3,403 matches
-
în rafale asupra vestului Franței. (n.trad.) 9 La jeunesse dorée tineri din burghezia bogată care, după Thermidor, au luat parte la reacțiunea împotriva Terorii. (n. trad.) 10 Les Muscadins nume dat, în timpul Revoluției, regaliștilor care se distingeau printr-o eleganță căutată, prin extravaganță. (n. trad.) 11 Culegere de circulare ale Ministrului de Interne 12 Abolirea pauperismului 13 Marianne supranume al Republicii franceze, reprezentată printr-un bust de femeie cu capul acoperit de o bonetă frigiană. (n. trad.) 14 Impresie, răsărit
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru a asigura funcționarea produsului), cheltuieli de mentenanță (întreținere, reparații), transport, depozitare, scoatere din exploatare. Pe lângă acestea, produsele mai sunt individualizate de caracteristici referitoare la aspectele determinate de cultura și așteptările implicite ale consumatorului: stil, modernitate, linia exterioară, aspectul plăcut, eleganța culorilor, a nuanțelor, soluțiile grafice și cromatice, gradul de finisare, estetica produsului. Se adaugă la cele de mai sus caracteristicile de nepoluare a mediului, proprietățile ergonomice. În epoca modernă, produsele nu mai sunt rezultatul activității unui producător singular, patronul unui
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi profesor universitar. Pentru el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjuncte, desfășoară structura identică a universului sensibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
traducerea în latinește a Pocăinței Sfintei Thaisia; Prefață la traducerea în latinește a Vieții Sfântului Stareț Pahomie. Epistola către Eugipiu însoțește traducerea operei Despre crearea omului a Sfântului Grigorie al Nyssei. În ea, învățatul monah se roagă de iertare, în ceea ce privește eleganța și claritatea lucrării sale. Cauza neîndeplinirii maxime a sarcinii pe care și-a asumat-o este determinată de izolarea în care se afla, de lipsa conversației cu oameni foarte învățați. Această prefață arată inițiativa și poziția traducătorului față de mesajul său
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
accesibile, el îi revelă teritorii inaccesibile, și, de aceea, doar împreună se împlinesc. Liviu Rozorea și Alexa Visiarion au constituit un asemenea cuplu. Mai târziu, la Cluj, admiram cealalată față a lui Alexa, de astă dată regizor rafinat, atent la eleganța unei lumi ce se scufundă în tristețe cu toate că, în aparență, totul i-ar fi permis să se salveze: Alexa aici se afilia teatrului de artă, al cărui cel mai strălucit partizan era în România Lucian Pintilie. Unchiul Vanea, la el
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
păcate, nu a ajuns să fie pusă în practică. Dezordinea tranziției și confuzia de valori au învins din nou. Și totuși, Alexa Visarion a găsit mereu și sunt sigură că va găsi în continuare o cale de a naviga cu eleganță peste valurile tulburi ale societății românești post-comuniste, ceea ce este în sine o realizare mai mare decât pare la prima vedere. Să-ți trăiești viața cu sens și cu înțelepciune, cu generozitate față de ceilalți, dăruind mai mult decât aștepți să primești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fetelor, treptele scării și gongul care sună a neliniște, toate creează atmosfera unui spațiu care, pustiit de imediat, e preaplinul unei lumii bănuite și intuite, a unui dincolo în care Cehov, Shakespeare și Alexa Visarion cred deopotrivă. Un șir de eleganțe în care taina dirijează. Premiera spectacolului a fost ca o respirație ținută, în care timpul a-ncetat să curgă. Ca și cum regizorul ar fi îngenuncheat el însuși în scenă în fața unui Dumnezeu întotdeauna prezent, dar mereu pe fugă sau ascuns. Și-așa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din cele mai serioase mișcări teatrale din lume. Regizorul și Liubov Strejenova -Veta, repetând Noaptea furtunoaasă Alexa Visarion face parte din figurile emblematice ale teatrului românesc. Și nu numai ale teatrului. Eseurile lui, confesiunile sunt de-o frumusețe și-o eleganță desăvârșită te cuceresc prin seriozitate, profunzime și candoare. E un înțelept al teatrului, al artei în general. Autor de filme, de scenarii, de spectacole radiofonice. A montat peste o sută de spectacole. A făcut scenografie. A scris cărți de o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
