5,649 matches
-
în domnia lui Ștefan cel Mare. Până atunci, din Sfat făceau parte boierii foarte mari, iar ordinea în care apar a fost influențată de averea lor. Vornicul, cel mai însemnat dregător, atunci când sfatul capătă o organizare temeinică, apare în Sfatul Domnesc de până la Ștefan cel Mare undeva, la sfârșitul listei dregătorilor. Încât lipsa unor boieri sau prezența altora în anumite documente nu înseamnă neapărat că au trădat, că s-au opus puterii domnului. În documentul din iunie 1433, actul de închinare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregători. Majoritatea lor făcuseră parte și din Sfatul lui Alexandru cel Bun și al lui Iliaș. În ultimul document, pe care îl dă Ștefan în 1435, înainte de a începe luptele cu Iliaș, apar 14 boieri, care făcuseră parte din Sfatul Domnesc și până la această dată, majoritatea fuseseră sfetnicii lui Alexandru cel Bun. Din momentul în care Iliaș și Ștefan domnesc împreună, există un singur Sfat, în care se regăsesc boieri, care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan, dar și din Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la domnie, este din 22 august 1447 și nu are Sfat. În următorul privilegiu, dat la 18 februarie 1448, de către Roman voievod sunt menționați 9 boieri, dintre care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asociase la domnie, este din 22 august 1447 și nu are Sfat. În următorul privilegiu, dat la 18 februarie 1448, de către Roman voievod sunt menționați 9 boieri, dintre care numai doi, Manoil cel Mare și Șteful Jumătate figurează în Sfatul Domnesc de dinainte de 1447. Din 5 aprilie 1448, domnea Petru și, în documentul din 23 aprilie 1448, în care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievod sunt menționați 9 boieri, dintre care numai doi, Manoil cel Mare și Șteful Jumătate figurează în Sfatul Domnesc de dinainte de 1447. Din 5 aprilie 1448, domnea Petru și, în documentul din 23 aprilie 1448, în care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae, Bratul cel Mare, prezent în Sfatul Domnesc din 1443, Oană Julici, Stanciul cel Mare, Costea Orăș (Orâșescul), vornic. Alături de domn, depun mărturie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1448, domnea Petru și, în documentul din 23 aprilie 1448, în care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae, Bratul cel Mare, prezent în Sfatul Domnesc din 1443, Oană Julici, Stanciul cel Mare, Costea Orăș (Orâșescul), vornic. Alături de domn, depun mărturie 16 boieri, ca într-un alt privilegiu, dat în aceeași zi, să figureze 22. Este de remarcat faptul că de la Petru al II-lea ne-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se întăreau unele dintre cele mai mari moșii din Moldova, cum era aceea a lui Cernat Ploscarul sau a lui Ion Porcul. După câte se poate observa, cea mai mare parte a marilor boieri, care au făcut parte din Sfatul Domnesc până la moartea lui Ștefan al II-lea, au stat alături de Iliaș și de Ștefan, care au dus o politică de alianță cu Polonia, au recunoscut suzeranitatea regelui polon și au avut strânse legături cu mari nobili poloni, care își aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu devină o țară vasală supusă coroanei ungare, polonii îl sprijină pe Alexădrel, fratele lui Roman, să ajungă domn. La 8 aprilie 1449, acesta confirma o danie făcută de boierul Oană Pântece mânăstirii Moldovița, privilegiu în care apare Sfatul Domnesc alcătuit din boieri care făcuseră parte din sfatul lui Alexandru cel Bun, ca Petru Hudici, dar și boieri care pribegiseră cu Roman, ca Manoil de la Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara îl sprijină pe Bogdan al II-lea să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1449 “și a omorât o mulțime din panii [boierii] lui: Oancea logofăt, Costea Andronic și mulți alții au fost omorâți”. Bogdan a domnit doi ani, din octombrie 1449 până în octombrie 1451. Primele trei privilegii date de el nu cuprind Sfatul Domnesc. Din cele opt documente câte s-au păstrat de la Bogdan, cel de-al patrulea, din 13 iunie 1451, este singurul în care figurează boierii din Sfat. Șase dintre ei au figurat și în Sfatul lui Petru al II-lea, ceilalți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hudici, Tudor Vascan, Goian, Lazea Pitic și alții. În timpul luptelor pentru scaun dintre Alexăndrel și Petru Aron, din 1452-1454, unii boieri se regăsesc în Sfatul lui Petru (25 august 1454), alții în sfatul lui Alexăndrel (3 februarie 1455). În Sfatul Domnesc din anii 1455-1456 sunt prezenți boieri care făcuseră parte din sfatul lui Bogdan al II-lea sau din cel al lui Alexăndrel. Cei mai însemnați sunt Bratul cel Mare, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Mihul logofăt, Petru pârcălab, Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui Brae Stanciul cel Mare și Petru pârcălab. Așa cum remarca Ion Donat, boierii care s-au hiclenit în Țara Românească erau apropiați domnului, făceau parte din Sfatul Domnesc. Același fenomen se petrece și când Ștefan cucerește tronul Moldovei. În primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare, vor face parte din Sfatul Domnesc, din 8 septembrie 1457, o parte din boierii care figuraseră și în Sfatul lui Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierii care s-au hiclenit în Țara Românească erau apropiați domnului, făceau parte din Sfatul Domnesc. Același fenomen