6,212 matches
-
de nevoi interioare, chiar dacă și ideea de a face altfel decât vor părinții și profesorii (reprezentanții legitimi ai lumii adulților), care le fixează obiective din exterior pe care sunt nevoiți să le accepte, joacă un rol. Implicarea în dezbaterile de pe forum este semnificativă pentru că el a ales să participe și pentru că răspunde unei nevoi interioare (de aici diferența față de utilizarea resurselor rețelei pentru a rezolva teme școlare); totodată, disponibilitatea de a accepta directivele purtătorului autorității este indubitabilă: purtătorul autorității (în jocurile
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ca în ghildele a căror activitate este cea mai "tehnică" (uzual ghildele de raiding) nivelurile de autoritate atinse de către purtătorii de autoritate sunt maximale. Ținând cont de cele descrise mai sus, este vizibil faptul că guild master-ul, administratorul de forum (sau orice poziție echivalentă) și într-un grad mai redus ofițerii ghildelor și respectiv moderatorii de forum constituie autorități deontice. Cealaltă formă de autoritate, cea epistemică, este și ea prezentă în mediul virtual, atât în jocuri cât și înafara acestora
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atinse de către purtătorii de autoritate sunt maximale. Ținând cont de cele descrise mai sus, este vizibil faptul că guild master-ul, administratorul de forum (sau orice poziție echivalentă) și într-un grad mai redus ofițerii ghildelor și respectiv moderatorii de forum constituie autorități deontice. Cealaltă formă de autoritate, cea epistemică, este și ea prezentă în mediul virtual, atât în jocuri cât și înafara acestora. Astfel, fiecare ghildă/alianță are unul sau mai mulți membri care, fără să aibe o funcție oficială
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
membri care, fără să aibe o funcție oficială, sunt recunoscuți ca fiind buni cunoscători ai tacticilor de joc și se apelează la ei ca atare. În mod similar, anumiți utilizatori sunt recunoscuți (neoficial sau oficial, prin sistemul de ranking al forumului) ca fiind depozitari de cunoștințe valide și se apelează la ei ca atare. Un alt fenomen specific de data aceasta numai mediului anumitor jocuri massive multiplayer on-line este autoritatea instant. În unele dintre jocurile de acest tip există sistemul de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
element particular pentru universul virtual este disponibilitatea imediată a măsurilor discreționare de manifestare atât a autorității cât și a rezistenței față de autoritate, lucru care este posibil în (din ce în ce mai) puține situații din viața reală. Astfel, indiferent că este vorba de un forum de discuții sau de un joc on-line multiplayer, rolurile care presupun în mod oficial autoritate (administratorii și moderatorii de forumuri, guild masterii, ofițerii din ghilde precum și celelalte ranguri mai ridicate) au la dispoziție în mod automat instrumente discreționare de lucru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
față de autoritate, lucru care este posibil în (din ce în ce mai) puține situații din viața reală. Astfel, indiferent că este vorba de un forum de discuții sau de un joc on-line multiplayer, rolurile care presupun în mod oficial autoritate (administratorii și moderatorii de forumuri, guild masterii, ofițerii din ghilde precum și celelalte ranguri mai ridicate) au la dispoziție în mod automat instrumente discreționare de lucru (cele mai cunoscute fiind ban-ul și kick-ul adică blocarea temporară a accesului și respectiv îndepărtarea definitivă din comunitate a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care (poate) rămâne fără echipă, sau prin excluderea unui membru al grupului (subiect al autorității); în ambele cazuri se înregistrează o pierdere de prestigiu, deci de încredere care îl discreditează pe cel "vinovat" și printre membrii altor ghilde. În cazul forumurilor abuzul în raport cu domeniul cunoaște și alte mecanisme de limitare: sancționarea imediată din partea celorlalți participanți, pe de o parte, iar pe de altă parte, dezinteresul participanților în general pentru teme din afara acelora care fac obiectul forumului (este și motivul pentru care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
membrii altor ghilde. În cazul forumurilor abuzul în raport cu domeniul cunoaște și alte mecanisme de limitare: sancționarea imediată din partea celorlalți participanți, pe de o parte, iar pe de altă parte, dezinteresul participanților în general pentru teme din afara acelora care fac obiectul forumului (este și motivul pentru care cei interesați de subiecte multiple sunt înscriși la mai multe forumuri de dezbateri). Circumstanțele favorizante țin de posibilitatea/practica utilizării unui avatar (a mai multor avataruri) sau a construirii unor identități fără legătură cu persoana
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
