4,454 matches
-
a cumpărat. Dimineața când am ajuns la autocar, domnișoara Evantia a întâmpinat-o. ─ Ai făcut rost de fustă. N-aveam și mi-am cumpărat materialul acesta. Este foarte frumos și se poartă. Puteai veni în blugi și la mănăstirea primeai fustă. N-am vrut să mă mai complic. Mai bine că ai cumpărat-o. Te aranjează. Mergând cu autocarul, nu după mult timp de la ieșirea din stațiune, ghida ne-a atenționat că intrăm în Valea Tempi situată între muntele Olimp și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
universală 94, este revelatoare, întrucât textul vorbește despre fatalitatea iubirii; imposibil de explicat, ea nu are nimic în comun cu ceea ce ura la contemporanii săi: Iar cărările vieții fiind grele și înguste/ Ei incearcă să le treacă prin protecție de fuste 95, în speranța C-ajungând cândva miniștri le-a deschide carieră 96. Așadar, iubirea, în înțelesul ei existențial, are cauze ce țin de temeiul ființei 97 și nu de conveționalismul superficial. Combinație măiestrită între evidența sentimentului și înclinația de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
audă. Închipuiți-vi-l pe Grigoriu-Havas în Iașul de azi, sufocat de mașini înșirate la stopuri, împânzit de telefoane mobile, survolat de avioane, potopit de televizoare, gâdilat de aerul condiționat, populat din belșug cu studenți făr-de giubele și studente cu fusta de-o palmă! Răsfoind vechile gazete și cercetând opurile gălbejite ale memorialiștilor, înțelegi dimensiunea saltului izbutit în câteva decenii de la târgul patriarhal în care zilnic, la patru trecute fix, pe strada Carol, covrigarul Franț își îmbia clienții țipând distihul " Trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prin țară, unde numai ei știau locurile, dar nu împreună ca frații, ci separat, că nu proveneau de la același tată. Reveneau în oraș duminica seara. De primul soț s-a despărțit doar după un an de la căsătorie, că-i plăceau fustele iar doamna Adela crescută de părinți și bunici cu credință în ceea ce înseamnă cununia nu a admis așa ceva și a rămas cu un copil, pe care l-a crescut cum i s-a părut ei mai bine. S-a recăsătorit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
încorporați la oaste, a prins a sporovăi și-a ne dojeni: D-apoi, voi, măi flăcăilor, după cât pricep eu, n-aveți încă nici caș la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă slobozi, ați pornit-o buiestrași pe imaș; însă, măi dragii moșului, flăcăul care n-are încă armata făcută, nu-i nici de zeama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Fălcile și gușa lui sunt moi și palide, și are creștetul lins de niște plete ca de liceană care-l arată că-i artist la viața lui. E rotofei și atât de mignon, Încât lesne s-ar putea ascunde sub fusta cazematei spătoase care este doamna Bruescu. Amândoi sunt niște caricaturi de oameni, și eu cu romanul meu nu mă pot simți printre ei decât tot ca un personaj de desene animate. — Să nu crezi că am io ceva cu opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu alte articole care nu sunt cuprinse în prezentul regulament. ... ÎI. Descrierea uniformei de serviciu și a însemnelor specifice A. Uniformă pentru sezonul rece Uniformă de serviciu este de culoare bleumarin și se compune din: sacou, pantaloni pentru bărbați și fustă pentru femei, cămașă cu mânecă lungă, pulover, scurtă, pantofi, ghete, fular, căciulă, șapca, cravată și mănuși. 1. Sacou (Planșa nr. 1) Se confecționează din stofă de culoare bleumarin, are croiala clasică cu rever, la două rânduri, încheiat cu trei nasturi
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
similar pentru bărbați și femei. 2. Pantaloni (Planșa nr. 1) Se confecționează din același material că și sacoul, au croiala dreapta, fără manșeta, sunt prevăzuți cu două buzunare laterale și un buzunar la spate, orizontal, închis cu un nasture. 3. Fustă (Planșa nr. 1) Se confecționează din același material că și sacoul și are croiala dreapta cu tăietura clasică, cu două cute în față. 4. Cămașă Se confecționează din material tip poplin de culoare albă sau bleu, cu mânecă lungă, cu
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
din piele de culoare neagră, sunt durabili și rezistenți la apă. 11. Mănuși Se confecționează din piele neagră, îmblănite, si sunt prevăzute cu degete. B. Uniformă pentru sezonul cald Se compune din bluzon, cămașă cu mânecă scurtă, pantalon pentru bărbați, fustă pentru femei, șapca cu coafa albă și pantofi. 1. Bluzon (Planșa nr. 1) Se confecționează din tercot de culoare bleumarin. Este prevăzut cu epoleți și cu patru buzunare, două în partea superioară, aplicate, și două în partea de jos, ascunse
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
cei de 22 mm, la sacou. ... III. Componentele uniformei de serviciu și duratele de folosință ────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea articolului U.M. Durată de crt. (bucăți folosință sau (luni) �� perechi) ────────────────────────────────────────────────────────────────── Sezonul rece 1. Scurtă matlasata 1 24 2. Sacou 1 24 3. Pantaloni/fustă 1 24 4. Cămașă cu mânecă lungă 2 12 5. Pulover 1 36 6. Șapca, căciulă 1 48 7. Fular 1 36 8. Cravată 1 12 9. Pantofi/ghete 2 24 10. Mănuși 1 24 Sezonul cald 11. Bluzon 1
