4,049 matches
-
să-și exercite această libertate într-un cadru de responsabilitate eficace. Aceasta reprezintă esența oricărui sistem de guvernanță corporativă”. (Paragraf 1.1) În lume se constată un proces de globalizare, iar guvernanța corporativă este unul dintre factorii acestui fenomen de generalizare a bunelor practici, așa cum s-a observat în domeniul Standardelor Internaționale de Contabilitate. În acest sens, reglementările Uniunii Europene au stabilit că acele companii din țările membre, care erau cotate la bursă, să adopte Standardele Internaționale de Contabilitate, până în 2005
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în care se pot dezvolta aceste temeri. De fapt, la 30% dintre persoanele cu agorafobie, evitarea se dezvoltă într-o săptămînă de la primul atac de panică. Procesul prin care se răspîndesc aceste comportamente de evitare sau temeri este cunoscut ca generalizare. Este important să înțelegeți conceptele de condiționare și generalizare, deoarece succesul tratamentului implică eliminarea asociațiilor dintre atacurile de panică și situațiile evitate care au fost construite de aceste două procese. Un alt motiv pentru care oamenii care suferă de atacuri
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la 30% dintre persoanele cu agorafobie, evitarea se dezvoltă într-o săptămînă de la primul atac de panică. Procesul prin care se răspîndesc aceste comportamente de evitare sau temeri este cunoscut ca generalizare. Este important să înțelegeți conceptele de condiționare și generalizare, deoarece succesul tratamentului implică eliminarea asociațiilor dintre atacurile de panică și situațiile evitate care au fost construite de aceste două procese. Un alt motiv pentru care oamenii care suferă de atacuri de panică dezvoltă evitarea situațiilor temute este acela că
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
temeri de locuri sau situații în care persoanele cu fobii cred că ar putea avea loc un atac de panică. Individul a experimentat, probabil, astfel de atacuri de panică în situații identice sau similare în trecut. Dar, datorită procesului de generalizare, o persoană nu are nevoie să experimenteze un atac de panică într-o anumită situație pentru a dezvolta o teamă față de acea situație. Odată temerile situaționale inoculate, indivizii cu tulburare de panică și agorafobie dezvoltă o evitare a situației respective
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
el, avînd în vedere că oprește numai în stații, iar ajutorul ajunge cu greu. De asemenea, indivizii pot transfera gîndurile care provoacă anxietatea de la o situație la alta, devenind apoi mai anxioși în acele situații. Acest proces este cunoscut drept generalizare. De exemplu, un individ care se teme că va intra în panică într-un tren ar putea extinde această teamă la autobuze și avioane. Este de înțeles, deoarece toate cele trei situații au anumite caracteristici comune: alți oameni, oportunități limitate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Împărțiți lucrurile în două categorii: alb și negru. De exemplu, pentru că v-ați simțit inconfortabil la un moment dat, în timpul unei petreceri, catalogați întreaga experiență drept neplăcută sau vă spuneți în gînd: Am greșit în clipa aceea am distrus totul. Generalizarea absolută Considerați un singur eveniment drept o serie nesfîrșită de evenimente. De exemplu: Nu m-am descurcat prea bine la ședința aceea Niciodată nu mă descurc bine la ședințe. Filtrarea gîndurilor (concentrarea asupra aspectelor negative) Alegeți un singur amănunt și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evaluare negativă contribuie la amplificarea anxietății într-o serie de situații sociale. În mod natural, tindem să evităm situațiile care ne fac să fim anxioși. Din păcate, evitarea și eludarea nu fac decît să consolideze temerile subiacente și contribuie la generalizarea fricii asupra unui număr din ce în ce mai mare de situații. Pentru a depăși anxietatea, situațiile temute trebuie confruntate. Acest lucru poate fi realizat într-un mod planificat și gradat, care cultivă încetul cu încetul încrederea în sine, fără a genera niveluri extreme
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
controleze obiectul sau situația care le sperie. De asemenea, gîndurile generatoare de anxietate, referitoare la o situație, pot fi extinse și la alte situații, iar apoi, persoana respectivă devine și mai anxioasă în situațiile din urmă. Acest proces se numește generalizare. De exemplu, o persoană care se teme că se va panica într-un tren poate începe să extrapoleze această frică la situația în care s-ar afla într-un autobuz sau într-un avion. Este un lucru de înțeles, deoarece
