cititori. Chiar înainte de tandrețe, resimte mânia inspirată de poeții care înjosesc poemul, făcându-l o enigmă. Deși întodeauna interpretabile din mai multe unghiuri, versurile ei sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mea, mă feresc să fac o poveste din această substanță. Sunt sceptic în ce mă privește. Intuiesc că e esențial pentru mine să-mi pătrez scepticismul. Pot deci să fac remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări. Alcătuitorul de cuvinte cel de teapa lui Porter, Auden, Pope supraveghează pe romanticul bântuit de coșmare și pe îndrăgostitul sentimental. Cam atât conștientizez din ceea ce numești "tehnica de convingere mascată". Faptul că sunt ori nu sunt conștient nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cele sacre devadasi erau atașate templelor și aduceau profituri acestora. Cele de condiție medie rupadjibi erau tolerate de societate, cele de condiție joasă khumbadasi și mai cu seamă cele sărace care erau accesibile oamenilor de rând yunmi și mahaveshya erau disprețuite, prigonite și pedepsite. Categoria de lux ganika era organizată într-o corporație. Curtezanele acestea erau femei frumoase și educate. Stăpâneau 64 de arte, printre care: arta amorului, canto, muzică instrumentală, dans, caligrafie, desen, pictură, modelarea lutului, arta tatuajului, arta fardării
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
instituțională. Formele neinstituționale au existat dintotdeauna și există pretutindeni, în condiții tolerante ori interdictive, în locuri periferice, pe străzi, în hanuri, în hoteluri, în locuințe private. Practicantele, femeile predomină și au predominat pe piața comercializării sexului, au fost și sunt disprețuite, umilite, persecutate și condamnate. Ele își vând trupul pentru traiul zilnic, al lor și al familiilor lor. Morala, creștină și necreștină, le condamnă. Față de curtezanele ce-și cuceresc partenerii și-i învăluie cu farmecul lor în temeiul liberei exprimări, prostituatele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut pe Narcis să-și privească chipul în oglinda apei și să se îndrăgostească de propriul chip. S-a stins de durere și în locul acela a răsărit o floare, narcisa. Mulțimea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor și le-au trimis la Roma. Războiul dintre Antoniu și Octavian s-a încheiat cu bătălia de la Actium, la 2 septembrie 31, Antoniu a fost zdrobit, făcuse grave greșeli strategice și tactice, a fost declarat dușman al Romei și disprețuit că a devenit sclavul curtezanei egiptene, cum era numită Cleopatra la Roma. Antoniu și-a recunoscut înfrângerea, i-a cerut lui Octavian să recunoască domnia fiilor lui și ai Cleopatrei în Egipt, îngăduința ca amândoi să trăiască ca particulari în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-lea, și-a denunțat mama, acuzând-o de trădare. S-a creat o busculadă, revoltații de comportamentul ei au capturat-o pe Marozia și, la ordinul fiul ei, a fost întemnițată în pivnița castelului unde a și murit, părăsită și disprețuită de toți. A urmat, pe scaunul papal, fiul lui Alberic al II-lea, Octavian, ceea ce a însemnat că planul Maroziei de a crea o dinastie papală ereditară s-a realizat iar ea a plătit această performanță cu proasta reputație, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu spectacole în théâtres des cabinets, unde monta piese și interpreta unele roluri. A vrut să creeze o sală mare de teatru, dar s-a opus ducele de Richelieu, intendentul domeniului micilor plăceri regale și al camerei regelui, care o disprețuia pentru originea și parvenitismul ei. Era acuzată că risipește visteria regală cu mobilele, obiectele prețioase din interioarele regale, toaletele și bijuteriile ei. Marchiza de Pompadour a avut și preocupări pragmatice: a tranzacționat imobiluri, a intervenit pentru perfecționarea tehnicilor de prelucrare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a mutat în casa dăruită cândva de Paul Barras, unul dintre celebrii ei amanți. Ea a redevenit Cabarrus. Deși se bucura de popularitate, era afectată de faptul că nu avea acces la Tuileries, cel care se opunea, pentru că o disprețuia, era Napoleon. Argumentul era: faima de a fi avut trei soți și copii de la toată lumea. Joséphine nu a reușit să-l înduplece pe imperialul ei soț să o agreeze pe doamna Tallien, ea însă o primea pe ascuns (era nașa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