se petrece și când Ștefan cucerește tronul Moldovei. În primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare, vor face parte din Sfatul Domnesc, din 8 septembrie 1457, o parte din boierii care figuraseră și în Sfatul lui Petru Aron: Cozma al lui Șandru, Manoil, Petru pârcălab și Micu Crai sau boieri care făceau parte din Sfatul Domnesc înainte de 1456, ca Oană Julici, Costea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, vor face parte din Sfatul Domnesc, din 8 septembrie 1457, o parte din boierii care figuraseră și în Sfatul lui Petru Aron: Cozma al lui Șandru, Manoil, Petru pârcălab și Micu Crai sau boieri care făceau parte din Sfatul Domnesc înainte de 1456, ca Oană Julici, Costea Orâș, Petru Ponici, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic, Goian, Stețco Dămăncuș (Dămăcuș). În lumina celor arătate mai înainte, nu se poate spune că în Moldova a existat o “criză a fărâmițării” feudale, ci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcute cu oastea cea mică, formată din cei mai aleși boieri. Este greu de susținut că boierii l-au obligat pe Ștefan să-l recheme în țară pe Mihul, din moment ce ceilați pribegi se întorseseră și ocupaseră locuri înalte în Sfatul Domnesc. Cronicarul polon Ioan Dlugosz știa că Ștefan cel Mare se temea de trădarea unor boieri din cauza severității sale. Sau, se poate spune, mai aproape de realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vasal credincios coroanei sale. Politica domnului față de regimul proprietății, în primii zece ani ai domniei sale, ne arată că nu se poate vorbi de o subordonare a acestuia intereselor marilor boieri. Ni s-au păstrat 87 de documente emise de cancelaria domnească, între 1457 și 1467. Dintre acestea, 31 de documente reprezintă privilegii pe care Ștefan cel Mare le acordă bisericii. Înseamnă că aprope o treime din privilegii au revenit bisericii, iar dacă ținem seama de faptul că biserica este a doua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare le acordă bisericii. Înseamnă că aprope o treime din privilegii au revenit bisericii, iar dacă ținem seama de faptul că biserica este a doua instituție ca importanță după aceea a domniei, dar și principalul susținător al autorității domnești, înseamnă că din primii ani ai domniei sale, Ștefan cel Mare a purtat o grijă deosebită aliatului său în lupta pentru întărirea autorității domnești. În ceea ce-i privește pe mireni, ne-am fi așteptat ca numai marii boieri să fie beneficiarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserica este a doua instituție ca importanță după aceea a domniei, dar și principalul susținător al autorității domnești, înseamnă că din primii ani ai domniei sale, Ștefan cel Mare a purtat o grijă deosebită aliatului său în lupta pentru întărirea autorității domnești. În ceea ce-i privește pe mireni, ne-am fi așteptat ca numai marii boieri să fie beneficiarii daniilor/întăririlor făcute de domn. În 3 septembrie 1454, Ștefan cel Mare îi întărește lui Gostilă ocinile lui drepte 12 sate și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prisacă. Asta înseamnă că 33 de privilegii au fost acordate unor domenii mici sau foarte mici. Se poate spune, forțând puțin nota, că în primii zece ani din domnia lui Ștefan cel Mare, acesta a fost preocupat de întărirea puterii domnești, dăruind și întărind domeniul bisericesc și micul domeniu boieresc. În perioada amintită, domnul nu face nici o danie vreunui supus al său. Sunt întărite ocinile moștenite, schimburi de moșie sau cumpărarea unei moșii. Sunt 14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai cumpărat un loc unde să se întemeieze un sat și o prisacă. Este greu de spus din cele arătate mai sus că domnul a sprijinit și a ocrotit proprietatea mică, dar este eronat să se spună că activitatea cancelariei domnești a fost controlată de marii boieri. Toate argumentele formulate, în legătură cu autoritatea domniei între 1457-1467, arată că Ștefan cel Mare a știut să fie drept și autoritar. Există câteva documente, date până în 1472, din care se poate constata că, încă de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea o moșie destul de mare, și avea și o curte, dar care, se vede, că nu prea era întărită din moment ce e prădată de hoți. Iar dacă boierul nu reușise să se apere de hoți, cum ar fi putut înfrunte puterea domnească ? La 12 iunie 1459, are loc un alt process. Ivașco din Serețel l-a pârât cu nepotul său, Ion Negoescul, pentru satele Berești, Drângești și Havati. Ivașco pierde procesul, deoarece Ion aducea “un privilegiu mare“, prin care dovedea că Ivașco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare au avut loc procese pentru stăpânirea unei moșii, fiind vorba de boieri care se judecau pentru trei sau patru sate. Am v[yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în acest sens. Nu există nici o schimbare în regimul domeniului boieresc pe care să nu o confirme domnul, el întărește stăpânirea unei moșii, schimbul unei moșii și, cu îngăduința lui, se întemeiază un sat. Nu există nici o excepție în fața judecății domnești, și chiar atunci când este vorba de mari boieri, cazurile litigioase le rezolvă domnul. Semnificativ în acest sens mi se pare documentul din 14 octombrie 1473. În fața domnului și a Sfatului său a venit Petrea stolnicul, fiul lui Andrică, deci un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]