3,537 matches
-
1985. Repere bibliografice: Marian Papahagi, O istorie a sărbătorii, TR, 1986, 22; Radu G. Țeposu, Vitrina cărților, FLC, 1986, 25; Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 30; Paul Petrescu, Despre practica fericirii, „Arta”, 1986, 10; Dinu Flămând, O pledoarie pentru fericire, AFT, 1986, 7; Alexandru Popescu, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H. Stahl, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, „Études et documents balkaniques et mediteranéens” (Paris), 1987
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
37; Aureliu Goci, „Confesiuni esențiale”, RL, 1978, 8; T. Tihan, Critică și sociologie literară, ST, 1978, 2; Mihai Coman, Exuberanța comunicării, LCF, 1978, 21; Elena Tacciu, Dialogul necesar, ST, 1980, 10; H. Zalis, „Conversații de bunăvoință”, RL, 1982, 9; Dinu Flămând, O carte document, VST, 1985, 23; Dicț. scriit. rom., I, 731-733. D.Gr.
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
urmată de suita vântului, umbra ta, o făclie / tremurând în odăile învinșilor. / Sub sorii pribegi ai anotimpului / răgetul leilor e un cristal.”) sau în Bătrânul și marea. Similitudinile poeziei lui C. cu ale colegilor săi echinoxiști din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Augustin Pop) îndreptățesc așezarea sa în categoria „fantezismului abstract și ermetic” (Radu G. Țeposu). Din activitatea de comentator literar și traducător sunt de reținut cercetarea monografică a biografiei și operei
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
sentimente de ură, nemulțumire, răzbunare, având un permanent sentiment de frustrare, sentimentul că nu i s-a dat niciodată ceea ce ar fi trebuit să i se dea: dragoste, prestigiu, bunuri. De aceea, simte mereu un gol interior și ca animalele flămânde își urmărește prada, exploatându-i pe alții neavând rețineri în a-și însuși bunurile lor. E egofil, indulgent cu sine, fără compasiune față de alții de care profită cu orice ocazie ca într-un fel de răzbunare continuă. Ar fi apropiat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți”, „flămânzi și goi”. Dar, în general, e neiertător și câteodată chiar câinos. Formula pe care o practică în schițele lui „anapoda” din Eu sau frate-meu?!... (1929) și Două și-un cățel... (1933) este aceea a unui umor sec (de influență
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții, Eugenia Tudor-Anton, Tânăr poet la tâmpla țării, Ion Crânguleanu, Trifoiul cu patru foi, în 9 pentru eternitate, București, 1977, 159-173. N.Br.
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
Ciocârlan, CVC, 1908; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Inimă de mamă”, VR, 1908, 3; I.S. [Izabela Sadoveanu], „Pe plai”, VR, 1909, 6; Nicolae Gane, „Inimă de mamă”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXI, 1908-1909; Pușcariu, Cinci ani, 19; George Baiculescu, „Flămânzii”, ALA, 1925, 227; Perpessicius, Opere, II, 305-306; Dragoș Vrânceanu, „Du-te dor...”, CRE, 1937, 3323; I.D. [Ion Diaconu], „Tainele munților”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; Ciopraga, Lit. rom., 589; Kalustian, Simple note, III, 198-200; Dicț. scriit. rom., I, 574-575. C.T.
