6,312 matches
-
metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat un totem al străbunilor: Am luat cenușa morților din vatră/ Și am făcut-o Dumnezeu de piatră", autorul Testamentului a ilustrat estetica urâtului cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ilustrat estetica urâtului cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-au "vărsat osemintele" în poet. Influențat de Florile răului ale lui Ch. Baudelaire și de naturalism, Arghezi a experimentat estetica urâtului și a evidențiat că urâțenia este de ordin moral. Travaliul intelectual a presupus un drum anevoios, expresia dură, directă s-a transformat în limbaj elevat, de mare frumusețe. Ideea continuității pe o treaptă superioară a fost explicit formulată și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori de mucigai În ciclul Flori de mucigai este evocată lumea stranie, dezolată, a universului carceral, unde viața este reprimată, mortificată, un fel de bolgie a infernului dantesc. Având ca punct de plecare estetica urâtului, Arghezi prezintă un univers al claustrării cu mocirlă, frig, cătușe, păduchi, șobolani, zăvoare, mucigai, din care nu lipsește totuși frumosul, o frumusețe recuperată prin vis sau amintire. Lumea închisorii este lumea valorilor confuze, poartă stigmatele răului: răul și urâtul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al artistului în vederea realizării artei. Poezia este rezultatul harului divin și al neliniștii artistice. În titlul Flori de mucigai se constată un oximoron, în care florile sugerează frumusețea, puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifică urâtul, răul, descompunerea, întunericul. Titlul trimite spre estetica urâtului, spre creația lui Baudelaire. Structurată în două secvențe lirice, poezia exprimă crezul artistic arghezian pe de-o parte, și neputința artistului de a crea în condiții de claustrare, pe de altă parte. Singur, în spațiul carceral, fără uneltele scrisului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mă", "na"), interogația retorică, construcția incidentă "al dracului", elemente de argou ("a rămâne grea"), comparații rafinate, pendulare între vulgar și grațios, toate fac din această poezie o "operă de rafinament, de subtilitate artistică" (G. Călinescu). Această poezie se înscrie în estetica urâtului, păstrează rima împerecheată, din poezia populară, are o sonoritate deosebită prin repetarea vocalelor e și i, o structură sintactică simplă, cu propoziții eliptice, termeni regionali, arhaici (subsoară, corcoduși). Morgenstimmung Această poezie cu influențe romantice, eminesciene, are ca temă dragostea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Biografie identificăm trei elemente-cheie din creația lui Blaga: tăcerea, cuvântul, cântecul și o temă principală, orfismul, care încearcă să releve biografia poetului-cântăreț. Meșterul Manole L. Blaga scrie un teatru poetic, un teatru de idei, orientându-se spre mit, literatura populară, estetica expresionistă (tensiunea vizionară, sentimentul absolutului, interiorizarea ideilor, retrăirea fondului mitic primitiv, lupta conștiinței umane cu forțele iraționale). Meșterul Manole amplifică semnificațiile mitului creației (balada Mănăstirea Argeșului), dezvoltă tema sacrificiului ("jertfa creației") și evidențiază năzuința artistului spre absolut, căutarea adevărului ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la 19 iunie 1899 în București. A studiat la Iași, București, Roma. Opere: Viața lui Mihai Eminescu (1932); Cartea nunții (1933); Opera lui Mihai Eminescu, I-V" (1934-1936); Poezii (1937); Enigma Otiliei (1938); Viața lui Ion Creangă (1938); Principii de estetică (1939); Șun, mit mongol sau Calea neturburată (1940); Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941); Istoria literaturii române. Compendiu (1945); Impresii asupra literaturii spaniole (1946); Universul poeziei (1947); Trei nuvele (1949); Bietul Ioanide (1953); Nicolae Filimon (1959); Gr. M.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
până în prezent (1941); Istoria literaturii române. Compendiu (1945); Impresii asupra literaturii spaniole (1946); Universul poeziei (1947); Trei nuvele (1949); Bietul Ioanide (1953); Nicolae Filimon (1959); Gr. M. Alecsandrescu (1962); Lauda lucrurilor (1963); Cronicile optimistului (1964); Scrinul negru (1965); Teatru (1965); Estetica basmului (1965); Vasile Alecsandri (1965); Opere, I-XVII (1965-1983); Ulysse (1967); Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist (1927-1949); Cronici literare și recenzii (1927-1933), vol. I-II (1991-1992). Istoria literaturii române de la origini până în prezent A fost apreciată de criticii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca pe o epopee cu eroi și forme (Al. Piru). A fost o personalitate polivalentă: critic, istoric literar, estetician, prozator, poet, dramaturg. Interesat de specificul creației artistice, el a formulat judecăți estetice, tipologii artistice și literare. Principiile de bază ale esteticii au fost exprimate în "Curs de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate beneficia de un statut științific din moment ce ea nu are un obiect clar delimitat și necontroversat și o metodologie proprie de cercetare. G.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
