9,430 matches
-
coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ gimnazial și primar sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu în manualul de Istoria RPR dedicat clasei a XI-a. Această progresivă miniaturizare se poate constata cu ușurință și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui profesional. Progresele cantitative realizate de regimul comunist în materie de educație autorizează concluzia că proiectul modernizator început la 1864, acela de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele de elevi intrați în circuitul educațional au atins cifre impresionante. Spre exemplu, în anul școlar 1988/1989, populația școlară era cifrată la 5.562.631 (incluzând copiii de grădiniță, elevii din școlile primare, gimnaziale, liceale, profesionale, precum și studenții), iar rețeaua de unități școlare număra 27.975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însușirii limbii române ca limbă oficială de stat pentru toți cetățenii români, indiferent de naționalitate (art. 8, al. 3). Și celelalte materii nucleare ale identității naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în limba română la nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește să le urmeze în procesul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării identității tradiționale românești (vezi de exemplu, Ochescu și Oane, 1994, pp. 14-16), la nivelul gimnazial și mai ales la cel liceal retorica tradițională este abandonată. Discursul etnogenetic capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8 clase 30,5 11,7 57,8 9-10
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și ajutoare IOVR, militari și alte persoane, asistență socială și alocații pentru fondul de acțiuni sociale; g) asigurări sociale de stat. Tabelul detaliază doar doar cheltuielile aferente învățământului, incluse în categoria "acțiunilor social-culturale". 23 Totalul cuprinde elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional, tehnic și pedagogic, înscriși la orice formă de învățământ (de zi, seral sau fără frecvență). 24 Legea din 1948 stipula printre țelurile centrale ale învățământului public "Înlăturarea neștiinței de carte" (art. II, lit. a). 25 Celălalt deziderat al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele două bătăi de inimă ale vieții organismului propus de d. Conta. Art. 141 din proiect zice: Se vor înființa treptat în fiecare capitală de district cel puțin câte un gimnaz de băieți și unul de fete. Art. 145 Cursul gimnazial este de patru ani, împărțit în patru clase. Art. 142. Instrucțiunea gimnazială pentru băieți va consista din următoarele învățături, ce se vor preda mai mult din punctul de vedere practic decât științific de către 9 profesori și 3 maiștri. 1. Limbele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Art. 141 din proiect zice: Se vor înființa treptat în fiecare capitală de district cel puțin câte un gimnaz de băieți și unul de fete. Art. 145 Cursul gimnazial este de patru ani, împărțit în patru clase. Art. 142. Instrucțiunea gimnazială pentru băieți va consista din următoarele învățături, ce se vor preda mai mult din punctul de vedere practic decât științific de către 9 profesori și 3 maiștri. 1. Limbele română, franceză și germană, cari se vor preda de trei profesori respectivi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de gimnastică va arăta și va dirige jocuri gimnastice. Art. 171. Cursul liceal este de patru ani, împărțit în patru clase. Art. 172. Nu se vor admite în licee decât elevi sau eleve cari vor prezenta certificate de absolvirea cursului gimnazial în școalele publice. Art. 173. Se aplică la licee art. 146 și următoarele până la art. 154 inclusiv, precum și art. 155, cu deosebire că fiecare elev sau elevă de liceu va plăti o taxă școlară de zece lei la începutul fiecărui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
N-avem decât a arunca ochii în filozofia lui Auguste Comte pentru a vedea izvorul ideilor d-lui Conta. Dar nici o legislațiune practică nu le-a pus în lucrare. În Germania limbele latină și greacă sânt și rămân fundamentul învățămîntului gimnazial; chiar în școalele lor reale se învață latinește; dar, fiindcă în aceste școale reale se învață mai puțin latinește și nu se învață grecește, tendința cercurilor universitare din Berlin de ex. este astăzi de-a nu admite școlarii absolvenți ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ani de carieră medicală și universitară. Originar din ținuturile vasluiene, vede lumina zilei pe 18 iulie 1893 În orașul Huși, ca descendent al unei familii de cărturari moldoveni care și-au Înscris numele În istoria culturii românești. Cursurile primare și gimnaziale le parcurge În orașul său natal, după care urmează cursurile liceului din Bârlad unde susține bacalaureatul În 1912, an În care avea să pășească pragul Facultății de Medicină din Iași pe care o absolvă În 1918. Se apropie de Pediatrie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