imediată din partea celorlalți participanți, pe de o parte, iar pe de altă parte, dezinteresul participanților în general pentru teme din afara acelora care fac obiectul forumului (este și motivul pentru care cei interesați de subiecte multiple sunt înscriși la mai multe forumuri de dezbateri). Circumstanțele favorizante țin de posibilitatea/practica utilizării unui avatar (a mai multor avataruri) sau a construirii unor identități fără legătură cu persoana reală; în plus, absența interacțiunilor față în față anulează posibilele mecanisme de limitare activate în cazul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
terorismului (Thier, 2008); • problema școlii și a posibilității deconectării acesteia de la rețeaua în care trăiesc elevii; dacă școala nu va face un "împrumut" masiv de practici specifice educației informale, s-ar putea produce o criză de proporții în planul cunoașterii; forumurile, chaturile și alte modalități de control a valorii de adevăr a informațiilor care circulă în spațiul on-line depind de indivizii conectați și de competențele lor în domeniu; cu alte cuvinte, depind de calitatea fundamentelor dobândite în școală; în plus, diferența
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
educaționale țin mai degrabă de ceea ce am numi "etică slabă", prin analogie cu "autoritatea slabă" amintită mai sus. Exemplificăm: blocare cont pentru o anumită perioadă, ignorare, restricționare acces pe un site, scăderea rank-ului, excludere dintr-un joc sau de pe anumite forumuri etc. Concluzionând, transferul de mentalități și comportamente dintre cele două medii (școlar și virtual) este orientat dinspre mediul virtual către câmpul educativ școlar; acest transfer este considerat de către profesori ca fiind unul fără relevanță educațională. În opoziție cu opinia comună
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
transmit informații chiar și despre cele mai superficiale aspecte ale culturii Statelor Unite, fără să facă același lucru cu probleme mult mai grave și mai presante ale altor națiuni. Pentru oamenii de pe întreg globul este mult mai ușor să intre pe forum-uri (n.n. pagini web unde utilizatorii pot să posteze comentariile lor și să le citească pe ale celorlalți) ale ultimelor emisiuni tv reality show, decât să învețe lucruri noi despre politicile de asistență socială ale guvernului sau despre alimentația copiilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care opun globalizării neoliberale un alt proiect de identitate. Unele dintre grupările rezistente au ales să își demonstreze dezacordul prin participarea la proteste de masă, soldate cu incidente violente. Această mișcare începe însă să se organizeze treptat. În anul 2002, Forumul Social Mondial s-a întrunit la Porto Alegre, în Brazilia, în "paralel" cu Forumul Economic Mondial, întrunit la Davos în Elveția, și a dat ocazia miilor de delegați ai organizațiilor reprezentând societatea civilă să analizeze aspectele legate de globalizare și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ales să își demonstreze dezacordul prin participarea la proteste de masă, soldate cu incidente violente. Această mișcare începe însă să se organizeze treptat. În anul 2002, Forumul Social Mondial s-a întrunit la Porto Alegre, în Brazilia, în "paralel" cu Forumul Economic Mondial, întrunit la Davos în Elveția, și a dat ocazia miilor de delegați ai organizațiilor reprezentând societatea civilă să analizeze aspectele legate de globalizare și să studieze alternativele (Kouevi, G.A., 2002, Jamil, B.R., 2002). Chiar dacă încă nu s-
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
delegați ai organizațiilor reprezentând societatea civilă să analizeze aspectele legate de globalizare și să studieze alternativele (Kouevi, G.A., 2002, Jamil, B.R., 2002). Chiar dacă încă nu s-a creat cadrul pentru un dialog oficial, onest și deschis între părți, deviza forumului din Porto Alegre "O altă lume posibilă" (Other Possible World) marchează începutul unei convergențe între "globalofobi" și "globalocritici" în crearea alternativelor de globalizare. Ca o confirmare a faptului că se susține tot mai mult trecerea la faza constructivă a procesului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
înnoirea practicilor educaționale convenționale. În SUA, mai ales după anul 1994 când standardele naționale au început să fie implementate în toate cele 50 de state, imperativele predării perspectivelor globale au crescut la nivel local, statal și național. Un document al Forumului American pentru Educație Globală din 1998, citat de autor subliniază acest fapt: Dacă studiul aspectelor globale și provocările, cultura și relațiile globale ale Statelor Unite sunt ignorate de școlile noastre, elevii noștri vor fi inadecvat pregătiți pentru a funcționa într-o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