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în termeni de alb sau negru, etichetînd lucrurile (sau oamenii) ca fiind bune sau rele în totalitate, pe cînd în realitate lumea este în mare parte gri. Poate nu e perfectă, dar nu e nici complet rea. Persoana respectivă face generalizări absolute (de exemplu, Nu pot avea încredere în nimeni) sau se concentrează prea mult asupra aspectelor negative și minimalizează aspectele pozitive ale situației. Astfel de persoane consideră un lucru negativ drept o confirmare a faptului că nu fac față situației
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care se apleac? asupra aptitudinilor mentale ?i a reproducerii lor de-a lungul genera?iilor, str?duindu-se s? arate c? aceste aptitudini s�nt ereditare, dar ele pot fi ameliorate prin alegerea mai judicioas? a partenerului sau, mai simplu, prin generalizarea examenelor medicale prenup?iale. Crez�nd c? lucreaz? la ameliorarea speciei umane, el instituie o nou? disciplin?, eugenica, iar prin intermediul revistei Biometrika �i difuzeaz? ideile care suscit? imediat un interes imens, f?r? raport �ns? cu rezultatele ob?inute. Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie succesul repurtat, �n cursul anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple (Path Analysis) ?i, mai recent, generalizarea modelului liniar (LISREL). Dar aceast? sofisticare tehnologic? ascunde cu greu precaritatea cronic? a ipotezelor puse �n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
investigare și reglementare a dreptului civil. Prin obiectul ei de studiu, lucrarea nu se limitează la examinarea unuia sau altuia dintre compartimentele acestei ramuri. Ea le analizează în întregul lor, putând astfel să realizeze o sinteză și, deci, o maximă generalizare a elementelor concrete, foarte variate și pe această bază să elaboreze conceptele, noțiunile, categoriile și principiile cele mai generale din domeniul analizat. Pe aceste elemente de ordin general, își va fundamenta demersul fiecare dintre "Teoriile" de detaliu la care ne-
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
spune au reprezentat unul din punctele sensibile ale mișcării naționale europene. Este chiar motivul pentru care devin necesare unele precizări, avînd în vedere faptul că prea des realitățile sau fenomenele românești au fost ignorate în lucrări de sinteză, în care generalizările sînt făcute arbitrar, neglijîndu-se particularitățile distinctive care au caracterizat, în cazul nostru, acțiunea națională românească". Această acțiune, văzută ulterior ca națională și unitară, este divizată. Distanța dintre conservatori și liberali se adîncește și, în scurtă vreme, apelul la protecția Rusiei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
media? Cultura de masă, văzută de unii (cazul lui P. Brantlinger) ca "un concept apocaliptic" este, indiscutabil, o cultură medie (v. E. Morin, L´esprit du temps, 1962). Dar și o cultură media. Produsele media suportă, prin industrializarea producției și generalizarea consumului, o definiție negativă și globalizatoare, încărcată cu un sens peiorativ. Afirmată concomitent cu decăderea culturii clasice, noua cultură (mediatică) pare nu doar a o concura, ci chiar a o înlocui. Beneficiind de costuri de acces în scădere, preluînd elemente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
port la mare și care au prădat națiuni, precum palestinienii și kurzii, de propriile pămînturi. Într-adevăr, întreg articolul lui Hoagland etalează ceea ce Edward Said (1978) a descris a fi "mentalitatea orientalistă", în care occidentalii albi își impun superioritatea prin generalizări stupide neelocvente despre oamenii lumii arabe. Hoagland i-a caracterizat pe arabi ca fiind capabili să înțeleagă numai forța și ca nefiind în stare să se apere și să-și rezolve singuri problemele. Pentru el, criza din Golf este prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comună, vulgară chiar, este cea care dă formă Americii; autorul susține că America este "o uriașă hologramă în care informația privitoare la întreg este conținută în fiecare din elementele componente". Ca urmare a acestui principiu, Baudrillard face fără să ezite generalizări masive despre obiectul teoriilor sale. America este "singura societate primitivă care a mai rămas"; este o "utopie transformată în realitate" și un desert cultural. El folosește imaginea deșertului ca pe o metaforă-cheie pentru interpretarea Americii, descriind miracolul american ca pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
