6,536 matches
-
ar intra permanent În conflict cu voința și dorințele indivizilor. Socializarea constă tocmai În a face aceste constrângeri cât mai puțin dureroase, ajutând oamenii să le interiorizeze și să le asume ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a face viața socială previzibilă și stabilă. Aceasta este funcția sa generală. Trebuie Însă să detaliem puțin această idee. Oricare ar fi colectivul În cauză (familie, școală, Întreprindere, grup cu care Îți petreci timpul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a face viața socială previzibilă și stabilă. Aceasta este funcția sa generală. Trebuie Însă să detaliem puțin această idee. Oricare ar fi colectivul În cauză (familie, școală, Întreprindere, grup cu care Îți petreci timpul liber, partide, sindicate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este funcția sa generală. Trebuie Însă să detaliem puțin această idee. Oricare ar fi colectivul În cauză (familie, școală, Întreprindere, grup cu care Îți petreci timpul liber, partide, sindicate, oraș, stat etc.), de ce viața În comun ar fi imposibilă fără dominație? În ce ne privește, am găsit cinci răspunsuri la această Întrebare. Fără dominație, nu ar exista producție de bunuri. Dintotdeauna, colectivitățile umane au căutat, cu mijloacele care le-au stat la Îndemână, să producă și să acumuleze bunuri materiale. Or
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi colectivul În cauză (familie, școală, Întreprindere, grup cu care Îți petreci timpul liber, partide, sindicate, oraș, stat etc.), de ce viața În comun ar fi imposibilă fără dominație? În ce ne privește, am găsit cinci răspunsuri la această Întrebare. Fără dominație, nu ar exista producție de bunuri. Dintotdeauna, colectivitățile umane au căutat, cu mijloacele care le-au stat la Îndemână, să producă și să acumuleze bunuri materiale. Or, munca este până la urmă singurul mod de a produce aceste bunuri. Însă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cei care Îi aparțineau să nu o poată părăsi. În general, pericolul pe care Îl Înfruntau cei care refuzau această constrângere era moartea sau cel puțin mizeria: sclavul, iobagul sau proletarul puteau foarte greu să se sustragă condiției lor. Fără dominație, nu ar exista ordine politică. Dacă nici o societate nu-și lasă membrii să producă și să consume după cum le vine la socoteală, tot așa nici o societate nu tolerează orice fel de comportament În relațiile dintre membrii săi. Dacă aceștia nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să se supună unor legi decât să muncească pentru alții. Siguranța unei colectivități cere ca toți cetățenii, atât cei care fac legile și le apără, cât și ceilalți, să fie constrânși să le respecte pentru a menține ordinea internă. Fără dominație, nu este posibilă integrarea. Diviziunea muncii este În fond o chestiune de supraviețuire: este un avantaj comparativ În schimburi și o necesitate pentru a rezolva celelalte probleme vitale ale vieții În comun. Putem numi integrare capacitatea unei colectivități de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îi recompensează și Îi pedepsește, pe scurt, Îi socializează și Îi integrează. Desigur, acest lucru presupune ca toți membrii să se supună constrângerii normelor: ele se aplică și celor cărora li se impune socializarea, și celor care o impun. Fără dominație, nu există solidaritate. Nenumăratele categorii sociale care alcătuiesc o colectivitate umană au interese, viziuni asupra lumii, convingeri și proiecte diferite, adesea divergente, iar uneori de-a dreptul incompatibile. Pentru ca toate aceste grupuri să poată coexista pașnic, trebuie ca fiecare dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai mult sau mai puțin „generoasă”. Așa cum arăta Robert Castel, societățile noastre au creat de multă vreme moduri de a gestiona problema săracilor, a defavorizaților și, În general, a tuturor celor care au nevoie de protecția celorlalți (Castel, 1995). Fără dominație, nu ar exista pace. Supraviețuirea colectivităților depinde de capacitatea lor de a-și apăra spațiul, cu resursele teritoriale corespunzătoare, sau de a-l cuceri pe al altora. Prin resurse teritoriale, vom Înțelege tot ce reprezintă acest spațiu: o poziție geopolitică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-o infernală cursă a Înarmărilor. Putem Încerca să o reglementăm, dar este foarte dificil să scăpăm de ea. Pentru fiecare colectivitate, prezența celorlalte antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile legate de dominația exercitată de ea Însăși sau asupra ei. Astfel, nimeni nu poate scăpa din acest cerc: toată lumea este supusă dominației și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pentru fiecare colectivitate, prezența celorlalte antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile legate de dominația exercitată de ea Însăși sau asupra ei. Astfel, nimeni nu poate scăpa din acest cerc: toată lumea este supusă dominației și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții, așa cum vom vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile legate de dominația exercitată de ea Însăși sau asupra ei. Astfel, nimeni nu poate scăpa din acest cerc: toată lumea este supusă dominației și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții, așa cum vom vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și miza unei lupte. Cei care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este supusă dominației și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții, așa cum vom vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și miza unei lupte. Cei care reușesc să o controleze mai mult și mai bine Își impun ideile și interesele. Rezultatele acestor lupte sunt inegalitățile sociale. Capacitatea de a gestiona producția de bunuri și utilizarea acestora, ceea ce noi numim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să se elibereze. Mize ale unor nesfârșite lupte, puterea economică sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea nu este un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități, relațiile sociale nu Înseamnă doar interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În