4,085 matches
-
aspect folcloric din Facerea lumei (1908), o istorisire a legendelor biblice, sau din Flori și povești (1911). Dar nici aici D. nu depășește marginile unei literaturi de o modestie a mijloacelor atotstăpânitoare. SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903), București, 1903; Facerea lumei, București, 1908; La han La trei ulcele, București, 1908; Fata popei, București, 1908; Povestea copilăriei, București, 1909; Novele, București, 1910; Povestiri alese, București, 1910; Flori și povești, București, 1911; Povestea trăsnetului, București, 1911; Învățați și meserii, pref. Ion Kalinderu
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
în aceeași manieră a ambiguității de semnificație. Într-o povestire pe o faimoasă temă iudaică, Golem, care reia motivul clasic în cheie parodică, dar și cu puseuri de poezie, într-o atmosferă de magie marqueziană, se reinterpretează legenda biblică a Facerii. Celelalte texte se apropie, stilistic și tematic, într-un registru compozit (de parodie livrescă binevoitoare), de feeria shakespeariană (Kagemusha, împărăteasa fluturilor repovestește în stilul unui basm optzecist Furtuna), de parabola orwelliană sau de cea cantemirescă în Imago. Imaginea Egiptului nostru
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
CRONICA MOLDO-POLONĂ, (Descrierea cronicii despre Țara Moldovei și despre domnii ei, cum au venit mai întâi românii în Țara Moldovei și cine a fost primul lor domn sau voievod, de la anul întâi de la facerea lumii 6860, iar de la nașterea Domnului 1352), versiune, transmisă în limba polonă, a cronicii scrise la Curtea lui Ștefan cel Mare, precum și a analelor ulterioare. Oferă informații prelucrate după letopisețul oficial (o variantă înrudită grupei de manuscrise de la Putna) pentru
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
izbucniri ironice, polemice ce contrastează cu stereotipia cronicii. Ediții: Descrierea cronicii despre Țara Moldovei și despre domnii ei, cum au venit mai întâi românii în Țara Moldovei și cine a fost primul lor domn sau voievod, de la anul întâi de la facerea lumii 6860, iar de la nașterea Domnului 1352, publ. și tr. B. P. Hasdeu, în „Arhiva istorică a României”, t. III, 1867; ed. în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
inși care s-au oferit să procure alibiuri „morale” pentru „crima de stat”. Unii s-au achitat cu brio de aceste roluri în care au fost distribuiți sau pe care le-au solicitat cu insistență. În primul text al volumului, „Facerea lumii”, Ion Stanomir încearcă să refacă modul în care, în deficit de reprezentare intelectuală, noua putere instaurată după război și-a construit o identitate. Lipsită de tradiție și de o identitate naturală, după ce decretase fără ezitare, în numele schimbării vechii alcătuiri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă: un „humanism socializant” care promite o altă formă de democrație. Vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
populare în literatura românească (1963). Este o traducere după scrierea grecului Matei Kigalas Nou compendiu de diferite istorii (1637), contaminată cu părți din cronograful lui Dorotei al Monemvaziei. Manuscrisul românesc cuprinde, în cele 226 de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
Comedia literaturii, RL, 1990, 47, 48; Coșovei, Pornind, 122-134; Mircea Țicudean, Struțocămila sau inorogul, APF, 1991, 1-2; Cornel Regman, Mircea Cărtărescu, „Levantul”, JL, 1991, 1-4; Manuela Tănăsescu, Spăimoasele simetrii dintr-un Levant feroce, JL, 1991, 1-4; Nicolae Bârna, Visul și facerea lumii, CC, 1991, 8-9; Octavian Soviany, Lumânarea și cartea, APF, 1992, 12; Sebastian Vlad-Popa, A apărut o carte despre eul eminescian fără sex, RL, 1992, 35; Fevronia Novac, O abordare arhetipală a poeziei lui Eminescu, RL, 1992, 38; Cristea, A
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru care moarte și naștere nu sunt două realități
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Apostolul Pavel, în Epistola către Romani (1, 20) este cel care legitimează acest mod de a privi lumea ca pe o permanentă rețea de semne și simboluri care mărturisesc nu doar intenția divinității, ci și măreția lui Dumnezeu: Încă de la facerea lumii, cele nevăzute ale Lui adică veșnica Sa putere și dumnezeirea prin cugetare se văd din făpturi"12. Această perspectivă a devenit, pentru o perioadă îndelungată, care ține cel puțin cât Evul Mediu, normativă. Teologii, cărturarii creștini, autorii bestiarelor, sculptorii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1974. Bliege Bird, Rebeca, Eric Alden Smith, "Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015. Bot, Ioana (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă necesitate, culturală și istorică, de constituire a figurii identitare a "poetului național" (pp. 42sqq). 