respingea. A revenit în Franța și s-a instalat în castelul Beauregard oferit de împărat. Nici societatea franceză nu i-a fost favorabilă, ci ostilă, și reușise să stârnească gelozia împărătesei Eugénie. Ultimii ani Mrs. Trelawny a trăit în izolare, disprețuită de mulți și de fiul ei. Castelana de la Beauregard s-a îmbolnăvit de cancer și, la patruzeci și doi de ani, s-a stins, în 1865. Atras în războiul franco-prusac, Napoleon al III-lea a pierdut bătălia de la Sedan, 1870
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe de altă parte, să reaprindă ura detractorilor cu dezvăluiri legate de eleganța stridentă (s-au publicat fotografii cu garderoba și cu bijuteriile costisitoare), în contrast cu manifestările ei de solidaritate cu săracii, i-au scos chiar sicriul din criptă. A fost disprețuită de dușmani și acuzată că și-a croit ascensiunea socială prin patul bărbaților cu bani, că a trecut de la statutul de prostituată și de actriță de mâna a doua la cel de amantă și apoi la cel de soție a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un turc peste Dunăre, lăsându-și copiii pe drumuri. La ordinul justițiarului Grigore Ghica, moșiile și casele obținute prin fraudă au fost vândute iar banii au fost împărțiți țăranilor sărăciți. Dinu a murit părăsit de toți, în ocnă. Au murit, disprețuiți, Andronache Tuzluc și Costea Chioru. Chera Duduca n-a reușit să-i intre în grațiile bărbatului cu care a fugit iar acesta, descoperindu-i trecutul, a ordonat să fie cusută într-un sac și să fie aruncată în Dunăre, după
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se simțea nici iubită, nici înțeleasă, nu se putea lega de o carieră muzicală. În salonul mamei, era admirată, cocheta cu bărbații; flirta cu nonșalanță, știa că, în zorii iubirii, bărbatul divinizează femeia, dar la amiază, bărbatul ajunge s-o disprețuiască. Frumoasa Yoko, la nouăsprezece ani, era conștientă că atrage bărbații, dar, orgolioasă, își sfida admiratorii. A atras-o tânărul jurnalist Kibo ce se afirmase în zonele de conflict militar. S-au îndrăgostit și s-au căsătorit numai că, în perioada
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ea. A dezamăgit-o când a aflat că are alte iubite și, mai cu seamă, după ce și-a părăsit familia. Din cauza unei relații sexuale întâmplătoare, traumatizante cu un grădinar și pentru că era cam grasă în adolescență, Béné ajunsese să-și disprețuiască trupul. La 16 ani s-a apucat de fumat. Mama ei s-a speriat, certând-o că se și droghează. A urmat liceul, apoi un institut la absolvirea căruia a ajuns agent sanitar și cu perspectiva de a se ocupa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a făcut să izbucnească din mijlocul poporului adunat o imensă larmă, al cărei șoc violent îl resimte. Curiozitatea este mai tare decât el. Se crede suficient de puternic, orice s-ar putea întâmpla, pentru a continua, după ce va privi, să disprețuiască și să învingă. Deschide ochii și iată-i sufletul atins de o rană mai gravă decât cea primită de trupul omului pe care a dorit să-l privească, el însuși victimă a unei căderi mai de deplâns decât căderea omului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care ar fi putut trece neobservate la lectură, au șocat. Aristotel este foarte conștient, pentru că a experimentat acest lucru, că o piesă conformă, în scris, canoanelor ideale, nu-l impresionează obligatoriu pe spectator. Aristotel pare, pe de altă parte, să disprețuiască arta scenei, care nu este, pentru el, decât o afacere de regie. Nu există nicăieri, în Poetica, o analiză a jocului actorului. Teatrul de text își ajunge lui însuși, fără să mai aibă nevoie să recurgă la artificiile reprezentației. "Cât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și poetica." Acestea ar fi fost fără îndoială chestiunile tratate în cel de-al patrulea Discurs anunțat de Corneille, dar pe care nu a avut vreodată timp să-l scrie. 