3,756 matches
-
întărit semnificativ, ajungând la 11,7% din voturi.129 Eurodreapta număra 21 de aleși, reprezentând 4 țări (Germania, Franța, Italia, Belgia), dar dezacordurile apărute ulterior între germani și italieni au făcut dificilă constituirea grupului parlamentar.130 După reunificarea germană, numărul europarlamentarilor Germaniei a crescut la 99, maximum păstrat și la următoarele scrutinuri (anexa I.4.). d) Alegerile din 1994 demonstrează stabilizarea participării la vot, la nivel european, la 56,8%. Pe plan politic, cele două formațiuni - socialiștii și creștin-democrații - rămân de
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
România (29,5%). La polul opus, alături de electoratul „disciplinat” din statele vechi, menționăm state ca: Malta (82,4%) sau Cipru (71,2%). PPE-DE se menține drept cel mai important grup politic, urmat de cel al socialiștilor (anexa II.1). Numărul europarlamentarilor, ajuns în 2004 la 732, a atins o valoare maximă de 785 de membri, de la 1 ianuarie 2007, prin aderarea României și Bulgariei. Intrarea parlamentarilor acestor țări în Adunare a permis reapariția unui grup parlamentar de extremă-dreaptă (anexele I.3
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
51-52. Capitolul IV. Distribuția crono-spațială a prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European (1979-2007) În ceea ce privește prezentarea repartiției spațio-temporale a prezenței la vot, ne-a preocupat, ca problematică, reflectarea evoluției și a repartiției spațiale a prezenței la vot la alegerile europarlamentare a alegătorilor din țările Uniunii Europene; Metodologia de lucru folosită a avut în vedere: - colectarea și prelucrarea informației statistice utilizând, ca surse, în special site- urile cu date electorale ale Parlamentului European și ale statelor membre; - realizarea bazei de date
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
nou Parlament European. Entuziasmul electoratului s-a menținut la cote ridicate, 61% dintre cetățenii cu drept de vot prezentându-se la urne. În acest procent au fost incluși și cetățenii din Spania și Portugalia, țări unde s-au desfășurat alegeri europarlamentare după aderarea acestora, în 1986. Cele mai mari procente se înregistrau în aceleași 4 state (Belgia, Luxemburg, Grecia, Italia), precum și în recent aderatele țări iberice, în timp ce în Marea Britanie se menținea dezinteresul electoratului față de aceste alegeri, adăugându-se, cu un procent
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
sondajul prezintă procente ale votanților mai mari de 50%, cele mai mici valori sunt consemnate tot în cele două țări. 137 Eurobarometrul premergător primelor alegeri europene prezintă, tot în aceste două țări, cele mai mici procente de răspunsuri favorabile alegerii europarlamentarilor de către electoratul statelor membre. Aceste procente au crescut, între toamna anului 1973 de la puțin peste 30% la aproximativ 60% în vara lui 1979 (Tabelul 10, p. 20, op. cit.). 28 mai 2007 68 descrescător al acesteia. Valorile cele mai ridicate
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Europene 141. Extinderea acesteia a continuat, prin admiterea, în 1995- 1996, a Austriei, Suediei și Finlandei, în 2004 a Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Sloveniei, Maltei și Ciprului, iar în 2007 a Bulgariei și României. Astfel, la alegerile europarlamentare din 9-12 iunie 1994, s-au prezentat la urne 56,8% dintre alegătorii statelor membre. Se observă menținerea aceluiași trend ușor negativ. Din nou, primele state în privința afluenței la urne, au fost Belgia, Luxemburg, Grecia și Italia. În schimb, și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Până în 1989 inclusiv, datele se referă doar la R. F. Germania (fără așa-numitele „landuri estice”). 141 Comunitățile Europene anterior datei de 1 noiembrie 1993, când a intrat în vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. Concluzii: Prezența la vot la alegerile europarlamentare a manifestat continuu o tendință de scădere, care se va menține și în deceniul următor; constant peste medie s-au prezentat la vot alegătorii din Belgia, Luxemburg, Grecia (unde prezența la vot este obligatorie), Italia și Irlanda; țările scandinave și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
intervină eficient în domeniul respectării legalității acțiunilor întreprinse de instituțiile comunitare. Parlamentul European, în urma extinderii competențelor sale, a devenit mai flexibil, mai eficient. Unul din momentele de cotitură în istoria Parlamentului European este constituit de introducerea sistemului alegerilor directe ale europarlamentarilor, începând cu luna iunie 1979, astfel încât, prin alegerea sa prin sufragiu universal, acesta se situează mai aproape de eurocetățeni, chiar dacă o parte, din ce în ce mai însemnată, a electoratului european se manifestă în mod pasiv, prin neprezentarea la urne. Legătura strânsă cu electoratul
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