individ, și pe de cealaltă parte o sugestie imitativă indirectă, de la distanță, prin intermediul ziarelor, de pildă, Tarde transformă comunicarea în genere într-o varietate a sugestiei și apropie acțiunea jurnalistului de cea a hipnotizatorului. Este, aceasta, un alt tip de generalizare. De aceea introduce în psihologia mulțimilor, ca aparținînd de resortul acesteia, domeniul fenomenelor de comunicare, domeniu aflat în expansiune rapidă. De la inventarea cărții tipărite și pînă la presă, trecînd prin telegrafie, acest domeniu a restrîns în permanență spațiul conversației, al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Invidia găsește mereu un obiect. Nimeni nu poate avea niciodată totul și nici primi pe măsura dorințelor. Atunci, fiecare să aibă același lucru, urmînd dorința celorlalți. Invidia provoacă rivalitate. Egalitatea permite depășirea ei, chiar dacă se realizează prin renunțarea tuturor și generalizarea lipsurilor. Spiritul de corp, spiritul public se întemeiază pe această răsturnare: renunți la ceea ce jinduiești, pui o cruce celor mai dragi ambiții cu scopul de a îi obliga pe toți să facă același sacrificiu. Aceasta se traduce adesea prin prefăcătorie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a limbii în acte de vorbire. Unii cercetători, precum Otto Jespersen, au opus dihotomiei saussuriene un punct de vedere monist, conform căruia există doar vorbirea - activitate individuală, dar și deprindere socială formată în, și determinată de societate; limba este o generalizare a vorbirii, “pluralul” acesteia. La E. Coșeriu, apare trihotomia sistem - normă - vorbire. Sistemul este “ansamblul opozițiilor funcționale”, norma este “sistem de realizări obligatorii”, intermediar între limbă și vorbire, iar vorbirea e realizarea individual, concretă a normei, actele lingvistive concrete. în timp ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
analizei și distingerii planului gramatical de cel logic - în care se urmărește, prin conversație euristică și analiză, să permită elevilor să asocieze o valoare gramaticală nu obiectului desemnat prin cuvânt, ci cuvântului însuși; - faza însușirii regulilor și definițiilor; comparația, clasificarea, generalizarea și sinteza conduc la însușirea regulilor și definițiilor. - faza fixării și operării superioare cu noțiunile de limbă însușite - aplicarea cunoștințelor prin exerciții, compuneri realizate acasă sau în clasă. Modelul didactic propus de V. Goia descrie un proces de învățare coerent
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare mai mare din partea elevilor, prelucrarea și selectarea informațiilor, capacități de generalizare și abstractizare. Întotdeauna în practica școlară ele secondează exercițiile de recunoaștere, fiind o probă convingătoare pentru profesor a nivelului de înțelegere al elevilor, o posibilitate de verificare a eficienței sau ineficienței metodelor și procedeelor utilizate de profesor și de evaluare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a aceluiași rezultat. Gândirea se definește prin două categorii de operații: a. generale: - comparația: reflectarea asupra relației dintre obiecte; - analiza: separarea obiectelor sau fenomenelor în componente sau însușiri; - sinteza: realizarea conexiunilor între părți; - abstractizarea: izolarea pe plan mintal a esențialului; - generalizarea: extinderea relației de la cazul particular la o întreagă categorie; b. specifice, care caracterizează fiecare domeniu distinct de cunoaștere; Piaget descrie dezvoltarea mintală ca pe o construcție continuă, în care funcțiile gândirii sunt constantele procesului, iar structurile acesteia sunt variabilele. Psihologul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ajung toți indivizii. Acest stadiu presupune capacități de problematizare, formulare a ipotezelor, verificarea lor și soluționarea problemei. După 11 - 12 ani, sunt interiorizate și ultimele acțiuni - discuțiile și controversele de grup - și începe să se manifeste capacitatea de abstractizare și generalizare. Dezvoltarea gândirii abstracte, desfășurate sub forma controversei imaginare, este susținută de dezvoltarea limbajului interior. Vîgotski precizează legătura strânsă existentă între operațiile gândirii, dezvoltarea gândirii abstracte prin intermediul controverselor interiorizate și dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea limbajului înregistrează trei stadii diferite, cu funcții proprii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
gândirea abstractă, bazată pe reprezentările simbolice, prin cuvinte. Formarea noțiunilor gramaticale parcurge patru niveluri (concret; al identității; clasificator; formal) și implică o serie de operații generale: a) contactul cu trăsăturile perceptive ale obiectului; b) discriminarea; c) reținerea realității discriminate; d) generalizarea; e) rememorarea, pe cale inductivă sau deductivă; f) însușirea, aplicarea și transferul. Pe baza sistemului de noțiuni și cunoștințe, structurat pe baza relațiilor de înțeles, elevul își dezvoltă memoria semantică, necesară construirii judecăților și raționamentelor. Plasarea cuvintelor în vasta rețea semnatică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]