3,538 matches
-
școlare, o grădină de pomărit pentru aplicații practice, un teren de gimnastică, table negre, mape(hărți), globul pământesc, tabele parietale pentru „sugătoare”(mamifere). Lipseau „tabele” pentru citit, „aparate fizice” și pentru gimnastică precum și biblioteca. Veniturile școlii erau de 40 de florini plus venituri din amenzi aplicate părinților care au reținut nemotivat copii de la frecventarea școlii, din acesta din urmă cumpărându-se o „șponghie”(burete de șters tabla) și hârtie. La școlile civile au plecat din sat în anul 1872 patru elevi
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
contractul încheiat cu meșterii la data de 29 iunie 1874. Școala nouă de lemn este montată, acoperită și dată în folosință la zece octombrie același an, când cei trei meșteri primesc ultima tranșă din prețul total al lucrării de 1200 florini. Preotul Teodor Iulian a demarat în 1898 lucrările pentru construirea unei noi case parohiale. El dorea să se facă o casă nouă din lemn, acoperită cu șindrilă (cea veche era acoperită cu trestie). Întrucât biserica e săracă se ia hotărârea
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
este un film românesc din 1982, regizat de Doru Năstase. El este cel de-al doilea film din seria Mărgelatu, continuând acțiunea din "Drumul oaselor". Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Ion Dichiseanu, Ion Besoiu și George Motoi. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Cu banii obținuți pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădișteanu, pe
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
timp pentru a-și lucra propriul lor pământ. Nu numai stăpânii de moșii i-au împilat pe stremțeni. Începând din 7, dările au urcat continuu și sarcinile lor militare au devenit și mai împovărătoare. Până atunci, la impozitul de un florin erau obligați să dea o rație de fân: prin 1817, au început să se ceară două până la trei rații. Stremțenii au pășit pe calea „obișnuită”: între cele aproape 11000 plângeri adresate lui Francisc I, împărat al Austrei și rege al
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
SV Mattersburg. Jucător de bază la cele două echipe, Lovin cunoaște două retrogradări succesive în liga a doua austriacă, unde a și evoluat în turul sezonului 2013-14, pentru SV Mattersburg. A urmat întoarcerea în fotbalul românesc: în returul sezonului 2013-14 Florin Lovin a jucat la FC Oțelul Galați, iar în vara anului 2014 a semnat cu Concordia Chiajna. După 27 de etape la Chiajna, Lovin a părăsit echipa în urma unui conflict cu antrenorul Marius Baciu. Din vara anului 2015 este jucătorul
Florin Lovin () [Corola-website/Science/314781_a_316110]
-
una din cele mai vechi școli din Transilvania. Este clasată ca monument istoric, . Prima atestare istorică a unei școli la Sighișoara este din anul 1522, când sfatul orașului regal Sighișoara a donat rectorului școlii o haină în valoare de 4 florini ca să dovedească străduință în munca cu tineretul („Baccalaureato Rectorii scolae causa unis vesti, ut haberet diligensium cum juvenibus”). Ciclul superior încă nu exista, absolvenții primind titlul de "litteratus", nu "magister", dar aveau dreptul de a se înscrie totuși la câteva
Școala din deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/314954_a_316283]
-
Florinul austro-ungar sau guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în , , iar în ) a fost moneda Sfântului Imperiu Roman, a Imperiului Austriac, iar apoi a Imperiului Austro-Ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892 cu "Coroana austro-ungară", odată cu adoptarea "etalonului-aur". Odată cu introducerea "Conventionsthaler
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în , , iar în ) a fost moneda Sfântului Imperiu Roman, a Imperiului Austriac, iar apoi a Imperiului Austro-Ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892 cu "Coroana austro-ungară", odată cu adoptarea "etalonului-aur". Odată cu introducerea "Conventionsthaler", în 1754, "florinul" / "guldenul" a fost definit ca jumătate de "Conventionsthaler", și, prin urmare, ca 1/20 din "marca de Colonia" de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de "creițari" / "Kreuzer". "Florinul" / "Guldenul" a devenit unitatea monetară standard a Imperiului
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
odată cu adoptarea "etalonului-aur". Odată cu introducerea "Conventionsthaler", în 1754, "florinul" / "guldenul" a fost definit ca jumătate de "Conventionsthaler", și, prin urmare, ca 1/20 din "marca de Colonia" de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de "creițari" / "Kreuzer". "Florinul" / "Guldenul" a devenit unitatea monetară standard a Imperiului Habsburgic și în continuare a Imperiului Austro-Ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede ("Guldenul / Florinul" și "Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a fost unica
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de "creițari" / "Kreuzer". "Florinul" / "Guldenul" a devenit unitatea monetară standard a Imperiului Habsburgic și în continuare a Imperiului Austro-Ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede ("Guldenul / Florinul" și "Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar. În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou "creițar": 1 "creițar" / 1 "Kreuzer" = 1/100 "Florin", iar