2.2. Artele subsidiare: morala și retorica Nu pentru că ar disprețui arta oratorică, la care se pricepe foarte bine terminându-și studiile de drept, chiar dacă nu a pledat niciodată el însuși dar Corneille consideră că regulile retoricii, atât la nivelul părților de vorbire, cât și la nivelul figurilor de stil, se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un bătrân soldat ieșit din rândul trupei și devenit ofițer, problema "ofițerului de fortune". Acest om de o cinste ireproșabilă, însuflețit de un nobil sentiment al onoarei, se lovește continuu de morga colegilor săi care, din spirit de castă, îl disprețuiesc, ca și de ura superiorului său. Negustorul care, aparținând clasei în devenire, joacă un rol din ce în ce mai mare în societatea secolului al XVIII-lea, ocupă de acum înainte locul din față al scenei. Sedaine îi face portretul în 1765, în Filosof
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mizantropul nu devine demn de dispreț; el rămâne cel care este, și râsul care izbucnește din situațiile în care îl plasează autorul nu-l lipsește de stima noastră. La fel se întâmplă cu Distratul: râdem de el, dar îl și disprețuim? Îi apreciem celelalte caltăți de preț ale sale, așa cum trebuie să fie apreciate; și chiar, fără ele, nu ne-am distra pe socoteala lui. Să fie plasată această distracție în caracterul unui om rău la suflet și fără niciun merit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
necesară maturizării personajelor lor. "Este frumos să-l vezi pe Othello, atât de îndrăgostit în primul act, omorându-și nevasta în al cincilea act; dacă această schimbare a avut loc în treizeci și șase de ore, este absurdă și-l disprețuiesc pe Othello." Să notăm în trecere reaua credință din această aserțiune a lui Stendhal, care în Racine și Shakespeare se preface să creadă că drama Othello se desfășoară într-un mare interval de timp, pe când Shakespeare restrânge timpul pentru a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a ceea ce nu este." Dând teatrului gravitatea unei ceremonii, ei îi cer actorului o asceză la fel de dură ca cea căreia i se supun unii neofiți înaintea inițierii. Toți trei au meditat asupra mijloacelor de a-l ridica la înălțimea sanctității, disprețuind mai mult decât orice cabotinajul de joasă speță a unui mare număr de actori occidentali. Pentru același motiv ei așteaptă de la spectator, căruia îi cer o reconsiderare totală a lui însuși, o deplină participare, și doresc să transforme în profunzime
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și artei (2/1939), elogiind autohtonismul, Cezar Petrescu combate modernismul cosmopolit, pe seama căruia sunt puse erorile și eșecurile culturale din epocă: „Literatura și arta au pregătit un climat. Au pus în circulație principiile specificului nostru național și ale particularismului local, disprețuite până mai ieri de toți doctrinarii reformelor copiate după chipul și asemănarea Occidentului.” Enunțată teoretic, atitudinea tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" și Erraxe "Erra") că ar fi existat o formă clară de prostituție sacră feminină și masculină și alte rituri asemănătoare. Tab. VI din epopeea lui Ghilgameș povestește că Iștar se Îndrăgostește de eroul Ghilgameș, care Însă o disprețuiește și o „blestemă”, considerând-o prea dezinvoltă În iubirile ei: Într-adevăr, Întotdeauna ajunge să-și renege iubiții și să se poarte urât cu ei. Când, aproape isterică, zeița merge să se lamenteze tatălui ei Anuxe "Anu"(m) pentru refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]