3,538 matches
-
Lausanne, Geneva), Austria, Polonia, Egipt, Israel, Statele Unite ale Americii, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, Cipru, Estonia, Republica Moldova. În urma experienței căpătate de-a lungul acestor ani, în vara lui 2000 a devenit un artist cunoscut la nivel național lansându-se cu melodia "Frumoasa Mea" compusă de Ovidiu Komornik. Despre "Frumoasa Mea" artistul spune că speră să rămână mult timp în inima românilor. Albumul "Frumoasa Mea" a fost vândut în 250.000 de exemplare, fapt pentru care i s-a acordat Discul de Platină
Marcel Pavel () [Corola-website/Science/303405_a_304734]
-
ale Americii, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, Cipru, Estonia, Republica Moldova. În urma experienței căpătate de-a lungul acestor ani, în vara lui 2000 a devenit un artist cunoscut la nivel național lansându-se cu melodia "Frumoasa Mea" compusă de Ovidiu Komornik. Despre "Frumoasa Mea" artistul spune că speră să rămână mult timp în inima românilor. Albumul "Frumoasa Mea" a fost vândut în 250.000 de exemplare, fapt pentru care i s-a acordat Discul de Platină. A colaborat cu numeroase personalități din show-biz-ul
Marcel Pavel () [Corola-website/Science/303405_a_304734]
-
lungul acestor ani, în vara lui 2000 a devenit un artist cunoscut la nivel național lansându-se cu melodia "Frumoasa Mea" compusă de Ovidiu Komornik. Despre "Frumoasa Mea" artistul spune că speră să rămână mult timp în inima românilor. Albumul "Frumoasa Mea" a fost vândut în 250.000 de exemplare, fapt pentru care i s-a acordat Discul de Platină. A colaborat cu numeroase personalități din show-biz-ul românesc și internațional - Monica Anghel, Sanda Ladoși, Luminița Anghel, Nico, Andra, Bodo, Laurențiu Cazan
Marcel Pavel () [Corola-website/Science/303405_a_304734]
-
după multă vréme s-au răsipit, care loc și pănă astăzi să cunoaște"". Această mănăstire a fost construită pe un teren nepotrivit, undeva "sub deal", în "capul iazului", adică probabil în apropierea locului unde a fost construită mai târziu Mănăstirea Frumoasa. Deoarece temelia a fost așezată într-un loc nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că ""mănăstirea Galata, ce o zidisă în vale (...) să risipisă"". De la vechea biserică a mai rămas
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) a construit case noi în incinta mănăstirii în 1729, locuind și el acolo în anumite perioade. În 1738 o oaste nemțească din Transilvania a traversat munții, în Moldova. Domnitorul și-a stabilit întâi tabăra la Frumoasa, apoi la Țuțora, unde a strâns o oaste compusă din moldoveni, turci și lipcani, după care s-a stabilit la Galata. El a făcut un șanț întărit în jurul mănăstirii, unde a așezat străjeri. Iată cum relatează cronicarul Ion Neculce: ""Și
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
1693, 1710-1711), s-a refugiat și el în Cetățuia, când sultanul a declarat război Rusiei (1710). "„Iară dupre aceia, Dumitrașco-vodă s-au mutat în Cetățuia, de șidea. Iar slujitorii ce avea șidea la corturi, unde sunt acum curțile domnești la Frumoasa. Țara să băjenisă dintr-aceia spaimă ce să făcusă. Boiarimea mai toți fugisă de pre lângă dânsul, de-l lăsasă sângur, socotind unii că să va mazili din pricina turcilor, alții socotiia că or veni moscalii și or luoa țara, și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
moldoveni și cu cătane lovis-înainte în târgu și slobodzisă și temnițile și cuprinsese și Cetățue; numai nu să putea lipi, că-i împroșca din Cetățue. Deci Frențe și cu cătanile au lăsat coșul în șes, unde iaste acmu hălășteul la Frumoasa; și după ce-au lăsat coșul, s-au suit la dial și căuta loitre și pripelece, ca să dea năvală să sae preste zâd. Și alerga unii și din târgu, de li aducea loitre.”" Zgomotele produse de împușcături și de tragerea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
(în trecut "Castelul familiei Karátsonyi") este un monument istoric - - din localitatea Banloc, județul Timiș. "„La 50 km de Timișoara și la numai 7,5 km de Deta, într-un parc cu specii valoroase de copaci, castelul Banloc așteaptă, precum Frumoasa din Pădurea Adormită să se trezească la viață. Castelul a avut parte de o existență dramatică, trecând de la un pro-prietar la altul, prin momente de glorie, dar și de abandon, până la cu-tremurul din iulie 1991.”" Deși o seamă de
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
nouă mări și nouă țări), dar alteori călătoresc în trăsură cu cai de foc. Nu se poate stabili totuși o tipologie fermă, ea fiind variabilă de la o zonă folclorică la alta; astfel, Dimitrie Cantemir le numea cu unul dintre epitete, "Frumoasele", simplificându-le funcția mitologică la domeniul erotic și considerându-le deci niște „Nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii frumoși” Mitul Ielelor este de origine incertă. Etimologiile speculate de mulți folcloriști sunt oarecum fanteziste, întrucât "Iele" nu este
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
mare și puternică, Homa, pasărea regală a victoriei a cărei penaj împodobea coroanele și Samandar, phoenix-ul. Pari (Avestan: Pairika), considerată o femeie frumoasă dar totuși malefică în mitologia timpurie, treptat ea a devenit mai puțin rea si mult mai frumoasa până în perioada islamică când a devenit un simbol al frumuseții la fel ca și fecioarele din Paradis. Oricum, o alta femeie malefica, Patiareh, acum simbolizează prostituția.