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
întăritor negativ. Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează probabilitățile de întărire. După Skinner, toți cei trei termeni trebuie specificați. Merită să consemnăm acest ciudat „delir experimental” care sucombă în uimitoare generalizări și extrapolări. 1. Întărirea operatoare (operant reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sentențios, Skinner. Întărirea generalizată este folositoare - după el - deoarece condiția de moment a organismului nu este importantă. Forța operantului generată de o singură întărire crește observată numai în condiții prielnice de privațiune; când hrănim cu mâncare, obținem controlul asupra omului flămând. Dar, dacă o întărire condiționată a fost asociată cu întăririle apropiate multor condiții, cel puțin una dintre stările apropiate deposedării este foarte probabil să prevaleze asupra unei ocazii mai târzii. Așadar, este posibil să se realizeze un răspuns. Când ne
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156; Livescu, Scene, 107-115; Vlad, Lectura rom., 160-165; Dumitru Radu Popa, „Flori de câmp”, TBR, 1985, 288; Dinu Flămând, „Flori de câmp”, AFT, 1985, 3; Cristian Livescu, „Flori de câmp”, ATN, 1985, 6; Ioan Holban, Proza lui Ovidiu Genaru, CL, 1985, 7; Al. Călinescu, „Flori de câmp”, CRC, 1985, 47; Nicolae Manolescu, „Patimile după Bacovia”, RL, 1986, 15; Grigurcu
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
câtorva generații de tineri - marcată, desigur, de fluxul sau refluxul „politizării”, în ciuda eforturilor de eludare a ideologicului. Poezie semnează alături de nume consacrate, numeroși tineri debutanți sau începători: Mihai Tatulici, Nicolae Manea, Tit Liviu Pop, Marcel Marinescu, Nicolae Grigore Mărășanu, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Manea, Emil Nicolae, Miron Blaga, Aura Mușat, Lucian Avramescu, Dan Mutașcu, Mihai Ursachi, Cătălin Bordeianu, Ioanid Romanescu, Corneliu Popel, Daniela Caurea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Dinu Gheorghiu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Liviu Antonesei, Vasile Mihăescu
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu, Al. Zub, Șt. Aug. Doinaș, Laurențiu Ulici. Printre intervievatori: Mihai Tatulici, Andrei Corbea, Val Condurache. Alte rubrici: cronica filosofică (susținută în special de N.D. Zaharia, Corneliu Ostache-Cosmin, Valeriu Gherghel); cronica teatrală (printre semnatari, Cornelia Mânicuță, Alina
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
gătit simți și fără nici o împotrivire spre nesățioasă vânarea lui să dede. Crocodilul acmu fălcile pentru ca să-l înghiță căscând, Inorogul, toată fața vicleșugului și izbânda vicleanului într-un cuvânt cuprinzând, dzisă: "(Satură-te de singe nevinovat, Coarbe, de carile pururea flămând și nesăturat ai fost)""23. În acest moment, mișcarea se suspendă, scena parcă încremenește, iar Crocodilul devine atent și caută să afle pricina acestei situații, motivația sa etică, în loc să profite de prilejul pe are îl are de a-și devora
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un aer nefericit, sunt bolnăvicioși și răciți adeseori, le curge nasul, poate au temperatură și nu au nici o îngrijire adecvată; frecvent, au paraziți intestinali, nedepistați căci părinții nu se preocupă pentru a le face analizele; prin nevoile primare nesatisfăcute: sunt flămânzi, nu au haine adecvate, obosiți și instabili; părinții nu se interesează dacă au mâncat sau nu și mai ales, ce au mâncat. în medicină există conceptul de malnutriție calitativă referitor nu la cantitatea de hrană, ci la calitatea acesteia. Părinții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cărat. Nu știu cum se făcea că, atunci când ajungea mâncarea în dormitor, cineva, dintre deținuți, arunca cu ceva în felinar și se făcea întuneric. Se declanșa atunci o învălmășeală cumplită, toți năvăleau, tăbărau cu gamelele la hârdău și-l goleau. Te culcai flămând și vă pot spune că noi ceilalți, care nu ne îmbulzeam, am rămas de multe ori fără mâncare seara. Așa că pe lângă muncă și înfometarea care se acumulase nu mai mâncai nici mizeria aia care ți se dădea. Azi așa, mâine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
