3,688 matches
-
dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatică cronică 12. Aplazia medulară 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boala Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragică 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragică ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatică 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boala von Willebrand 26. Coagulopatiile ereditare 27. Tumori mamare 28. Tumori maligne 29. Tumori cu potențial malign
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
mieloidă cronică 11. Leucemia limfatică cronică 12. Aplazia medulară 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boala Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragică 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragică ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatică 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boala von Willebrand 26. Coagulopatiile ereditare 27. Tumori mamare 28. Tumori maligne 29. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
Supradozare droguri; 32. Convulsii; 33. Înec; 34. Electrocutare; 35. Viol; 36. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive; 37. Sindrom de coagulare intravasculară diseminată; 38. Insuficiență renală acută; 39. Sarcină ectopică ruptă; 40. Avort complicat cu infecție sau cu șoc hemoragic; 41. Placentă praevia; 42. Apoplexie uteroplacentară; 43. Ruptură uterină; 44. Eclampsie și preeclampsie; 45. II P - multipară, contracții uterine dureroase, membrane rupte; 46. LVII contracții uterine dureroase; 47. Atac de glaucom; 48. Stări depresive severe; 49. Stări halucinante delirante; 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
sprijinită bilateral, spre sfârșitul internării merge pe distanțe mici sprijinită unilateral. Câștigă în greutate aproximativ 3 kg. La evaluările ulterioare merge în continuare sprijinită, pe distanțe mici - medii, cu dificultate. Efectuează un consult neurologic care infirmă o cauză ischemică sau hemoragică cerebrală acută și interpretează deficitul neuromotor în cadrul polineuropatiei din deficitul de vitamină B 12. La ultima evaluare efectuată merge fără sprijin, utilizând un baston pentru siguranță. Observația clinică 3 Pacientă în vârstă de 75 de ani din mediul rural. Se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
într-o manieră similară se întâlnește doar în 3¿ din cazuri. În timpul intervențiilor chirurgicale este bine a identifica localizarea venelor pulmonare în vederea suturii defectelor septale. Complicațiile anatomice ale chirurgiei trunchiului pulmonar sunt secundare embolectomiei, mortalitatea este extrem de mare prin șoc hemoragic. Complicațiile refacerii defectului de duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
totalul de 72.230 de pacienți instabili hemo dinamic(30%) au primit terapie trombolitică, procentul fiind similar cu al pacienților hipo tensivicare au beneficiat de acest tratament în trialul International Cooperative Pulmonary Embolism Registry, respectiv 31% (54,55). În privința complicațiilor hemoragice, rezultatele trialurilor sunt contradictorii, majoritatea studiilor clinice arătând că nu există diferențe semnificative statistic privind riscul de sângerare asociat trombolizei la pacien ii vârstnici comparativ cu alte categorii de vârstă (56,57), și doar puține studii arată relația inversă (58-60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
trei ori mai mare de hemoragii majore și valori semnificativ mai ridicate ale nivelurilor anti-factor X, comparativ cu subiecții cu clearance de creatinină peste 30 ml/minut. Studiul a arătat că reglarea empirică a dozei de enoxaparină reduce acest risc hemoragic (70). În ceea ce privește administrarea dalteparinei în doze terapeutice (100 U/kg de două ori pe zi) nu s-au identificat diferențe între nivelurile anti-factor X la pacienții cu clearance de creatinină sub 40 ml/min comparativ cu subiecții cu clearance peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
s-a arătat că rata hemoragiilor majore a fost scăzută (1,5%) și majoritatea acestora au fost atribuite interacțiunilor medicamentoase(68). Așadar, deși heparinele cu greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice, în special în prezența comorbidităților și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia poate crește interacțiunile medicamentoase și riscul hemoragic. Un studiu care a inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice, în special în prezența comorbidităților și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia poate crește interacțiunile medicamentoase și riscul hemoragic. Un studiu care a inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament cu anticoagulante orale a demonstrat că rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale (exprimată ca raportul cazurilor observate la numărul de cazuri așteptate) a fost de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
chiar și la această grupă de vârstă. Conform studiului realizat de Veiga și colaboratorii săi, la pacienții vârstnici, o doză scăzută de heparină cu greutate moleculară mică (de exemplu, enoxaparină 40 mg) este eficientă în tratamentul tromboembolismului venos, iar riscul hemoragic este mic (79). De asemenea, există studii care arată că riscul de sângerare la anticoagulante orale este mic la pacientul vârstnic, raportat la datele care arată creșterea exponențială a riscului tromboembolic cu înaintarea în vârstă (80,81). Având în vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular hemoragic, diateze hemoragice);scăderea complianței pacientului sau chiar reducerea accesului la monitorizarea parametrilor coagulării poate, de asemenea, crește riscul de sângerare. La pacienții la care anticoagularea prezintă contraindicații absolute, filtrul de venă cavă inferioară (VCI) poate fi considerat o alternativă terapeutică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular hemoragic, diateze hemoragice);scăderea complianței pacientului sau chiar reducerea accesului la monitorizarea parametrilor coagulării poate, de asemenea, crește riscul de sângerare. La pacienții la care anticoagularea prezintă contraindicații absolute, filtrul de venă cavă inferioară (VCI) poate fi considerat o alternativă terapeutică. Un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna la 20%. Fiind vase compliante (cu pereți supli), venele permit variații mari de calibru în funcție de presiune. Presiunea transmurală determină volumul venos, astfel încât variații mici ale presiunii (până la 10 cm H O) determină variații mari de volum. Distensibilitatea venelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inclus studii randomizate, a arătat că aspirina utilizată în prevenția primară reduce cu 10% riscul instalării evenimentelor cardiovasculare, în principal prin scăderea incidenței IMA non-fatal. Rezultatele acestei meta-analize au arătat, în schimb, că există o creștere cu 70% a riscului hemoragic în ansamblu și o creștere de peste 30% a riscului de hemoragii majore la pacienții care urmau tratament cu aspirină. S-a identificat, de asemenea, o creștere nesemnificativă a riscului de accident vascular hemoragic la aproximativ o treime dintre pacienții (126