Mitologia persană () [Corola-website/Science/299524_a_300853]
-
mare". Acest tânăr zvelt cu nasul coroiat al Acvilelor Negre, cu urechi foarte mari, ca niște pâlnii enorme sosește la București în anul 1889. Prins în anturajul regelui și al reginei care îl instruiau de aproape, el se îndrăgostește de frumoasa Elena Văcărescu, domnișoara de onoare a reginei Elisabeta, poetă și ea, ce descindea din vechea familie boierească a Văcăreștilor. Cea care le-a influențat și sprijinit idila a fost nimeni alta decât regina Elisabeta, romantică din fire, neluând în seama
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715. Părinții săi erau total incompatibili: capriciosul, introvertitul și nedelicatul Ludovic al XIII-lea de Bourbon, și frumoasa, cocheta, meticuloasa și bine crescuta Ana de Austria, din linia spaniolă a Casei de Habsburg. După douăzeci și trei de ani de căsătorie infertilă a părinților săi, micul Ludovic vine pe lume la 5 septembrie 1638 la Castelul Saint-Germain-en-Laye. Nașterea
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
ele devenind populare. În 1858, Offenbach a terminat prima operă de mare amploare, "Orfeu în infern", care a fost foarte bine primită și a rămas una din cele mai interpetate opere ale sale. Printre operetele din această perioadă se numără "Frumoasa Elena" (1864), "Viața pariziană" (1866), "Marea Ducesă de Gerolstein" (1867) și "Pericolla" (1868). Umorul riscant (deseori despre intrigi sexuale) și aluziile subtile aduse societății burgheze, împreună cu aplecarea lui Offenbach asupra melodiei, i-au făcut operetele cunoscute la nivel internațional, cu
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Viena cu "Nimfele Rinului" un nou succes de talia operei dedicate lui Orfeu, Offenbach s-a hotărât să pregătească din nou o parodie pe temele mitologiei grecești și a pregătit împreună cu Halévy un subiect picant despre răpirea Elenei de către Paris, "Frumoasa Elena". Rolul principal a fost interpretat de Hortense Schneider, care devenise între timp celebră pe scena de la Comédie-Française și tocmai voia să se retragă din teatru. Premiera din 17 decembrie 1864 de la Théâtre des Variétés a fost întâmpinată cu deja
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Berlin și Viena, întreg publicul european iubea muzica lui Offenbach. Compozitorul a rămas cu următoarea sa operă, "Les Bergers", credincios subiectelor preluate din antichitate. Temele muzicale devin aici mai lirice, o evoluție care fusese deja anunțată prin anumite pasaje din "Frumoasa Elena". Acțiunii de tip roman pastoral îi lipsesc acum cu desăvârșire accentele sarcastice. Opera bufă "Barbă-Albastră", a cărei premieră a avut loc în 1866, este chiar caracterizată pe alocuri de o atmosferă sumbră. Cu "La Vie Parisienne" (Viața pariziană) Offenbach
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
frivolitate, însă din nou fără o critică prea incisivă la adresa societății burgheze. Premiera operei a avut loc pe data de 31 octombrie 1866 în Palais-Royal și a depășit toate așteptările, având un succes de public mai mare decât cel al "Frumoasei Elena". Atitudinii mai puțin critice manifestate aici îi corespunde o realitate politică caracterizată prin liberalism și progres economic. Nici Offenbach, nici Halévy nu mai aveau motive să atace vehement un sistem în care prosperaseră și în care era acum posibilă
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
în ultimii ani de viață; accesele de gută s-au înmulțit, în plus i s-a îmbolnăvit grav fiul, Auguste. Offenbach a avut totuși satisfacția de a se vedea descoperit de o nouă generație cu ocazia unei noi înscenări a "Frumoasei Elena". Treptat, el s-a distanțat de domeniul muzei ușoare și s-a dedicat unui proiect ambițios, pe care l-a menit să fie încununarea vieții sale de artist. Deja în 1851 fuseseră reprezentate la teatrul "Odèon" din Paris "Povestirile
