6,098 matches
-
trunchi de copac. Cuvântul croatoan, le-a sugerat că poate s-au transferat pe insula vecină, Croatoan Island (acum Hatteras Island). Dar un uragan l-a împiedicat pe White să meargă pe insula Croatoan, să investigheze dacă mai erau supraviețuitori. Flota a fost nevoită să se întoarcă în Anglia. White nu a reușit să adune fondurile necesare unei alte expediții și a murit fără să știe ce s-a întâmplat cu membrii familiei sale. Puțini s-au implicat în găsirea celor
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
infanterie română, care se bucurau de sprijinul unor unități de tancuri (150 de tancuri), aviație, și artilerie (cele mai mari piese de artilerie concentrate pe un sigur câmp de luptă de germani). Apărarea Sevastopolului era asigurată în principal de marinarii Flotei Mării Negre și de pușcașii marini. Garnizoana orașului era formată din o brigadă, trei regimente și 19 batalioane de pușca marini, în total 23.000 oameni, 150 de tunuri de câmp și de coastă și 82 de avioane. Zona orașului era
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
efectuarea instrucției practice, la Școala de Aplicație, pe fregata franceză «La Renommée». Apoi, între anii 1875-1877, sublocotenentul de marină Koslinski a urmat un curs de specializare la Școala specială de torpilori (minieri) a Marinei ruse de la Kronstadt (Golful Finic), baza flotei ruse din Marea Baltică. După absolvirea acestor cursuri, s-a reîntors în România și a participat în cadrul Flotilei, la operațiunile navale ale Războiului de Independență, luptând în cadrul bateriilor de coastă de la Calafat și remarcându-se în mod deosebit, în octombrie 1877
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
29 noiembrie 1963, viceamiralul ing. Grigore Marteș a fost numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. În paralel, a fost și deputat în Marea Adunare Națională. El a semnat la București, împreună cu amiralul rus Serafim Evghenievici Ciursin, comandantul Flotei URSS din Marea Neagră, „Convenția între guvernele R.S. România și URSS, asupra dislocării temporare și reciproce a unei părți din forțele maritime militare în marea teritorială, în porturile și bazele maritime militare din Marea Neagră și pe Dunăre, precum și pe aerodromurile Părților
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
și artileria monitoarelor au bombardat, cu multă eficacitate, pozițiile inamice de la Tulcea și Galați, forțele navale înregistrând atunci succese notabile. Realizarea statului național unitar român, în anul 1918, în urma unirii tuturor provinciilor istorice românești, a permis, în perioada interbelică, dezvoltarea flotei militare. În urma eforturilor conducerii marinei, au intrat în dotare noi tipuri de nave, precum distrugătoarele de tip „M” - „Mărășești” și „Mărăști” și de tip „R” - „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, primul submarin românesc, „Delfinul”, a doua navă-școală „Mircea”. În anul
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
60.000”. Deloc întâmplător, Comandamentul Marinei Regale și întreaga Marină au făcut obiectul citării prin Ordin de Zi pe întreaga Armată de către Conducătorul Statului. După cel de-al doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către flota Uniunii Sovietice, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernele României și U. R. S. S. Între 1946-1947, structurii de comandă a Marinei Militare, ca
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
de Zi pe întreaga Armată de către Conducătorul Statului. După cel de-al doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către flota Uniunii Sovietice, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernele României și U. R. S. S. Între 1946-1947, structurii de comandă a Marinei Militare, ca de altfel întregii Armate române, i s-a impus o serie de reorganizări menite să o
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Comandamentul Marinei s-a restructurat într-o manieră modernă, susținând aplicarea unei politici noi privind apărarea țării în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
politici noi privind apărarea țării în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român modern, mereu în serviciul intereselor navale și fluviale naționale, participând până la sacrificiul suprem la apărarea hotarelor de apă
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda și controlul operațional asupra forțelor proprii și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda și controlul operațional asupra forțelor proprii și a celor subordonate operațional; Supraveghează
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda și controlul operațional asupra forțelor proprii și a celor subordonate operațional; Supraveghează/monitorizează și realizează managementul spațiului maritim și fluvial; Participă la protejarea platformelor de foraj marin; • Cooperează cu comandamentele operaționale, protecția civilă
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
ofițeri) Armament: • tun super-rapid 76 mm Oto Melara • instalații lansare torpile • sistem de comandă asistat de calculator • instalații de bruiaj pasiv TERMA • sisteme de lupta electronică • 9 sisteme radar Începând cu luna septembrie 2004, Forțele Navale Române au în componența flotei naționale prima fregată modernă, dotată conform standardelor NATO, fregata "Regele Ferdinand", achiziționată de la Marina Regală Britanică. Acest tip de navă va permite Marinei Militare Române să desfășoare operațiuni militare care nu au mai fost executate în prezent, precum misiunile de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură: • Comandament • Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie • Divizionul 88 Vedete Dragoare Secția de monitoare are în compunere 3 nave cu următoarele caracteristici tehnico-tactice: Nava a fost construită în anul 1993 la Șantierul Naval