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
există o creștere cu 70% a riscului hemoragic în ansamblu și o creștere de peste 30% a riscului de hemoragii majore la pacienții care urmau tratament cu aspirină. S-a identificat, de asemenea, o creștere nesemnificativă a riscului de accident vascular hemoragic la aproximativ o treime dintre pacienții (126). Deși există mai puține studii clinice la pacienții peste 70 de ani comparativ cu subiecții de vârstă medie, rezultatele arată că beneficiile administrării aspirinei depășesc riscurile asociate tratamentului (127). De exemplu, din 9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
in the Elderly (ASPREE), care evaluează efectul aspirinei în doză de 100 mg/zi în prevenția primară la pacienții cu vârsta peste 70 de ani. Studiul va recruta peste 19.000 de subiecți din SUA și Australia (132). Din cauza riscului hemoragic, stratificarea riscului este necesară la pacientul vârstnic (133). Prevenția secundară. Eficiența aspirinei ca antiagregant plachetar în boala coronariană a fost stabilită anterior prin multiple studii (134). S-a demonstrat că utilizarea aspirinei în doze mici, la pacienții vârstnici cu antecedente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
National Cardiovascular Disease Registry Cath PCI Registry Database, mortalitatea intraspitalicească la pacienții cu vârsta peste 80 de ani care au suferit o APTL electivă a scăzut de la 3,5% la 3% în intervalul 2001-2006 (158). Cu toate acestea, complicațiile APTL hemoragice sunt mai frecvente la vârstnici. Studiul Trial of Invasive versus Medical therapy in Elderly patients (TIME) a inclus pacienți vârstnici (vârsta medie 80 de ani) cu angină pectorală, supuși randomizat tratamentului invaziv versus terapiei farmacologice; 74% dintre pacienții cu tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
lot E), comparativ cu perioada antepartum. În lotul de vaci cu distocii scăderile valorilor au fost mai mari, față de cele cu parturiții eutocice. Scăderea numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică, numărul eritrocitelor la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din pulmoni se pot elimina pe calea bronhiilor și se formează caverne și pseudocaverne. Primele sunt căptușite cu o reacție conjunctivo-vasculară, secundele sunt delimitate cel mult printr-o reacție congestivo- hemoragica sau granulocitară. Menționam de asemeni posibilitatea calcificării focarelor necrotice cât și a intervenției diferiților germeni, cu transformarea focarelor în procese inflamatorii. Destul de frecvent de la nivelul teritoriilor necrozate sau gangrenate se pun în libertate cantități mari de toxine, care vor induce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
98 Interleukinele ...................................................... 98 Moleculele de diferențiere celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin bogăția în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa. După predominantă diferitelor elemente sanguine, exsudatul poate fi clasificat în exsudat: seros, fibrinos, hemoragic și purulent. Exsudatul seros se caracterizează prin predominantă plasmei bogată în proteine. El se apropie cel mai mult de caracterele transsudatului și macroscopic numai coagularea proteinelor în contact cu aerul sub forma unui gel permite diferențierea. În laborator se utilizează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
extravazată, care în contact cu tromboplastina și trombina țesuturilor alterate se va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor la păsări. Se pune problema: hematiile sau eritrocitele prezente în exsudat sunt celule inflamatorii sau sunt elemente normale antrenate de lichidele și celulele emigrate în focarele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în exsudat sunt celule inflamatorii sau sunt elemente normale antrenate de lichidele și celulele emigrate în focarele inflamatorii. Datele de care dispunem în prezent MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 67 pledează mai mult pentru ultima poziție. Exsudatul etichetat de obicei ca fiind hemoragic este un exsudat mixt invadat cu hematii/ eritrocite. Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține gros, adesea cremos; conține diverse
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
roșie-violacee a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare etc. Cheville N., (1976Ă adaugă și inflamațiile cristaline din guta, intoxicația cu antigel, etc. Nu putem omite formele mixte sau de trecere: serofibrinoase, fibrinonecrotice, fibrinopurulente etc. Că un corolar al acestor tipuri, pe baza caracterului semifluid
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2.24. Tiflita difteroidă în histomonoza la curca În stadiul al doilea țesuturile necrozate se elimină și teritoriul restant se infiltrează cu fibrina - inflamația fibrino- necrotica. Primul stadiu se derulează relativ repede, pe când secundul poate dura până la 23 săptămâni. Inflamațiile hemoragice Inflamațiile hemoragice se caracterizează prin invadarea teritoriilor afetate de exsudatele seroase, fibrinoase sau/și purulente cu hematii și eritrocite extravazate din circulația locală. Ultimele conferă caracterul hemoragic, iar primele, caracterul inflamator. După extensiunea și caracterul procesului inflamator, în cadrul inflamațiilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]