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Ambele localități au fost declarate în 1799, prin decrete imperiale, „orașe regale libere“, iar locuitori-lor armeni catolici li s-au acordat privilegii, permițîndu-li-se să se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova să fi adus cu ei în Transilvania
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de consilierii săi, iar din 1757 au fost create sutele conduse de un sutaș, dependente de municipalitate și avînd rolul de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Visterniceni și Rîșcani la nord-est, Ciocana și Ciocana Nouă la sud și sud-est, Botanica la sud și Buiucani la vest și nord-vest. El cuprinde în perimetrul său orașul Codru, cartierele Mălina Mică, Telecentru și mahalalele Hrusca, Melestiu, Valea Dicescu și Frumoasa. Include magistralele centrale: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, bd. Constantin Negruzzi, bd. Iu. Gagarin, străzile 31 August 1989, Mitropolit Varlaam, București, M. Kogălniceanu, Alexe Mateevici, Vlaicu Pârcălab, Mihai Eminescu, Armenească, Vasile Alecsandri, Bulgară, Ismail ș.a. Sectorul Centru a fost
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]
-
pitorești din țară. Cei doi prieteni porneau din satul natal spre București pentru a încasa un milion de lei câștigat la loterie. Ei se plimbau prin diferite locuri din capitală, care le sucesc mințile, fiind readuși în satul natal de frumoasa Ilene (doamna E. Athanasescu). Criticii de film au fost indulgenți, laudele îndreptându-se în special către Ion Manu, despre care N. Constantinescu scria în "Epoca" din 2 martie 1926: „Fizicul de un comic irezistibil, jocul de o rară naturalețe și
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii!” În general, aceast tip de propoziție exprimă ordinul sau interdicția, cu predicatul la imperativ: Pogledaj mi ruke!" „Uită-te la mâinile mele!”, Nemojte se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în spirală creează o atmosferă cu adevărat imperială. Întreaga suprafață de construcție depășește 9.000 de m2. Stagiunea a fost deschisă la sfârșitul secolului al XIX-lea cu opera Don Giovanni de Mozart, în prezența împăratului Franz Joseph și a frumoasei împărătese Elisabeta (Sissi). Aici s-au lansat, pe parcursul anilor, cei mai mari compozitori și interpreți din Europa și nu numai... Concertul de Anul Nou, susținut de Opera vieneză, transmis prin Eurovision, ne este cunoscut și nouă, românilor. Îmi amintesc că
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
vertiginos, se construiesc sedii de bănci, magazine, spitale, școli, universități, biserici, stadioane, teatre, parcuri. Desfășurat în jurul centrului său (port, bursă, primărie, Piața Dam), cu canale semicirculare, de-a lungul cărora s-a format, Amsterdamul are un farmec deosebit. Pornim vizitarea frumoasei capitale din Oude Kerk (Biserica Veche) ce datează din secolul al XIII-lea, cu statui de lemn, vitralii și orgă a căror sunete impresionează și astăzi. Apoi, ne plimbăm prin Jardaan, vechiul cartier al imigranților și muncitorilor, amplasat inițial în afara
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ridicat pe un bloc de stâncă la 120 metri altitudine, puternic fortificat, domină înălțimile. Salzburgul înseamnă însă și edificii laice încântătoare, datorate dragostei de frumos. În această categorie se include: Palatul și Grădinile Mirabbel. Palatul construit de Wolf Dietriche pentru frumoasa Salome Alt (secolul al XV-lea), distrus (1818) și refăcut, mai păstrează doar scara exterioară. Grădinile Mirabbel, opera lui Fischer van Erlach (1690), ne încântă și relaxează prin simetria rondurilor cu flori și a arborilor prin susurul apei din grațioasele
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]