strategii de investiții în capitalul uman, inclusiv în cazul țărilor în curs de dezvoltare pentru care Banca a inițiat un program analitic de studiu al implicațiilor economiei bazată pe cunoaștere și educației permanente (EKE Education for the Knowledge Economy). În cadrul Forumul Economiei Bazate pe Cunoaștere care a avut loc la Helsinki în martie 2003, intitulat "Implementarea strategiilor economiei bazate pe cunoaștere: inovație, învățământ permanent, parteneriate, rețele și incluziune", a fost descris noul context economic în care inovația și cunoașterea înlocuiesc munca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
precum și intervenții din afară, din partea elitelor sociale și politice, pentru a asigura sprijinul acestei acțiuni. După zece ani de la adoptarea Declarației Mondiale privind Educația pentru Toți statisticile nu erau schimbate în mod semnificativ. În aceste condiții, la Dakar în 2000, Forumul Mondial pentru Educație a reafirmat această viziune și a adoptat un cadru de acțiune care explicitează nevoile de calitate ale educației fundamentale pentru copii, tineri și adulți, precum și nevoia de acces universal la acesta. Acțiunile vizează nivelul național și responsabilitățile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
avoiding crises and wars, building common projects, Bucharest, September 12-14/1999 124. Ionescu, I.I., 1997, Sociologia școlii. Politici, practici și actori ai educației școlare, Polirom, Iași 125. Jamil, B.R., 2002, Transforming Education through Community based Governance, The Second World Social Forum (Porto Alegre, Brasil), http//www.unesco.org/ 126. Jigău, M. (coord), 2000, Învățământul rural din România: condiții, problemeși strategii de dezvoltare, București 127. Jordan, S., Yeomans, D., 2003. Meeting the Global Challenge? Comparing Recent Initiatives in School Science and Technology
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pp. 65-81 128. Kahn, S., 2004, L`espace europeen d`enseignement superieur a la croisee des chemins, Revue en ligne Etudes Europeennes, http//etudes-europeennes.fr 129. Kouevi, G.A., 2002, Etat et autochtonie le paradigme de la citoyennete, Table ronde UNESCO, Forum Social Mondial 2002 (Porto Alegre, Bresil), http//www.unesco.org/ 130. Lopez Ruperez, F., 2003, Globalisation and Education, Prospects, XXXIII (3, Sept.), pp. 249-261 131. Loveless, T., 1998, Uneasy allies The evolving relationship of school and state, Educational Evaluation and
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai des la TV decât apărea pe când era președintele USR... și chiar la prietenul nostru Sorin. A mai ținut el atâta vreme prima pagină a ziarelor, oricât de importante i-ar fi fost cărțile sau faptele? Nu prea! Și pe forumuri, că m-am uitat, cam jumătate îl apărau, inclusiv în cea de-a doua chestiune, care e greu de acceptat. Până și d-na Zoe Petre l-a apărat, cumva fraudulos, spunând că îl preferă pe Sorin lui Mischie, de parcă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a lăsat pe Stolo și alți "fluturi" să-l distrugă! Nu scriem ca să mulțumim pe unii ori pe alții, ci pentru a ne spune opiniile, care sunt adevărurile noastre personale. Dacă ar fi să mă uit la unele reacții de pe forumurile ziarelor la care scriu, ar trebui să mă sinucid, nu să mă las de scris! Dorin Popa: Știi că legea CNSAS interzice membrilor săi să fi fost în PCR. Dinescu și Pleșu, chiar dacă au fost dați afară din PCR, normal
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
autor nu poate mulțumi pe toată lumea, asta nu e o chestiune care ține de geniu ori măcar de înzestrare, ci de opțiuni, de atitudini preexistente articolelor noastre, de precăți etc. Dacă ar fi să mă uit la unele reacții de pe forumurile ziarelor la care scriu, ar trebui să mă sinucid, nu să mă las de scris! Autocontrolatul Hurezeanu și scăpatul de sub orice control CTP! Într-o confruntare publică cu CTP, aproape oricine pierde, oricâtă dreptate ar avea! Farmecul periculos al lui
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
luat jucăriile politice și s-a mutat la PNL. / 209 Nu scriem ca să mulțumim pe unii ori pe alții, ci pentru a ne spune opiniile, care sunt adevărurile noastre personale. Dacă ar fi să mă uit la unele reacții de pe forumurile ziarelor la care scriu, ar trebui să mă sinucid, nu să mă las de scris! / 211 Autocontrolatul Hurezeanu și scăpatul de sub orice control CTP! Farmecul periculos al lui CTP poate convinge chiar și atunci când nu are dreptate, când se înșeală
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în V, 629-661; în V, 695-6 se face trimitere la muncile lui Hercule; grupul Hercule-soția sa-Hebe-Cacus apare în VI, 65-82; Hercule, custode al lui Circus în VI, 209-210; în VI, 477-478, se face din nou referire la Ara Maxima din Forum Boarium; Inus-Arcadia-Evandru-Hercule în VI, 473-534. Trebuie să subliniem, prin urmare, că nu este vorba numai de Fasti, II, 237 și de Pontice, III, III, 99 și urm. (cum crede Münzer), care se referă explicit la originea casei Fabia din Hercule
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]