magazie care avea în față o platformă pe care se descărca marfa din trenuri. M-am culcat sub rampa aceea pe pământ printre gunoaiele adunate acolo, nu mai conta. Am dormit câteva ore și apoi am pornit din nou. Eram flămând, vorba românului, ca un câine. Știam că granița Iugoslaviei cu Austria era la Maribor. Îmi planificasem etapele cam așa: Belgrad - Maribor - Viena. C. I.: Ajunseserăți la Maribor? S. Ț.: Am ajuns noaptea în Maribor și am dormit în niște tufișuri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveam pe nimeni, nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la Lucica!" Nu mai știu cu ce trenuri am mers. Eram obosit și flămând, amărât. Îmi amintesc doar de faptul că mama întreba mereu în stații unde anume suntem ca să nu ratăm coborârea. C. I.: Ați fost însoțiți sau escortați de vreun militar, jandarm ori de vreun polițist? R. R.: Nu, nu! După triere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i dau de pomană". Vă dați seama cu ce lacrimi am mâncat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavoastră, Maria, a avut parte de un tratament umilitor în școală, că era dată afară. R. R.: De multe ori venea plângând de la școală. Într-o zi n-am avut făină să facem o mămăligă și a plecat sora mea flămândă la școală. În aceeași zi a venit la școală un locotenent de miliție și a dat-o afară din clasă. A plecat flămândă și a venit plângând. C. I.: Asta se petrecea într-un regim politic care clama egalitatea șanselor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
școală. Într-o zi n-am avut făină să facem o mămăligă și a plecat sora mea flămândă la școală. În aceeași zi a venit la școală un locotenent de miliție și a dat-o afară din clasă. A plecat flămândă și a venit plângând. C. I.: Asta se petrecea într-un regim politic care clama egalitatea șanselor pentru toți. Or, este evidentă intenția regimului comunist de a induce frica în întreg corpul social începând chiar de la nivelul copiilor. Și apoi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o supă cu sfeclă, cu varză, cu cartofi, cu toate zarzavaturile posibile și deasupra era grăsimea de două degete, cu bulion cu tot, de-ți venea să vomiți. Eu nu știu cum de puteau mânca așa ceva. Ei, și cât eram eu de flămând, n-am putut mânca borșul acela unsuros, plin de grăsime și nici pâinea aceea nu putea fi mâncată. Mâncam doar coaja iar restul îl dădeam pe la câini. Așa necăjit cum eram, tot nu am putut mânca pâinea aceea rusească. C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trei deținuți, inclusiv eu, am rămas fără arpacaș, n-a fost adus destul. Iar eu nu puteam să mă zgârcesc și să dau prea puțin, le-am dat mai mult, că știam că toți mor de foame. Și am rămas flămânzi. Caraliul care ne supraveghea a venit la mine, s-a repezit și m-a luat la pumni. Mi-a dat mulți pumni în cap și m-a trântit și jos, m-a lovit cu piciorul pentru că am lăsat câțiva deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Caraliul care ne supraveghea a venit la mine, s-a repezit și m-a luat la pumni. Mi-a dat mulți pumni în cap și m-a trântit și jos, m-a lovit cu piciorul pentru că am lăsat câțiva deținuți flămânzi, ca și cum eu aș fi fost vinovat de această chestiune sau aș fi putut să-mi dau seama cum să împart marmida aceea de arpacaș la 40-50 de oameni astfel încât să ajungă pentru fiecare. Este un episod care mi-a revenit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toamnă, Vasile Demetrius în „Domnul deputat", iarăși Tudor Arghezi care într-un poem Cultură, din ciclul 1907 - Peizaje, notează: „În anii nouă sute șapte, Ca din senin, în martie, într-o noapte S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia Și din Flămânzi și Stănilești, văpaia... Răscoala izbucnise deodată în Moldova, La Giurgiu, la Caracal și Craiova"... Incendiarul poem 1907 al lui Al. Vlahuță scoate vinovat pentru soarta țăranilor pe însuși regele, făcând din literatură un înalt act revoluționar pentru timpurile acelea: „Minciuna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și vadă-n poale plodul, fericită. De ce n-am numărat de câte ori în brațe m-a ridicat și m-a purtat cântând, s-adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu stele flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; „Ce te apasă ? Spune, măi băiete, Să-ți ducă mama o parte din necaz”. De ce te
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]