permanență apel la forță pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu se plânge că un anumit pilot conduce avionul! Atunci când conducătorii se ocupă de interesul general, atunci când rezolvă marile probleme ale vieții colective menționate anterior, puterea lor și inegalitățile care rezultă sunt considerate normale, ba chiar de dorit! Din păcate, dominația este ambiguă: cei care domină trebuie să poarte de grijă interesului colectiv, dar poziția pe care o ocupă le permite totodată să se servească de puterea, autoritatea sau influența lor pentru a-și asigura anumite privilegii, pentru a-și servi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturalizează constrângerile vieții sociale, astfel Încât ele par evidente, normale, drepte și bune, iar noi ne supunem acestora fără a le găsi supărătoare ă sau, dacă totuși ne par greu de Îndurat, găsim forța necesară pentru a le suporta. Ea legitimează dominația socială dându-i un sens, atât pentru cei care o exercită, cât și pentru cei care o suportă. Inspirându-ne din tipurile ideale de raționalitate avansate de Max Weber, considerăm că există patru motive valabile pentru cel dominat ca să interiorizeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel mai bine, conform obiceiului, conform rutinei. Pe lângă aceste motive care explică supunerea, Weber ne propune și trei moduri În care cel ce domină Își poate legitima poziția (Weber, ibidem, capitolul III): ă acesta face apel la lege, la normă: dominația sa se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia unor calități excepționale: autoritatea sa este atunci de natură „carismatică”. Reacțiile Printr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia unor calități excepționale: autoritatea sa este atunci de natură „carismatică”. Reacțiile Printr-un amestec de represiune fizică și persuasiune ideologică, dominația se menține și asigură relațiilor umane previzibilitatea și durabilitatea fără de care viața În comun ar fi imposibilă. Bineînțeles, această „pace socială” depinde și de modul În care conducătorii Își folosesc influența și autoritatea. Acestea sunt relative și variază foarte mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor ideologice sunt ineficiente, iar ei sunt obligați În mod constant să recurgă la violență pentru a Înăbuși conflictele și contradicțiile. Se Întâmplă uneori chiar ca, printr-un război civil, anumite societăți să se autodistrugă (de exemplu, fosta Iugoslavie). În fața dominației, cel dominat, nemulțumit de situația sa, poate reacționa În mai multe moduri. Pentru a folosi termenii lui Albert Hirschman, el poate fi loial (loyalty), dar poate să și protesteze (voice) sau să fugă (exit) (Hirschman, 1972). Să studiem problema puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tip, dacă Își pierde clienții, este obligată să-și Îmbunătățească serviciile sau produsele, fiind altminteri amenințată cu dispariția; de aici provine, după Hirschman, superioritatea Întreprinderilor private față de serviciile publice. Astfel, chiar dacă sunt dezamăgiți sau iritați, cei dominați nu contestă neapărat dominația la care sunt supuși: ei pot să rămână loiali, fie din pragmatism, fie din convingere, și pot căuta o soluție și În exit. Protestul este singura soluție care Îi obligă pe conducători să-și folosească puterea pentru a rezolva cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominantă pe baze mai acceptabile. Opoziția radicală (să ne gândim, de exemplu, la acțiunea revoluționară), dimpotrivă, Încearcă suprimarea celor care domină (fie fizic, fie social) și Înlocuirea lor cu alții care, se speră, Își vor Îndeplini mai bine funcțiile. Astfel, dominația este În același timp cel mai bun și cel mai rău lucru. Este indispensabilă vieții În comun, dar este și sursa tuturor inegalităților, nedreptăților, alienărilor și violențelor. A ne bucura de avantajele ei, evitându-i În același timp neajunsurile, este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În sensul de stăpânire de sine și de non-dependență În raport cu voința celorlalți” (Spitz, 2001, p. 21). Din această perspectivă, legea și libertatea nu sunt antitetice, legile drepte constituind chiar condiția de existență a libertății, În măsura În care ne feresc de raporturile de dominație. În vreme ce libertatea negativă, Înțeleasă ca absență a interferențelor, nu stabilește raporturi interne Între libertate și democrație, libertatea Înțeleasă ca absență a dominației conferă un rol determinant democrației. La capătul acestei treceri În revistă, putem nuanța considerabil opoziția care, a priori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu sunt antitetice, legile drepte constituind chiar condiția de existență a libertății, În măsura În care ne feresc de raporturile de dominație. În vreme ce libertatea negativă, Înțeleasă ca absență a interferențelor, nu stabilește raporturi interne Între libertate și democrație, libertatea Înțeleasă ca absență a dominației conferă un rol determinant democrației. La capătul acestei treceri În revistă, putem nuanța considerabil opoziția care, a priori, putea părea determinantă Între dreptate și bine. Atașamentul față de principiile esențiale ale liberalismului este afirmat, după cum am văzut, de autori care refuză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Oxford, Oxford University Press. VAN DEN BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant din grecescul ethnos ă rasă, popor, națiune, trib ă, reinventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Vacher de Lapouge), deși nu are o definiție clară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor (cazul kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN Robert (1970), La Paix blanche: introduction à l’ethnicité, Paris, Seuil. Φ ALTERITATE, Discriminare, DOMINAȚIE, Etnie, Etnocentrism, GENOCID, VIOLENȚĂ Excepție culturalătc "Excepție culturală" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Excluderetc "Excludere" De mai bine de zece ani, concepțiile referitoare la excludere au evoluat cu repeziciune. În perioada de puternică creștere economică ce a urmat sfârșitului celui de-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]