136 Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015, p. 30. 137 V. în acest sens broșura contemporană a lui George Popescu, Dimitriu Bolintineanu, viața și operile sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876, pp. 11-12: "O viață aproape de o jumătate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de succes, al cărui rezultat nu este deloc de neglijat, pentru că este viața ca atare. Lucrarea Exil în propria țară reunește tocmai astfel de povești de succes. Întregul efort de intervievare nu a fost simplu. Am fost martor intermitent la facerea acestei cărți și știu momentele dificile prin care a trecut Constantin Ilaș, de la lupta cu reținerile unora dintre interlocutori până la încărcarea cu poveștile lor. Nu este ușor să intervievezi un fost deținut politic. Povestea lui te cotropește, te domină, te
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de călătorie personalități puternice precum institutorii Petru Condrea - realizatorul Geografiei și a Dicționarului geografic al județului Tutova de la 1887, C. Chiriță, autorul Dicționarului geografic al județului Vaslui și Fălciu, pe C.I. Lahovari și colaboratorii care încă de la 1886 au plănuit facerea unui dicționar istoric și geografic al României, pe Melchisedec, cu a sa „Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemenea numire", pe Iacob Antonovici cu ale sale 4 - 5 volume de Documente bârlădene, pe prof. N. Iorga, M. Costăchescu, Gh. Ghibănescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stâlp și adesea le îneacă încât mai multe mii au pierdu..." (Bodan Petriceicu Hașdeu „Arhiva istorică", Tom I, p.II, pg.59 ). Conducătorul localităților, vornicul, la început, având obligații multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să meargă la facerea herestelei cu dânsul și jeluitorul a arătat că are vadea de judecată la luminatul Divan cu paharnicul Neculae Sion și cu serdarul Teodor Carp ca la Sf. Teodor să se afle la Divan să se știe ca să nu-l supere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publică, ori cerând ajutorul Ministerului de Instrucțiune publică, deci al Statului, să proceadă cât mai în grabă la exproprierea terenului pe care se află casa și mormântul lui Alecsandri la Mircești, aproximativ 1 hectar. Să se proceadă în urmă la facerea unui monument, demn de Alecsandri, pe mormântul său, iar în casa acestuia, bine reparată și păstrată, cum a fost la moartea marelui scriitor, să se adune tot ce a rămas de la dânsul, și tot ce privește această măreață figură a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dumisale de ne-au făcut bine cu 200 adică două sute de lei bani, care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ocrotirea comerțului și a industriei, încasarea taxelor, mai ales a celor pe vin, rachiu și tutun, de primirea jalbelor și de modul de înregistrare și soluționare, existând dispoziții și pentru primirea petițiilor de la neștiutorii de carte, de distribuirea și „facerea dreptății", îngrijirea drumurilor, modul de efectuare a cheltuielilor, precizându-se că slujba mădularelor era „în cea mai mare parte de încredere obștească", de o „mare onoare", dar, „neprimitoare de nici o plată". „Slujba Eforiilor orășenești fiind în cea mai mare parte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toată străduința întrebuințată, Isprăvnicia nu i-ar fi adunat încă slujitorii din care mulți se găsesc întrebuințați în particularnice slujbe, precum unul Dumitru Blaga, rândaș în ograda Dumitale, unul Grigore Cărnici la un boer Scarlat, unul Iordache Hârganul pristav la facerea unui iaz a Domnului Spătar Iancu Greceanu, aceasta apoi descoperire adunând departamentul, mirare când el nădăjduia ca singur Dumneata vei îngrădi pe alți subalterni de la asemenea călcări de așezământ iar nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a aranjat școala, dar pentru că membrii consiliului n-au respectat condițiile de înțelegere, „în școală s-a așezat un servitor al proprietarului, învățătorul G. Teodorescu fiind oprit de a mai tine clasă". Învățătorul cerea ministrului să ordone cu urgență facerea unei case de școală, pentru că mulți din elevi nu mai frecventează regulat școala (Monitorul, 14-26 iunie 1866). În raportul institutorului superior D.I. Motet se relata că la școala nr. 4 de băieți din Bârlad, în suburbia Munteni, unde se află
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]