4,738 matches
-
conformitate să găsească idei noi, să fie creativ; să facă lucrurile cum le gândește el. autonomie aventura și asumarea de riscuri; să aibă o viață captivantă. stimulare să fie bogată; să aibă mulți bani și lucruri scumpe. putere să se distreze; să se răsfețe. hedonism să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de bunăstarea lor. benevolență să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările. autorealizare să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. universalism
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sa de vară, pentru a-și savura triumful. Ultimul capitol, al XLII-lea, ne povestește că Iov a mai trăit 140 de ani după aceste grele încercări, fără a mai fi vreodată obiectul vreunui pariu. Și uite așa, mă mai distrez și eu în țara celor 20.000 de biserici, 5000 de școli și 400 de spitale, unde de la 1 Aprilie a.c. s-au mai desființat 240. In schimb se zvonește că până anul viitor, se vor mai ridica 414 biserici
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
într-un loc, din care nu au de câștigat la prima vedere nimic. Zile și nopți am lucrat la studiul respectiv, dar pot să vă asigur că am găsit răspunsul. Acesta era simplu ca oul lui Columb, vin ca să se distreze. Da așa cum vă spun, să se distreze. Și cum nimic în timpurile noastre nu este la modul gratuit, sunt dispuși chiar să plătească la intrare. Vin la școală în timpuri așa de grele, ca să- și descrețească frunțile cu umor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de câștigat la prima vedere nimic. Zile și nopți am lucrat la studiul respectiv, dar pot să vă asigur că am găsit răspunsul. Acesta era simplu ca oul lui Columb, vin ca să se distreze. Da așa cum vă spun, să se distreze. Și cum nimic în timpurile noastre nu este la modul gratuit, sunt dispuși chiar să plătească la intrare. Vin la școală în timpuri așa de grele, ca să- și descrețească frunțile cu umor de calitate. Nici Caragiale, Mușatescu, Mark Twain
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
districtuale. Și bucuros era, și mândru era, Bill Crash, cel mai mare crescător de păsări de carne din SUA, fiindcă întreaga producție din acel an, fusese contractată prin contracte ferme și fără prea multă tocmeală de armata SUA, care se distra de minune prin Vietnam, ucigând cu tunul, mitraliera, bomba și napalmul, mii de vietnamezi, despre care se considera că sunt total nefolositori SUA, fiindcă nu numai că nu aveau petrol în țara lor, ci mai sufereau grav și de boala
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și calicie de acum, ca să fie nevoiți să intre cu armata în țări cu petrol, ca în schimbul democratizării cu tunul, să le ia pe gratis petrolul, ci își permiteau să mai trimită câte un Armstrong pe lună și să se distreze de minune, împușcând tot într-o veselie, vietnamezii care erau așa de molâi, încât nu alergau mai repede decât glonțul slobozit din modernele puști americane. Dar nu asta este intenția noastră acum, de a face critica aventurilor armatei americane, ci
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered With mutual cunning, 'twixt Albany and Cornwall; Who have aș who have
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cerși. Azi-noapte-n vifor, astfel de-om văzînd, Mi-am zis că omu-i vierme. Fiul meu atunci În minte îmi veni, deși-a mea minte Nu-l îndrăgea; multe-auzii-ntre timp. Că muștele pentru copii, zeilor sîntem: Ne-ucid spre-a se distra. EDGAR (Aparte): Dar cum să fac? Rea meserie, pe nebun să joci durerii, Pe tine supărîndu-te și pe-alții. (Către Gloucester) Fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: E despuiatu-acela? BĂTRÎNUL: Da, milord. GLOUCESTER: Du-te, atunci. Dacă de dragu-mi vrei Să ne
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
După un asemenea masaj, îmbrăcați numai cu o simplă rubașcă, aveau impresia că se află la ecuator. În baraca vecină locuiau italieni. Cu toții erau flămânzi și se gândeau numai la mâncare, însă santinelele aveau ce aveau cu italienii. Ca să se distreze, le aruncau câte o pâine de secară neagră ca smoala, din care nimeni nu se alegea cu nimic. Se luptau între ei și până nu călcau și ultima firimitură în picioare, nu se lăsau. Nu același lucru se întâmpla cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