polivalentă: critic, istoric literar, estetician, prozator, poet, dramaturg. Interesat de specificul creației artistice, el a formulat judecăți estetice, tipologii artistice și literare. Principiile de bază ale esteticii au fost exprimate în "Curs de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate beneficia de un statut științific din moment ce ea nu are un obiect clar delimitat și necontroversat și o metodologie proprie de cercetare. G. Călinescu s-a ridicat împotriva "esteticii integrale" și a "științei literaturii" a lui M.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
istoric literar, estetician, prozator, poet, dramaturg. Interesat de specificul creației artistice, el a formulat judecăți estetice, tipologii artistice și literare. Principiile de bază ale esteticii au fost exprimate în "Curs de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate beneficia de un statut științific din moment ce ea nu are un obiect clar delimitat și necontroversat și o metodologie proprie de cercetare. G. Călinescu s-a ridicat împotriva "esteticii integrale" și a "științei literaturii" a lui M. Dragomirescu, și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate beneficia de un statut științific din moment ce ea nu are un obiect clar delimitat și necontroversat și o metodologie proprie de cercetare. G. Călinescu s-a ridicat împotriva "esteticii integrale" și a "științei literaturii" a lui M. Dragomirescu, și împotriva "valorii normelor în estetică" susținută de T. Vianu. În prefață la "Istoria literaturii române..." se cerea ca analiza operei unui romancier să se facă din perspectiva întregii proze românești
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un statut științific din moment ce ea nu are un obiect clar delimitat și necontroversat și o metodologie proprie de cercetare. G. Călinescu s-a ridicat împotriva "esteticii integrale" și a "științei literaturii" a lui M. Dragomirescu, și împotriva "valorii normelor în estetică" susținută de T. Vianu. În prefață la "Istoria literaturii române..." se cerea ca analiza operei unui romancier să se facă din perspectiva întregii proze românești. Istoricul literar respingea înțelegerea istoriei literare ca o succesiune de opere singulare și personalități autonome
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fază contemplativă, a cotinuat spiritul maiorescian prin disocierea valorilor etice, etnice și politice de valoarea estetică. În critica sa, el pornea de la gust, nu de la principii. Relativismul i-a permis o acceptare a tuturor școlilor literare. Nu a admis o estetică dogmatică, ci o pluralitate estetică, iar critica sa era concretizată prin istorism, psihologism, monografism. E. Lovinescu unește magistral informația, conștiința profesională și arta. Monografia este dedicată celor trei generații de maiorescieni: 1. Prima generație postmaioresciană: M. Dragomirescu, S. Mehedinți, P.P.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, T. Vianu. În prezentarea făcută, atrage atenția arta citatului, portretul psihologic, integrat în documente. Relativizarea conceptului estetic îl ține departe pe E. Lovinescu de orice dogmatism. În Mutația valorilor estetice a luat atitudine față de estetica științifică, a analizat variațiile esteticului, a considerat esteticul în funcție de rasă, și în funcție de timp, ceea ce imprimă esteticului o fizionomie distinctă de la o epocă la alta. Exercitarea esteticului rămâne valabilă în "actualitatea literaturii naționale". Relativizarea conceptului estetic se deplasează de la "noțiunea universală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în Casa Pogor, erau discutate lucrări științifice și literare, președinte onorific fiind V. Alecsandri. Aici puteau fi văzuți Mihai Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. Scrierile lui Maiorescu au folosit Junimii ca fundamentare ideologică (problemele limbii literare și ale esteticii literare, teoria formelor fără fond) și totodată au dezvoltat spiritul critic pe baza unor principii teoretice în analiza valorii operei literare. Junimea n-a fost o societate cât o comunitate, "un curent al renașterii noastre literare" (Tudor Vianu). Semnificativă este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu literatura occidentală. A