exprimarea opiniilor, precum și promovarea libertăților individuale, a drepturilor omului și a valorilor europene perene, fac din Parlamentul European o tribună a eurodemocrației. Parlamentul European a devenit, astfel, treptat, principalul for de dezbatere și acțiune politică, o 78 voce prin care europarlamentarii contribuie la sporirea bunăstării milioanelor de cetățeni ai Uniunii Europene. Deși nu s-a căzut de acord asupra aplicării unui sistem electoral comun și europarlamentarii sunt aleși în mod asemănător membrilor legislativelor naționale, există deja un element de apropiere, prin
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
devenit, astfel, treptat, principalul for de dezbatere și acțiune politică, o 78 voce prin care europarlamentarii contribuie la sporirea bunăstării milioanelor de cetățeni ai Uniunii Europene. Deși nu s-a căzut de acord asupra aplicării unui sistem electoral comun și europarlamentarii sunt aleși în mod asemănător membrilor legislativelor naționale, există deja un element de apropiere, prin faptul că, din 2004, toate statele Uniunii folosesc sistemul proporțional. Structura politică a Parlamentului European este asemănătoare cu cea a unui parlament național. Deceniile de
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
politic național și criteriul politic european. În ultima vreme se structurează două tendințe: prima se referă la translarea votului național spre un vot politic, iar a doua este legată de afirmarea unor noi grupări politice. Introducerea sufragiului universal pentru alegerea europarlamentarilor a permis ca unele curente politice să-și facă mai bine auzită vocea la nivel continental. Așa este cazul ecologiștilor, care, astfel, cunoscând experiența politică a colegilor din alte state membre, și-au armonizat pozițiile către o opinie unitară la
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
aderarea țării la Uniunea Europeană. 154 În Grecia, alegerile pentru Parlamentul European s-au organizat pentru prima dată în 1981, după aderarea acestui stat la Comunitatea Europeană. 155 În cazul României s-a luat în calcul prezența la urne la alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007. 156 În Suedia, alegerile pentru Parlamentul European s-au desfășurat în 1995, după aderarea țării la Uniunea Europeană. 157 Înaintea aderării Greciei, numărul europarlamentarilor era de 410. 158 Datorită extinderii Uniunii Europene, între 1994 și 1999, numărul
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
În cazul României s-a luat în calcul prezența la urne la alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007. 156 În Suedia, alegerile pentru Parlamentul European s-au desfășurat în 1995, după aderarea țării la Uniunea Europeană. 157 Înaintea aderării Greciei, numărul europarlamentarilor era de 410. 158 Datorită extinderii Uniunii Europene, între 1994 și 1999, numărul parlamentarilor a crescut la 567 (1994), la 589 (1995) și apoi la 626 (1996). 159 După aderarea, de la 1 mai 2004, a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
oricărei reveniri a unui regim autoritar în țările membre, ea nu reprezintă pentru PCF decît Europa trusturilor, a marelui capital care dăunează vieții democratice. Divergențele de vederi devin fundamentale în anii '80. Astfel, proiectul uniunii politicii europene, elaborat la inițiativa europarlamentarului Altiero Spinelli, este sprijinit de către PCI care-l plasează pe acesta din urmă pe listele sale electorale drept candidat independent, în timp ce el este violent combătut de către PCF. Această dezbinare își va găsi concretizarea logică în formarea, după alegerile europene din
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ori stânjenitori pentru oamenii altor țări sau regiuni. Ciocnirile de interese sunt de așa natură încât "cei mari" le reamintesc mereu "celor mici" să nu uite cât de importante sunt contribuțiile lor la bugetul și la prestigiul internațional al Uniunii. Europarlamentarii români, cel puțin, încă mai suferă de sindromul complexului de inferioritate în ședințele de la Strassbourg. Firește, sunt influențați și de atmosfera politică oscilantă și confuză din țară. La întemeierea cererilor țărilor candidate la integrare ori la deciziile de amânări în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
2011, Partidul Popular European. Caracteristica UDMR-ului rezultă din faptul că nu este înregistrat legal ca partid politic, invocându-se articolul 62 din Constituție și articolul 8 din Legea 68 din 1992. Organizația are reprezentare parlamentară din anul 1990 și europarlamentară din 2007. Pastorul reformat L. Tökes este unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European actual, factor de "opoziție" față de UDMR. În fine, s-a ajuns să se anuleze algoritmul, revenindu-se, într-un fel, la monolitismul politic de odinioară
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
