13,637 matches
-
în prima parte a secolului XX) și atrage către el mințile bine înzestrate, făcând, astfel, să crească șansele de creativitate. 4. Cât de accesibil este acel domeniu? Atunci când, fie accidental, fie deliberat, un domeniu ajunge să fie identificat cu o elită, este mai greu să se introducă în el inovații. 5. Care este gradul de autonomie al acelui domeniu față de restul culturii respective? În anumite momente, un domeniu poate ajunge să domnească peste celelalte (de exemplu, religia sau politica peste arte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de indicatori ai inteligenței Înnăscute. Eugeniștii au făcut tot posibilul să demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit individual, complet desconsiderat. Interesant este faptul că idealul eugenist al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la antipod o categorie pe inocența, elanul vital și veșnicia căreia te puteai baza: țăranii. Apropierea lor de oraș Îi expunea periculos la riscuri disgenice. Era de preferat să rămână În mediul lor sănătos și să fie asistați luminatoriu de către elită. În acest fel, o lume ideală se compunea dintr-o minoritate românească urbană, sănătoasă, profesionistă, legată de știință și cultură, devotată idealurilor biopolitice și o majoritate cuminte, sănătoasă, legată de natură și de slujirea materială a celei dintâi. De remarcat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analizez mișcarea eugenistă din România cu detașare intelectuală și fără să o condamn. Nu mi-am propus să identific vinovații și victimele Într-un „proces al eugeniei”, chiar dacă personal consider reprobabil controlul crescând exercitat de către stat și unele grupuri din elita socială asupra vieților individuale, definite În termeni pur utilitariști. Încerc, În schimb, să Înțeleg motivațiile pe care le-au avut diferitele grupuri și indivizi atunci când au susținut astfel de măsuri. Cercetarea de față reprezintă primul demers de studiere aprofundată a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre felul În care vor fi tratați indivizii să fie apanajul unei elite tehnocratice profesionale (În special cea a igieniștilor), În colaborare cu reprezentanții statului. Astfel, nici indivizii sănătoși, nici cei bolnavi nu se puteau baza pe propriile acțiuni pentru a-și defini statutul; un individ „normal” putea deveni parte a comunității degenerate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel de orientări reacționare și tradiționaliste și au Încercat să demonstreze legătura directă dintre ideile și acțiunile care le caracterizau și soarta tragică a evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial. Stabilind astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu Înseamnă Însă că nu au existat legături indirecte Între cele două. Tocmai pentru că eugeniștii au fost permanent preocupați de folosirea limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de consumatorii de cunoaștere ca artefact cultural. Afirmațiile de mai sus nu urmăresc să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se mobiliza În sprijinul fraților de dincolo de graniță. Revolta țăranilor din 1907 a impus confruntarea cu noi probleme legate de asistență socială și sănătate. Răscoala a spulberat orice impresie de stabilitate a zonelor rurale și a dat un avertisment serios elitelor politice despre puterea celor mulți. De asemenea, a oferit politicienilor și analiștilor deja implicați În problema țărănească o motivație În plus de a găsi soluții pentru ceea ce devenise evident o problemă sistemică. Pentru unii dintre aceștia, schimbarea Însemna modernizarea economiei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
științific articulat sau o bază instituțională pentru dezvoltarea științelor naturii, inclusiv a eugeniei, așa cum se Întâmpla În Anglia sau Germania. Abia la sfârșitul primului război mondial limbajul și argumentele științei au devenit familiare pentru un public mai larg, format din elitele educate. Între cele două războaie mondiale, nu doar publicațiile academice, ci și ziarele sau alte publicații de largă circulație au Început să folosească limbajul determinismului biologic și argumentele eugeniste. Acest fenomen stă mărturie pentru schimbarea care se produsese la nivelul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trăia Însă În comunități rurale sau semiurbane, În viața cărora biserica avea un rol mai important decât școala sau primăria 26. O dată cu schimbările aduse de sfârșitul primului război mondial, a Început un proces de reevaluare a canalelor de comunicare dintre elite și mase. Au fost reexaminate atât credințele religioase, cât și valorile laice. Numeroși intelectuali contestau valorile seculare occidentale ce păreau să se extindă tot mai mult În sfera publică urbană. O altă parte a intelighenției părea surprinsă de Înapoierea țărănimii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de știință și medici români Își făcuseră studiile În Franța și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români Își făcuseră studiile În Franța și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea pronatalistă a mișcării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iluminismului În Europa Occidentală nu avusese ca rezultat contestarea autorității tradiționale În teritoriile românești și nici reinventarea fundamentelor legitimității sale, pentru a așeza În centru rațiunea. Mai mult, publicul educat și critic reprezenta În România doar un strat marginal al elitelor sociale, incapabil să genereze tipul de contestare profundă și sistematică ce avusese loc În Europa de Vest, În secolul al XVIII-lea. Astfel de contestări au Început să ocupe o poziție importantă În cultura și politica românești abia către jumătatea secolului al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
introduseseră deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor profesii, care formau audiența cea mai importantă pentru ideile eugeniste. În Transilvania, acolo unde eugeniștii erau cei mai activi, s-a reușit Înlocuirea imaginii preotului ca figură cu cea mai mare autoritate În sat cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și opiniile multor altor membri ai elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres În România interbelică, În timp ce mișcările populiste, antiliberale, paseiste sau care Încercau să creeze un viitor nedemocratic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
legale și oferea statului și reprezentanților săi puteri disproporționate În raport cu cetățenii săi, Într-o manieră totalitară. Medicina și ordinea politicătc "Medicina și ordinea politică" În centrul procesului de reorganizare se afla Ministerul Sănătății, ceea ce Însemna că doctorii urmau să devină elita tehnocratică cu cea mai mare autoritate În noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de principiul redefinirii „medicinei” ca știință preventivă, În contrast cu scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]