fost și un serios teoretician al teatrului, încercând o descriere istorică și o definire a specificității reprezentației dramatice. Susținea "regia autentică" și "regia sintetică" o integrare a tuturor elementelor reprezentației într-o viziune echilibrată. ELEMENTE DE ESTETICĂ A ROMANULUI Camil Petrescu aspira către autenticitate, "momente autentice de simțire" în roman, prin autenticitate înțelegând ilustrarea realității prin propria conștiință. Alte concepte folosite în spirit camilpetrescian: a. substanțialitatea (literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții); b. sincronizarea (armonizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întâia noapte de război este scris la persoana I și relatează suferințele eroului ca fiind provocate de un exces de luciditate. Jurnalul de front nu trebuie înțeles ca o convenție literară, ci ca o experiență de maximă intensitate intelectuală. Susținând estetica anticalofilă, Camil Petrescu voia să facă din scris un prilej excepțional de trăire autentică. În câteva zeci de pagini, imaginea sacră a războiului este demitizată, cu soldați care luptă haotic, apărându-și mecanic viața. Unul dintre capitole sună ca un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
buzduganul, încât tânărul "sub năvala sângelui", "se abătu într-o parte; după aceea înainte; și căzu cu fața în jos, lovind cu fruntea lespezile". O iubire scurtă și nefericită se sfârși sub ochii încremeniți ai miresei. Acest personaj corespunde canoanelor esteticii romantice, prin pasiunea devorantă a unei mari iubiri, amenințat în fiecare clipă de primejdia morții. Ambițios și cult, "Ruset e un om fin, cu știință de limbi străine, capabil de a medita asupra realității etnice și cu patimă gastronomică" (G.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creație, Editura Timpul, Reșița, 2000. Melian, Al., Eminescu univers deschis, Editura Eminescu, București, 1987. Micu, D., Literatura română la începutul secolului XX, E.P.L., București, 1964. Micu, D., Început de secol. 1900-1916. Curente și scriitori, Editura Minerva, București, 1970. Micu, D., Estetica lui Lucian Blaga, Editura științifică, București, 1970. Micu, D., Periplu, Editura Cartea Românească, București, 1974. Micu, D., Gândirea și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975. Micu, D, Lecturi și păreri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978. Micu, D., G. Călinescu. Între Apollo și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca un cilindru cu inele la ambele capete, unul dintre acestea fiind închis. O variantă a acestui tip de prezervativ este... prezervativul în formă de chilot. El se îmbracă înainte de a face sex și se aruncă după unica folosință. Există estetică în pat? Desigur, primul răspuns care se impune este acela sugerat de veșnica dilemă semantică a sexualității: a face sex sau dragoste. Se spune că să faci dragoste e frumos, iar să faci sex e scabros... Dar haideți să facem
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Pe la optsprezece ani, el va remarca la o femeie frumoasă picioarele, sânii, parfumul provocator, proporțiile, mișcările, feminitatea. Feminitate, masculinitate, armonie Acestea par a fi ingredientele de bază ale frumuseții sexu alității umane. Există femei frumoase, bărbați frumoși, perechi frumoase. Dar estetica sexualității pare să aibă mai multe nuanțe decât estetica artei. Astfel, una e o femeie frumoasă, alta e o femeie feminină, alta e o femeie sexy etc. Pentru a aduce frumusețe vieții ei sexuale, o femeie nu are nevoie doar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
frumoasă picioarele, sânii, parfumul provocator, proporțiile, mișcările, feminitatea. Feminitate, masculinitate, armonie Acestea par a fi ingredientele de bază ale frumuseții sexu alității umane. Există femei frumoase, bărbați frumoși, perechi frumoase. Dar estetica sexualității pare să aibă mai multe nuanțe decât estetica artei. Astfel, una e o femeie frumoasă, alta e o femeie feminină, alta e o femeie sexy etc. Pentru a aduce frumusețe vieții ei sexuale, o femeie nu are nevoie doar de frumusețe fizică, ci și de curățenie, finețe, rezonanță
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de curățenie, finețe, rezonanță, capriciu, provocare, toate acestea fiind în armonie cu felul de a fi al partenerului ei. Mișcarea în concertul iubirii Nu degeaba dansul este considerat arta cea mai apropiată de erotism. Dacă ar fi făcute după principiile esteticii, mișcările a doi parteneri care fac dragoste ar arăta ca un dans. În afară de ritm -care pare a fi în bună parte înnăscut - subtilitățile mișcării se învață. De-a lungul istoriei, oamenii au făcut prea puține eforturi de a sedimenta învățăturile
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]