până nu călcau și ultima firimitură în picioare, nu se lăsau. Nu același lucru se întâmpla cu nemții. Aceștia, disciplinați, împărțeau pâinea în porții egale; în schimb a doua oară nu mai primeau nimic. Pentru învingători, deoarece nu se puteau distra pe seama celor învinși, era orz stricat pe gâște. Când povestirea era în toi și atenția lor se muta ritmic de la gura povestitorului la rufele ce trebuiau să se usuce cât mai repede, ușa s-a deschis brusc și... s-au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
am stat degeaba, că nu am făcut nimic, că am luat salariul de pomană. În momentul acela, o idee năstrușnică îmi veni în minte. S-ar putea ca elevii să-mi fi înscenat o trăsnaie de-a lor ca să se distreze. Atunci îi întreb pe copii, cum se făcea pe timpul bunicii: Care a fost ultima lecție învățată?" Elevii răspund: "Viermii: râma, viermii cilindrici, lipitori, viermele de Guineea., acum două săptămâni" și au început să umple dioramele și acvariile cu tot felul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
n.a.) M-au lăsat să dorm până mai târziu.Dimineață se auzeau cum vorbeau în șoapte. M-am trezit puțin rușinată de slăbiciunea mea. Pe geam se vedea soarele care strălucea pe un cer curat, senin. Afară cei mici se distrau de minune cu o săniuță din lemn, probabil meșterită de tatăl lor. Zăpada le ajungea la genunchi. Ninsese toată noaptea. Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Acasă rămăseseră mama, tata și cei doi copii mai mici, Florin și Anișoara. Acum când era vorba de vreo poznă, Florin dădea vina pe Anișoara iar Anișoara dădea vina pe Florin... O dată cu înaintarea în vârstă, tata devenise mai tolerant. Se distra de minune cum se dezvinovățeau mezinii lui. Apoi, acasă a mai rămas Anișoara, cea mai mică și cea mai alintată. Cum mama în loc de tat tu îi spunea tătâni-tu iar tata în loc de mamă-ta, mâni-ta, dacă unul dintre părinți
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
interesant că, opus lui Hulme sau Pound ale căror idei le vom dezvolta în subcapitolele următoare, Cocteau se declară împotriva construirii unui poem drept o suită de imagini de dragul imaginilor. În viziunea scriitorului francez, înșiruirea acestora nu poate decât să distreze într-o manieră superficială, fără a mișca în mod profund cititorul. Un poet ce apelează excesiv la imagini devine acel horticultor care își parfumează trandafirii. Se observă, în acest sens, continuitatea discursului la Cocteau care amplifică și reia în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
un elev din clasa a VII-a, nu prea strălucit la carte și nici prea serios, a găsit de cuviință să-și permită să repete din bancă ultimul cuvânt din fraza dictată, cu o apăsare în ton, probabil pentru a distra pe colegii din băncile învecinate. La prima repetare, profesorul s-a uitat lung la elev, l-a măsurat calm și nu i-a spus nimic. Când elevul și-a permis să repete după profesor cuvântul ultim din următoarea frază dictată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
confundă cu pronumele Eu, acesta fugind din Sinele anxios pentru a se identifica iluzoriu cu alții Simplu joc ingenuu? Amăgitoare nostalgie de întregire? Pe marginea acestui Eu plural, subiect de tropisme și ipostazieri factice, ironistul fantazează liber, aparent nonșalant: "Mă distrez de minune cu mine. / În diminețile foarte senine de primăvară / mă salut cu "un salve" și mă duc la plimbare". Alteori, el e Napoleon ori Socrate, însă transferul de personalitate nu se oprește aici. "Alcibiade, mă mustru, nu fi nătărău
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
familie mai mare, în care toți locuitorii se cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele transmise din generație în generație, își creșteau copiii („câți dă Dumnezeu") după reguli și practici statornicite prin tradiție, se distrau și petreceau sărbătorile după obiceiurile moștenite de la înaintași, își respectau bătrânii și îi conduceau pe ultimul drum când aceștia își încheiau socotelile pe această lume etc. Rațiunea existenței țăranului era munca câmpului și munca în gospodărie, la care participau toți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