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
la Academia Militară din București, revine în funcții de comandă operativă: comandantul dragorului de bază 62 (1975-1976), șeful Transmisiunilor Diviziei 42 Maritime (1976-1978), ofițer 2 în Biroul Mecanizarea și Automatizarea Conducerii Trupelor în cadrul C.M.M. și la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
comuniste ruse, în speranța extinderii ei în zona balcanică și a împiedicării cuceririi și controlării Basarabiei de către armata guvernului "burghezo-moșieresc" al României, la începutul anului 1918, ca membru în conducerea RUMCEROD-ului (Comitetul Central Executiv al Sovietelor Frontului Românesc, al Flotei Mării Negre și al districtului militar Odessa) cu sediul la Odessa, Rakovski a luat parte la organizarea unei încercări de puci comunist la Iași contra regelui Ferdinand I al României și a unor acțiuni militare ale unor unități revoluționare bolșevice (formate
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
Ismail și a s-a întâlnit cu contraamiralul rus Gorșkov, comandantul Forțelor Fluviale Sovietice, pentru a-i cere ca navele de război românești, aflate în zona Tulcei, să fie lăsate să treacă în susul Dunării pentru a participa la urmărirea unităților flotei germane. Contraamiralul sovietic i-a răspuns că nu are nici un ordin din partea forurilor superioare sovietice pentru încetarea ostilităților cu România, iar flota română, aflată la Tulcea, trebuie să se predea, în caz contrar ea urmând să fie distrusă. A doua
Alexandru Stoianovici () [Corola-website/Science/307476_a_308805]
-
românești, aflate în zona Tulcei, să fie lăsate să treacă în susul Dunării pentru a participa la urmărirea unităților flotei germane. Contraamiralul sovietic i-a răspuns că nu are nici un ordin din partea forurilor superioare sovietice pentru încetarea ostilităților cu România, iar flota română, aflată la Tulcea, trebuie să se predea, în caz contrar ea urmând să fie distrusă. A doua zi, la 27 august, potrivit ordinelor primite și datorită situației delicate în care se afla, Comandamentul Forțelor Fluviale a predat Comandamentului sovietic
Alexandru Stoianovici () [Corola-website/Science/307476_a_308805]
-
un monitor, o vedetă fluvială, cinci remorchere armate și trei pontoane pentru transportul trupelor. La 29 august, ca urmare a unei convorbiri pe care contraamiralul Stoianovici a avut-o, la Ismail, cu contraamiralul Gorșkov, acesta din urmă a acceptat ca flota română de Dunăre să coopereze cu cea sovietică, dar să fie subordonată, din punct de vedere operativ, comandantului Flotei Sovietice de Dunăre. După acceptarea de către partea română a propunerii ruse, contraamiralul Gorșkov a ordonat ca toate navele românești aflate pe
Alexandru Stoianovici () [Corola-website/Science/307476_a_308805]
-
a unei convorbiri pe care contraamiralul Stoianovici a avut-o, la Ismail, cu contraamiralul Gorșkov, acesta din urmă a acceptat ca flota română de Dunăre să coopereze cu cea sovietică, dar să fie subordonată, din punct de vedere operativ, comandantului Flotei Sovietice de Dunăre. După acceptarea de către partea română a propunerii ruse, contraamiralul Gorșkov a ordonat ca toate navele românești aflate pe Dunăre să fie concentrate la Reni, apoi la Ismail, iar comandantul Forțelor Fluviale, împreună cu statul său major, să se
Alexandru Stoianovici () [Corola-website/Science/307476_a_308805]
-
pentru a treia oară la comanda Flotilei Române la data de 8 aprilie 1879, deținând această funcție până la 10 mai 1888, pentru o perioadă de 9 ani, care s-a dovedit a fi deosebit de fertilă pentru procesul de organizare a Flotei Maritime de Război a României, după obținerea ieșirii la mare, prin Tratatul de pace de la Berlin (1878). În cei 9 ani cât a condus Flotila Română, Nicolae Dimitrescu-Maican a fost avansat la gradul de colonel (1880) și apoi la cel
Nicolae Dimitrescu-Maican () [Corola-website/Science/307468_a_308797]
-
cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer (1888). În vremurile în care tot exportul și importul României se făcea numai de către nave sub pavilion străin, amiralul Urseanu a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru crearea unei flote comerciale românești atât la Dunăre, cât și la mare. La începutul anului 1887, Vasile Urseanu a recepționat nava de salvare "Constanța" și pilotina "Mangalia" destinate portului Constanta, port ce intrase într-un vast proces de modernizare. De asemenea, el a
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
mondial, căpitanul Gheorghe Koslinski îndeplinește funcțiile de comandant al portului Cernavodă, apoi conduce un detașament de infanterie marină cu care acționează în zona Dunării - între Pietroșani și Giurgiu. Este numit apoi ca ofițer cu tragerile indirecte în Statul major al flotei române de operații de sub comanda comandorului Vasile Scodrea (1917-1918). Prin ordinul Marinei Regale Române nr. 3829/ iulie 1920, lt. comandorul Gheorghe Koslinski a fost trimis în Franța pentru a se specializa în domeniul armelor submarine și a inițiat o serie
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]