local, să diminueze greșelile din aplicarea reformelor,să învețe de la vecinii polonezi cum ar trebui întocmite proiectele pentru absorbția fondurilor europene acordate țărilor rămase în urmă. De la istorica dată de 1 ianuarie 2007 se pot adaugă și deficiențele din activitatea europarlamentarilor și a funcționarilor de acest tip care nu se achită onorabil de datoriile de a apăra interesele țării în instituțiile paneuropene. În loc să contribuie la întărirea rolului și prestanței României, unii dintre acești emisari (de pildă, eurodeputatul A. Severin, care a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Umanist Român). Acest partid a oscilat în privința apartenenței sale la un partid european. El a încercat să devină membru în Partidul Popular European, însă acesta nu i-a acceptat afilierea, astfel că PC s-a reorientat către Liberalii Europeni, iar europarlamentarii conservatori de până în iunie 2009 s-au afiliat la grupul liberal din Parlamentul European. Totuși, doctrina PC îl recomandă ca pe un partid care aparține familiei conservatoare. Acest lucru este valabil chiar și pentru alegerile din 2000, când pe atunci
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
preferat realizarea unor alianță cu conservatorii și, mai important, cu social-democrații, în perspectiva alegerilor din 2012. Cu toate acestea, PNL a fost reprezentantul necontestat al liberalismului românesc pe plan internațional. PNL este membru al Internaționalei Liberale încă din 1997, în timp ce europarlamentarii săi s-au afiliat încă de la început la grupul liberal-democrat din Parlamentul European. Liberalii au sprijinit și observatorii aparținând Partidului Conservator, până la alegerile europarlamentare din noiembrie 2007, să se afilieze la grupul liberal-democrat, după ce afilierea PC la popularii europeni a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al liberalismului românesc pe plan internațional. PNL este membru al Internaționalei Liberale încă din 1997, în timp ce europarlamentarii săi s-au afiliat încă de la început la grupul liberal-democrat din Parlamentul European. Liberalii au sprijinit și observatorii aparținând Partidului Conservator, până la alegerile europarlamentare din noiembrie 2007, să se afilieze la grupul liberal-democrat, după ce afilierea PC la popularii europeni a fost respinsă. Conservatorii În cazul familiei conservatoare, se observă faptul că numărul efectiv de partide rămâne constant 1, cu o mică variație în 2008
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diferiți autori au abordat fenomenul cu accent pe căile de acces la nivelul puterii executive (Ionașcu 2011) ori interesându-se de schimbările produse la nivelul selecției candidaților o dată cu schimbarea sistemului electoral (Chiru 2010) sau de profilul candidaților români la alegerile europarlamentare (Gherghina și Chiru 2010). Lipsesc însă studiile longitudinale care să aibă în vedere dinamica elitelor, mai cu seamă a celor politice. Prin capitolul de față încercăm să punem în discuție, într-o perspectivă longitudinală, diferențele între grupurile parlamentare cu privire la activitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
platforme de alegători. În căutarea unei legitimări democratice mai respectabile, PNG a încercat să se plaseze sub "umbrela politică" a unor alte formațiuni. A se vedea tentativa din 2007 de a fuziona cu Partidul Verde Ecologist 17, chiar înainte de alegerile europarlamentare, întrucât acesta ar fi oferit o carte de vizită pentru accesul în Parlamentul European. Schimbarea numelui din PNG în PNG-CD (Creștin-Democrat) este o voită apropiere de Grupul Popular European, unde se regăsesc partide de orientare creștin-democrată. Deși nu există o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
crucifix în fața casei sale, cadoul exorbitant oferit lui Cristi Borcea 20 sau arestarea sa din 200921). Aceasta din urmă, un eveniment în sine, precum și spovedaniile publice care i-au urmat au contribuit la alegerea sa, câteva luni mai târziu, ca europarlamentar (Marinescu în Gherghina și Mișcoiu, 2010). Cheia succesului și a popularității acestor două personaje este potențialul lor de a fi one-man show (și Trickster 22 în cazul lui Becali pentru detalii vezi Marinescu 2009, 90-104). Astfel se creează o anumită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
4,72% (primul tur) nu exista alegeri prezidentiale 2000 28,34% (primul tur) Nu s-a prezentat alegeri prezidentiale 2004 12,57% (primul tur) 1,77% (primul tur) alegeri prezidentiale 2009 5,56% (primul tur) 1,91% (primul tur) alegeri europarlamentare 2007 4,15%, absent 4,85%, absent alegeri europarlamentare 2009 8,65%, 3 mandate 1 mandat pt Becali pe listele PRM alegeri parlamentare 1992 6 S, 16 CD nu exista alegeri parlamentare 1996 8 S, 19 CD nu exista alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
28,34% (primul tur) Nu s-a prezentat alegeri prezidentiale 2004 12,57% (primul tur) 1,77% (primul tur) alegeri prezidentiale 2009 5,56% (primul tur) 1,91% (primul tur) alegeri europarlamentare 2007 4,15%, absent 4,85%, absent alegeri europarlamentare 2009 8,65%, 3 mandate 1 mandat pt Becali pe listele PRM alegeri parlamentare 1992 6 S, 16 CD nu exista alegeri parlamentare 1996 8 S, 19 CD nu exista alegeri parlamentare 2000 37 S, 84 CD absent alegeri parlamentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]