acțiuni menite să contribuie la o pregătire cât mai completă a absolvenților pentru viață, în general, și implicit pentru viața de familie. Manifestările cultural-educative organizate la sfârșit de săptămână în internat oferă largi posibilități elevilor (băieți și fete) să se distreze împreună, să se cunoască mai bine, să se împrietenească, să învețe să se comporte manierat în asemenea împrejurări etc. Concluzii: * Investigația noastră în rândul elevilor claselor terminale vizează un domeniu în care experiența lor personală nu este operantă, se reduce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
trainice între elevi, legături ce s-au păstrat și după absolvire. O dovadă a acestei suduri o constituie reuniunile colegiale organizate cu regularitate la intervale de 5 sau 10 ani, prilej cu care deapănă amintiri din viața de elevi, se distrează, se bucură că se află din nou împreună, își împărtășesc experiențele profesionale și de viață. Respectul, grija și înțelegerea, îmbinate cu o exigență măsurată, conduc la crearea unui climat de muncă, de disciplină și încredere, ca în sânul unei familii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
bine asortat oferea vin de proastă calitate, din belșug botezat cu apă, și siropuri leșietice de culori incerte și cu gust nedefinit. Berea caldă și răsuflată, vândută la halbe, sporea transpirația și producea efecte diuretice. Cu toate acestea, noi ne distram dansând cu o neostoită plăcere până la epuizare. Programele noastre artistice le prezentam și în satele învecinate, formațiile devenind cunoscute și apreciate dincolo de granițele comunei. Sala căminului nostru cultural se dovedea neîncăpătoare pentru mulțimea de săteni ce dorea să vadă spectacolul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Mi-am dat seama că am în față omeni maturi și cumpăniți. În spusele lor sunt evocate experiențe profesionale, aspecte din viața de familie, fac referiri, cu nedisimulată mândrie, la proprii copii, liceeni sau studenți. Și modul de a se distra poartă pecetea timpului scurs de la absolvire. Dansează mai așezat, cântă melodii pe care le-au îndrăgit ca liceeni, evocă momente hazlii din viața de elevi, se tachinează reciproc fără menajamente și fără umbră de supărare din partea unora sau a altora
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și ăsta?”33: grupul exercită, nu fără succes, presiuni și constrângeri simbolice care instituie un puternic conformism de clasă. În acest univers compartimentat de antagonismul dintre „ei” și „noi”, a te îmbrăca, a locui, a mânca, a bea, a te distra sunt activități reglementate de comportamente de clasă, de moduri de viață specifice, de diferențe de habitus. Toți agenții aceleiași clase și toate practicile aceluiași agent, scrie Bourdieu, prezintă o „afinitate de stil”, un „aer de familie”, o „sistematicitate” rezultând din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
practicile de consum pot fi încă raportate la clasa socială de apartenență. Iar la orizont nu se profilează nicio omogenizare a modurilor de trai, diferențele de venit reinstituind oricum mari disparități în felurile de a consuma și de a se distra. Dar dacă stilurile de viață nu sunt câtuși de puțin convergente, nu-i mai puțin adevărat că forța organizatoare a habitusurilor nu încetează să slăbească. Specificitatea stilurilor de trai ale claselor se diluează tot mai mult: de-acum înainte, idealurile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rămâne pradă tradițională angoaselor specifice sfârșitului vieții. De-acum înainte, Narcis senior caută în consum rețeta conservării formei fizice și a sănătății, dar și modalitatea de a participa la dinamica vieții sociale, „de a rămâne în joc”, de a se distra și de a uita trecerea timpului. În fazele I și II, consumul a contribuit la eradicarea tradițiilor sociale „arhaice”; de-acum înainte, el e mobilizat pentru a diminua sentimentul intim al îmbătrânirii. Mai mult chiar ca alte categorii de vârstă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
publicitatea devine uneori spectacol creativ ce apelează la o mulțime de registre noi: gradul II, pastișa, deturnarea, impertinența, moda momentului, emoționalul, deriziunea, provocarea. Prin toate acestea, publicitatea hipermodernă caută nu atât să glorifice produsul, cât să inoveze, să emoționeze, să distreze, să întinerească imaginea, să interpeleze consumatorul 22. Obiectivul nu mai este acela de a dirija mecanic sau psihologic un consumator redus la rangul de obiect, ci de a stabili o relație de conivență, de a se juca cu publicul, de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]