întreg cu margini flexibile în care sălășluiește ambiguitatea estetică este o constelație caleidoscopică în care se poate "citi" o rafinare inteligentă a ideii deținute în temeiul unei imaginații explozive bine strunite. Omul și arta lui de autor își corespund întru eleganță și sobrietate, așa încât nu putem gândi una fără alta, iar darul său nativ ca talent și vocație pentru artele spectacolului, odată întâlnit fortuit sau destinal cu un mediu (climat) spiritual propice manifestării lor, poate fi o explicație plauzibilă pentru existența
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Meșterului Manole este de fapt o parabolă despre frumusețea iubirii diafane între bărbat și femeie, între ideal și concret, real și imaginar. În ceea ce privește omul social avem în față o personalitate marcată aptitudinal de deferență față de ceilalți, avându-și rădăcina în eleganța sufletească și spirituală. Gheorghe CEAUȘU Întâlnire providențială S-a întâmplat imediat dupa revoluție, la începutul anului 1990, și a însemnat pentru mine, aflat atunci într-o mare dilemă existențială,un moment important de reorientare. Adică, practic, o reluare a parcursului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dorință de dinamitare a tradiției. Era evident că nici în film nu se putea cantona în ecranizări cuminți. În 1978, debutul cinematografic cu Înainte de tăcere i-a adus unanime elogii și pentru că vădea o puternică aspirație spre stil. Pășind cu eleganță în lumea imaginilor, orizontul cultural i-a îngăduit să citească proza lui Caragiale, În vreme de război, într-o îndrăzneață cheie, din perspectiva unei viziuni racordate la vibrațiile de ultimă oră ale artei universale. Filmul era ingenios centrat pe elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
putea naște dintr-un gând șăgalnic, binevoitor, sau, dimpotrivă, pregătea o șarjă ascuțită și caustică. Fumase mult în tinerețe, mai ales țigări tari, fără filtru, cărora le ducea mereu dorul, după ce medicii i le interziseseră. Se îmbrăca îngrijit, afișând o eleganță sobră, rafinată, fiindu-i străină orice stridență. Emana un aer aristocratic, de intelectual rasat, era cult, cu experiența "lumii bune", îi plăcea să aibă în preajmă oameni inteligenți și interesanți, fiind, pe de altă parte, alergic la tot ceea ce aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cel puțin, noua serie editorială "Poeții orașului București" are franchețe nedisimulată. Dar, vai, resentimentul meu de-acum ce e, la rîndu-i, decît puseu provincial? Ce înseamnă (chiar dacă ești născut aici) să trăiești, o viață, în Franța! Pînă unde poate merge eleganța exprimării! Eugène Ionesco i se adresa lui Ceaușescu (în scris): "prin măsurile D-voastră, indispuneți un întreg popor". Cîtă eleganță eufemistică în acest "indispuneți", nu? Motanul Copilu, exemplar arătos, cap de baron, așteaptă calm, în ger, să i se deschidă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîndu-i, decît puseu provincial? Ce înseamnă (chiar dacă ești născut aici) să trăiești, o viață, în Franța! Pînă unde poate merge eleganța exprimării! Eugène Ionesco i se adresa lui Ceaușescu (în scris): "prin măsurile D-voastră, indispuneți un întreg popor". Cîtă eleganță eufemistică în acest "indispuneți", nu? Motanul Copilu, exemplar arătos, cap de baron, așteaptă calm, în ger, să i se deschidă. Blocul de vis-à-vis. Îl urmăresc, un timp, de la fereastră, și-ncepe să mi se facă milă. Iau telefonul și sun
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochii, ușor mijiți într-o adumbrire vesperală, nările calm respiratorii, buzele senzual-candide, ovalul chipului, aureolat de părul brun, iată însemnele secundei pure sub care s-a mișcat pensonul inegalabilului Tonitza. Intrați! Seara, restaurante goale, în care orchestra cîntă pentru nimeni. Eleganța sălii amplifică senzația de lume dispărută. Locul destinderii, petrecerii, desfrîului, cotropit de vid! Ce poate fi mai dezolant? Motanul Copilu, de al cărui cap de baron prosper mă ocupam rîndul trecut, s-a jigărit fulgerător. În călduri, bate noaptea tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