modul de participare la procesul de producție: • personal direct productiv; • personal indirect productiv (personal auxiliar); − în funcție de nivelul de instruire: • personal cu studii superioare; • personal cu studii postliceale de specialitate și tehnică de maiștri; • personal cu studii liceale; • personal cu studii gimnaziale; • personal cu studii de nivel primar sau fără școală absolvită. În funcție de scopul analizei, se pot utiliza și alte caracteristici de grupare, cum sunt: vârsta, sexul, vechimea în unitate, vechimea în muncă, nivelul de salarizare etc. Concluzii interesante pot rezulta din
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ii recomand] pentru ocuparea acestora. Cel de-al doilea aspect se refer] la faptul c] indivizii ar trebui s] aib] șanse similare pentru a îndeplini calific]rile necesare pozițiile dorite. La nivelul minim, acest lucru înseamn] c] școlile primare și gimnaziale ofer] tuturor aceleași avantaje indiferent dac] sunt s]răci sau bogați, negri sau albi, b]rbați sau femei, cu sau f]r] disabilit]ți. Majoritatea societ]ților încalc] ambele aspecte ale principiului egalit]ții de șanse. De exemplu, în majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
IV.1896, Moinești - 24.XII.1963, Paris), poet. Samuel (cum se numea la naștere Ț.) este fiul Emiliei (n. Sibalys) și al lui Philip Rosenstock, contabil, apoi mic industriaș. Urmează cursurile școlii israelito-române în orașul natal (1902-1906), apoi pe cele gimnaziale la un institut particular de limba franceză din București. Pe când era elev la secția modernă la Liceul „Mihai Viteazul”, al cărui absolvent va fi în 1914, îl cunoaște pe I. Iovanachi (viitorul poet Ion Vinea), cu care va lega o
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
eforturilor de cuprindere a unui număr mare de adresabili. Datele „Studiului asupra forței de muncă” („Labor Force Survey”) arată că, în anul 2000, numai 60,3% din populația cuprinsă între 25 și 65 de ani din Uniunea Europeană au absolvit studiile gimnaziale/școlaritatea obligatorie, în care se presupune că se formează aceste competențe-cheie. Mai mult, doar 8% dintre aceștia participau la diverse forme de educație și pregătire, preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eforturilor de cuprindere a unui număr mare de adresabili. Datele „Studiului asupra forței de muncă” („Labor Force Survey”) arată că, în anul 2000, numai 60,3% din populația cuprinsă între 25 și 65 de ani din Uniunea Europeană au absolvit studiile gimnaziale/școlaritatea obligatorie, în care se presupune că se formează aceste competențe-cheie. Mai mult, doar 8% dintre aceștia participau la diverse forme de educație și pregătire, preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aceste versuri populare culese la 1838, se poate verifica prin intermediul unor opțiuni individuale concrete, ale elevilor aflați În acești ani la studii la Blaj. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , de pildă, poet promițător și culegător al versurilor citate, care termină cursurile gimnaziale tocmai În 1838 și căruia i se deschideau porțile unei strălucite cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători și va avea doi copii. Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie 1835, sistemul de învățământ de la această instituție era organizat în trei trepte (începător, gimnazial, academic). Nivelul academic avea trei facultăți (filosofică, juridică, teologică) și două cursuri speciale extraordinare (geometrico-practic și economic). Absolvenții primeau titlul de „laureat în științe și arte” (filosofie), avocat (juridică), inginer civil (cursurile de matematică aplicată). Acest „așezământ de învățături superioare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cei 11 copii ai familiei de țărani Sofica și Dumitru Vasilică a văzut lumina zilei în Tudora Botoșanilor în a cincea zi a lunii februarie 1926. După studiile primare din satul natal, le-a urmat, între anii 1938-1946, pe cele gimnaziale și liceale la o școală de prestigiu din Botoșani, Liceul „A.T.Laurian”. În perioada 1947-1951 a urmat cursurile Facultății de Agronomie din Iași încununate în februarie 1952 cu diplomă de merit. Cariera universitară a fostului student al academicianului Neculai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ale cadrelor didactice, am procedat mai întîi la radiografierea acestuia pe trei dimensiuni - pregătirea de specialitate, pregătirea psihopedagogică și practica școlară -, supunînd analizei de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică, istorie, literatură etc.) și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
condițiile de viață ale familiei (căsătorit/ necăsătorit, văduv, divorțat; familie monoparentală, familie cu un singur copil sau mai mulți; ambii părinți sînt activi din punct de vedere profesional, unul dintre părinți este șomer, ambii părinți sînt șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări nu sînt necesare toate datele biografice amintite anterior, în timp ce în altele este necesară introducerea unor date suplimentare (de exemplu, numărul de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]