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Coroana") au circulat paralel. După 1900, "coroana" a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar. În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou "creițar": 1 "creițar" / 1 "Kreuzer" = 1/100 "Florin", iar 1½ Florin = 1 "Vereinsthaler". Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din "Zollverein", iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină. Prin urmare, s-au emis monede de aur
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din "Zollverein", iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 "florini" și de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din "Zollverein", iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 "florini" și de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
de 8 "florini" și de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită în anul 1785, așa cum spune pisania aflată pe grinda de sus a portalului: "...întru această sfântă biserică au dat Filimon cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
1908. Pe lângă acesta, au contribuit în măsură mai mică și enoriașii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”. Printre aceștia, s-a remarcat enoriașul Elie Popescu-Dorneanul și soția sa, Paraschiva, care au donat policandrul cel mare, o clopotniță de lemn și 300 de florini. Biserica a fost sfințită la 5 mai 1858, de sărbătoarea Sf. Mucenițe Irina, de către arhimandritul Artemon Bortnic, starețul Mănăstirii Putna și trimis al episcopului Eugenie Hacman al Bucovinei. În decretul de sfințire este menționat Ioniță Dominte Șalvariu drept ctitor al
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
postească că, tare scump este grâul ai oamenii săraci nu pot să cumpere mâncare,din cauza secetei mari,si grâul din 1816 și până acum/1846/n-a fost așa de scump,în 1816 -100 kg. Grâul se ridică de la 4 florini la 80 florini ba mai mult se face mențiunea că așa de mare a fost foametea în 1816 ca să făcut făină din ceceni de porumb și din fan/prima mențiune copiată dintr-un registru al parohiei Vama a doua din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
scump este grâul ai oamenii săraci nu pot să cumpere mâncare,din cauza secetei mari,si grâul din 1816 și până acum/1846/n-a fost așa de scump,în 1816 -100 kg. Grâul se ridică de la 4 florini la 80 florini ba mai mult se face mențiunea că așa de mare a fost foametea în 1816 ca să făcut făină din ceceni de porumb și din fan/prima mențiune copiată dintr-un registru al parohiei Vama a doua din informații verbale de la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare.
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
mai adesea, se vorbește despre „ducat” atunci când se evocă moneda de aur emisă de dogele Veneției, "doge" semnificând, de altfel, „duce” în dialectul venețian al limbii italiene. Pentru prima oară, ducatul de aur a fost bătut în 1284, după modelul florinului florentin; avea greutatea de 3,60 grame, din care 3,495 grame de aur fin, iar diametrul său era de circa 20 de milimetri. Orașelor Toscanei le revine astfel întâietatea emiterii monedelor de aur, care, practic, nu mai fuseseră emise
Ducat (monedă) () [Corola-website/Science/323911_a_325240]
-
Pisa, în 1252, apoi Florența, în anul următor. Acest demers este relativ târziu în Veneția, probabil întrucât datorită comerțului său exterior, Veneției nu-i lipseau banii lichizi, având la dispoziție instrumente de plată care aveau curs în Orientul Mijlociu. Moneda florentină (florinul), destinată comerțului îndelungat, era atât de bine echilibrată și adaptată funcției sale încât a fost imitată peste tot. În 1543, ducatul de aur venețian și-a schimbat denumirea, dar nu și forma, când monetăria orașului, „Zecca”, a hotărât să emită
Ducat (monedă) () [Corola-website/Science/323911_a_325240]
-
reversul monedei, în dreapta, Sfântul Marcu îi încredințează drapelul dogelui (ducelui). Vertical, între cei doi, se poate citi cuvântul DVX. Ducați de argint au mai fost bătuți și la Neapole, alături de cei de aur. Ducatul de aur era o monedă asemănătoare florinului din Florența, emisă pentru prima oară în 1284 de către dogele Veneției Giovanni Dandalo (1280-1288) și care, a fost cunoscut apoi, sub denumirea de țechin. Ducatul de aur din Veneția valora 2 lire venețiene și 8 soldi. Ducatul venețian îl prezenta
Ducat (monedă) () [Corola-website/Science/323911_a_325240]
-
a se amenaja acolo un teatru orășenesc, primul teatru de pe teritoriul actual al României și unul dintre puținele din Europa de la acea vreme. Sala teatrului a fost construită într-un an de zile, cheltuilelile ridicându-se la 24.000 de florini. În iunie 1788 s-a organizat acolo primul spectacol de teatru. Sala era construită în stil rococo și dispunea de două balcoane și o lojă rezervată exclusiv guvernatorului Transilvaniei. Clădirea teatrului a ars într-un incendiu, fiind refăcută în 1826
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]