muzică a unui Prokofiev în oră astrală, iarăși plutirea celor doi, a unui Romeo și a unei Juliete ce se-ndreaptă senini spre moarte... Cum s-a ivit acest impozat ansamblu de balerini tineri, fete și băieți de-o fascinantă eleganță biologică? De unde? Din ce săli de măiestrie i-a adus aici, pe venerata scenă, bunul meu elf? Dauritele loje, stalurile, balcoanele, pasajele. Pline de lumea bună și tînără a orașului. E o contemplare gravă, tensionată. Ce seară purificatoare ne dăruiește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vremea lui Conta, măi! Unde-i minunatul Craiu? Unde-s zăpezile? Unde-s măștile de Tîrpești? Unde-s anii? Cît e ceasul? La frizerie. Sînt clientul constant al frizeriței de la ușă, primul scaun de la ușă,, în salonul ăsta anulînd, cu eleganța lui modernă, încăperile sordide dintr-un Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O Mahalia Jackson încă tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai fi făcînd? Am avut șansa, într-o primăvară, să-l cunosc pe Cornel Regman, supraviețuitor, atunci (alături de Ștefan Aug. Doinaș și Nicolae Balotă), al Cercului Literar de la Sibiu. Nu numai că era o pagină vie de istorie literară (avînd eleganța să nu și-o etaleze), dar dispoziția lui pentru calambur, pentru cuvîntul în doi peri, pentru banc (unul din ele, savuros-hermafrodit, cu Baba Novac, altul, plastic-spumos, cu Baba, cu Babicu, așa cum îl alintau învățăceii, și cu portretul Luciei Sturdza Bulandra
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uitat la ceas, ne-am urcat în rablionetă și-am luat-o la vale. La 19 țanc eram înapoi, la Cumpătu: scuze! scuze! Tîrziu, aproape de miezul nopții, gingașele flori stau în cuștile transparente ca în calde felinare cerești. O pereche. Eleganță vizibilă, destinată probabil unei "ocazii". Bărbatul alege nouă garoafe roșii, plătește și-i cuprinde, în mers, talia frumoasei femei. În marea piață doar pașii lor. De ce s-au oprit? I-o fi topind el c-un sărut fierbinte fulgul de pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e să cari cu tine o ditamai ladă de tablouri. Chit că nu-ți stau în spinarea-ți de (totuși) Sisif al Bellelor Arte. (Pentru că rolul de inefabil Sisif și l-a asumat, de data asta, cu aceeași generozitate și eleganță spirituală, domnul Decebal, mecena faimoasei Latin, de altfel deținătoarea acestui corpus de lucrări.) De aici și cohorta de "probleme", una mai complicată decît alta. În clarificarea și finalizarea cărora sînt implicate instituții și persoane. Competente. Dar supunîndu-se, ele, rigorilor legalității
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la anul o mie, dogele Orseolo cutreiera cu corăbiile sale coasta Dalmației, dînd lumii primul semn că Veneția există. Pe de altă parte, gondola venețiană nu poate fi despărțită simbolic de soarta cetății. Obiectul acesta e atît de bizar în eleganța lui plutitoare, încît a-l lua drept simplu vehicul fie și unul de plăcere înseamnă a-l anula. (Mai întîi, o paranteză: nu există moment de pauză al... vehiculului, ca gondolierul să nu-l umple cu dichiseala, aproape senzuală, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și bronzată mîngîie cu o cîrpă, cencio, plinurile și golurile unicei sale amante, întru neîntrerupta ei strălucire.) Culorile gondolei: negrul, aurul, roșul. Negrul ciumei care a decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firmei d-sale se afla și un P.S. (chiar dacă și Democrat) mai mult decît elocvent. Cînd văd pe unu' îmbrăcat țopește, nu zic: prost gust! ci: prost! Regele adolescent, în '45, '46, sfidînd prin ținuta lui militară de o firească eleganță pe fălcoșii polcovnici înfipți în capul meselor agresiv-festive. Întîlnire, la Bolta Rece, cu scepticul de serviciu. Îi aud din nou litania: din păcate, dragul meu, pentru noi chestiunea monarhică e încheiată. Îl contrazic mai întîi doar cu un zîmbet.. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
denota o carență de rasă, iar buzele, ce-i drept, marcat senzuale, configurau o gură vulgară. Subalternii buzelor, sînii, erau de-o proeminență ieftin gonflată. Mersul de manechin, un manechin dezordonat, divulga proveniența modestă, lipsită de codul gustului și al eleganței. Mîini mici, inexpresive, fără elocvență. Ce-ar mai fi fost? A, părul. Generos, cu adevărat, dar supus unui tratament îndoielnic, de parcă ar fi ieșit permanent de sub cască. Privirea însă... Da, de aici trebuie să înceapă depistarea enigmei. E o privire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Napoleon (I) le oferea doar două degete inerte celor ce, mieroși, veneau să-l salute. Nici nu meritau mai mult. Celălalt Napoleon (III), în altă vreme, le întindea marilor români mîna toată. Da, dar aceștia cum Brătienii arătau șarmant în eleganța lor firească. Eleganța lor a făcut Marea Românie (ce regretabil e să te ferești de tradiționalul România Mare, doar pentru că sintagma a fost confiscată de o trecătoare formațiune abjectă!). Unde-s Brătienii? Unde sînt cei care nu mai sînt?" versul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]