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
intrarea o singură dată pe an. În septembrie, când aduceau ,,bagajul" - așternuturi de pat, lenjeria și hainele noastre. Acestea din urmă strict precizate de regulament și controlate de pedagogi: două uniforme școlare și ținuta de sărbătoare și ieșiri în oraș - fustă neagră sau, după caz, pantalon neaparat bleumarin ori negru, cu bluze și cămăși albe. Abia patru ore, și numai sâmbăta și duminica după-amiaza, elevii liceului pedagogic arădean aveau aprobare de-a părăsi zidurile reputatei instituții, fondate la începutul secolului al
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
buzelor. O acțiune facilitatoare a pronunției prin poziția retrasă a limbii o are și articularea fonemului u în cadrul silabelor: hu, gu și cu. Odată emis corect, fonemul u se exersează în cadrul unor cuvinte, sintagme sau onomatopee: supa, sus, duș, suta, fusta, must, cuțit, tu, cucu „guguștiuc”, „cucuriguuu..”. Ulterior se fac propoziții care se pronunță cu pauze între cuvinte, exemplificându-se cu imagini fiecare noțiune: Urlă lupul în pădure. Am pus supă în farfurie. Fumul se suie în sus. Cuvintele se analizează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
originea primitivă în nevoile practice, amplificarea sau retenția îmbrăcămintei o fac pe aceasta practic inutilă și dezvoltată de rezistența la competiția sexuală, care este azi cea mai puternică forță care acționează împotriva reformei hainei pentru ambele sexe. Părul tăiat scurt, fusta scurtă și talia foarte subțire pot fi minciuni denunțate în ceea ce privește promovarea intereselor sexuale [...]. Aceasta este prima și poate cea mai reală competiție cu partea masculină [...]. În unele privințe, cel puțin sălbaticii au fost mai înțelepți decât oamenii civilizați. Atât igiena
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt prea volatile și fluctuante pentru a fi măsurate, în interpretarea rezultatelor Alfred L. Kroeber ia în considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim de 99%, după care aceasta începe să scadă treptat, coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și lente, deci predictibile, iar pe de altă parte, prin modificări radicale și impredictibile (A.B. Young, 1937/2007, 52-55). De aici și metafora "pendulului modei" (figura 1.1) care fluctuează de la o extremă la alta: spre exemplu, de la moda fustelor lungi la moda fustelor midi sau parcurge etape succesive. Figura 1.1. "Pendulul modei" care se deplasează de la o extremă la cealaltă sau gradual (apud Marlyn J. Horn, 1965, 223) Mai aproape de zilele noastre, Sarah P. Turnbaugh (1979) a încercat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
iar pe de altă parte, prin modificări radicale și impredictibile (A.B. Young, 1937/2007, 52-55). De aici și metafora "pendulului modei" (figura 1.1) care fluctuează de la o extremă la alta: spre exemplu, de la moda fustelor lungi la moda fustelor midi sau parcurge etape succesive. Figura 1.1. "Pendulul modei" care se deplasează de la o extremă la cealaltă sau gradual (apud Marlyn J. Horn, 1965, 223) Mai aproape de zilele noastre, Sarah P. Turnbaugh (1979) a încercat să determine variațiile modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în capitolul despre abordarea sociologică a modei. Se pare că, până la un punct, moda feminină din secolul XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în domeniu, The Second Skin. An Interdisciplinary Study
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă vestimentară să se impună și cum este aceasta adoptată de un număr
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
element comunicațional, indică normele sociale stabilite, specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele ale mișcării punk sau fustele mini în vogă în Occident, între anii 1967-1968. Au fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ridicat Integrat social 6.3 62.5 31.3 Independent social 3.7 48.1 48.1 Dependent social 9.3 81.5 9.3 Izolat social 10.4 63.5 26.0 Deși unii istorici ai costumului consideră ca fusta mini a fost respinsă ca stil vestimentar în anii 1970, din cauza asocierii acesteia cu mesaje de protest ale tinerilor din anii 1968, o cercetare întreprinsă de Fred D. Reynolds și William R. Darden (1972) privind modul și etapele de acceptare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unei caracteristici vizuale în înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P. Zanna și D.L. Hamilton, 1972) stabiliseră deja efectele pozitive ale unor accesorii și haine în formarea unei impresii pozitive, respectiv negative, cum ar fi: fusta lungă, cizmele și obezitatea erau asociate unor caracteristici negative social; halatul denota inteligență; părul împletit în cozi, blugii de firmă, pantofii fără toc erau corelative unor caracteristici pozitive social, în timp ce părul roșu avea mai mult o semnificație peiorativă (ibidem). Pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]