5,715 matches
-
a lucrat cu Gutenberg, își instalează tiparul la Foligno, se întoarce la Mainz, tipărește la Albi și termină la Lyon o carieră care l-a condus în multe alte orașe, fără a-l îmbogăți vreodată. Să-l cităm și pe Henri de Cologne care, nemulțumit să tipărească la Brescia, Bolognia și Lucca, a fost de asemenea primul tipograf din Siena, Nozzano și Urbino! Totuși nu trebuie exagerat asupra nomadismului tipografilor secolului al XV-lea. Producția de carte din secolul al XV
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
profesor, el deschide un atelier tipografic la Veneția în 1494; pînă în 1515, tipărește 150 de lucrări, preocupîndu-se în mod deosebit de publicarea autorilor greci; el se înconjoară de un cerc strălucit de erudiți și eleniști numit Academia aldină. La Paris, Henri Estienne editează primii umaniști francezi, în timp ce fiul său, Robert, se distinge prin numeroase ediții și traduceri ale Bibliei și printr-o activitate lexicografică importantă. Josse Bade, Simon de Colines, Michel Vascosan răspîndesc textele clasicilor latini. Chrétien Wechel, Conrad Néobar, Guillaume
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ce aducea fiecare și serveau drept bază compilațiilor bibliografice ale lui Basse (1592), Cless (1602) și Draud (1610-1611), care permit cunoașterea producției europene a epocii. Chiar autorii frecventau Frankfurt-ul și îi dădeau fizionomia unei "noi Atene", după expresia lui Henri Estienne, care descria aceste tîrguri în 1574. Dar războiul de 30 de ani face comunicațiile nesigure, ceea ce-i detemină pe librari să abandoneze aceste reuniuni periodice. Această tradiție este preluată de tîrgurile din Leipzig, unde primul catalog de cărți a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pentru presă decît pentru carte; Gavarni ilustrează parizianismul boem, în care evoluează femeile ușoare și studenții; Grandville abordează în lucrările lui bizarul și fantasticul, iar arta transpunerii îl face să treacă drept un precursor al suprarealismului. Acești artiști, ca și Henri Monnier (tatăl lui Joseph Prudhomme), Bertall, Cham etc., colaborează la culegerile publicate în anii 1840-1850 și furnizează desene umoristice unei prese specializate (Caricature, Charivari...). După 1850, ilustrarea cărții își pierde originalitatea. Totuși Gustave Doré manifestă un romantism mai amplu și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
studio a rămas un Vadim plăpând, intrat la apă, cumințit în procese de calomnie pierdute. Nu-ți venea să-l atingi nici cu o floare. N-a crezut în Ceaușescu, a fost doar indus în eroare de regina Angliei, de Henri Coandă și de Octavian Paler, care cu toții l-ar fi apreciat pe dictator. Antisemitismul lui a fost o neînțelegere, o transplantare a unor pamflete din plan literar în plan politic; „când s-a îngroșat gluma, am făcut și eu pasul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ziarist, sufleur la teatru, director de teatru, director al berăriei academice Bene Bibendi, director al revistei Moftul român, redactor la Universul, director al Berăriei Cooperative, este, în teatru, pictorul amuzant și sagace al societății, administrației și rentierilor, un fel de Henri Monnier și Labiche. I.L. Caragiale este poetul satiric al burgheziei românești. Spirit profund observator, el sesizează cu o pătrundere uimitoare și redă cu o puternică plăcere a expresiei cusururile și ridicolul acestei clase sociale care a primit câteva reflexii ale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
secvențe sunt pasibile de o lectură pornografică: în operele care nu sunt pornografice, prezența episoadelor ținând de scriitura pornografică trebuie să fie atent motivată. Într-o carte din anii 1970, Une femme très spéciale [O femeie foarte specială], de d'Henri de Canterneuil, întâlnim un model al genului. Naratoarea a văzut într-o cafenea un bărbat care îi place; acesta se ridică brusc în picioare: "Ticălosul se duce să se masturbeze în toaletă. Mă ridic și-l prind din urmă, când
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Une Page d'amour [O pagină de dragoste] de Zola. Un bărbat însurat și o tânără văduvă, îndrăgostiți, nu vor întreține decât o singură relație, evocată astfel: "Atunci, cuprinsă parcă de nevoia de a dormi, se ghemui la umărul lui Henri și se lăsă dusă. În urma lor, scăpă din șnurul ei și cealaltă draperie a ușii. Când Hélène se întoarse, cu picioarele goale, să-și caute pantofii, în fața focului care se stingea, se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ne prezintă o femeie a cărei sexualitate e pe potriva celei bărbătești. 5. O narațiune tipică Ca ilustrare, ne vom apleca asupra unei opere pornografice tipice, apărută în 1976, Couples mariés en partouze 32 [Partuzele cuplurilor căsătorite], semnată cu același pseudonim ("Henri de Canterneuil") ca și Une femme très spéciale. Intriga ei este un pretext pentru a înfățișa diferite "scene", atât povestite, cât și ilustrate prin ample fotografii de prim-planuri în culori tari. Schema este cea a inițierii care face trecerea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
afacerilor! Cu un dispreț suveran, setul ultim „uită“ să menționeze datele tuturor înregistrărilor, cum omite și interpreții Octetului în do major. Octetul, bănuiesc în interpretarea istorică din 1954, este remarcabil, cu Lucian Savin și Mircea Saulescu la vioară, Mendi Rodan, Henri Brendier, la vioara a 2-a, Wilhelm Georg Berger și George Popovici, violă, Alfons Capitanovici și Serafim Antropov, la violoncel. Și dacă despre ea este vorba și tot a fost pusă pe disc, cât ar fi fost de util să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
comunicarea, stabilind o legătură între schimbul de bunuri, de femei și de mesaje. La începutul secolului, Charles Cooley deja înțelege prin comunicare "mecanismul prin intermediul căruia relațiile umane există și se dezvoltă" (Social Organisation). Dacă din acest punct, după ideea lui Henri Lefebvre, "în viața socială nimic nu se împlinește fără comunicare", aceasta din urmă este considerată ca un proces social fundamental de la care pornește oricare alt fapt social. În aceste condiții, înțelegem lesne faptul că politica nu scapă acestei reguli. Dar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
agresive. Capitolul I Agresivitatea: un comportament social specific omului? "Fel de a fi și de a acționa al animalelor și al oamenilor, manifestări obiective ale activității lor globale (Piéron, 1907, Marele dicționar de psihologie, 1991, p.153). Cu această definiție Henri Piéron reintroduce în 1907 noțiunea de "comportament" în limbajul psihologic francez. Definiția scoate în evidență două aspecte importante: comportamentul ca fel de a fi, pe de o parte, și natura sa obiectivă de manifestare, pe de altă parte. Individul acționează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
University Press, Oxford, 2000. Diakonoff, Igor M., Afrasian Languages, Nauka, Moscova, 1988. Diakonoff, Igor M., Semito-Hamitic Languages, Nauka, Moscova, 1965. Ehret, Christopher, Reconstructing Proto-Afroasiatic (Proto-Afrasian). Vowels, Tone, Consonants, and Vocabulary, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1995. Fleisch, Henri, Introduction à l'étude des langues sémitiques. Éléments de bibliographie, Librairie d'Amérique et d'Orient Adrien-Maisonneuve, Paris, 1947 Galand, Lionel, Études de linguistique berbère, Peeters, Leuven/Paris, 2002. Glinert, Lewis, The Grammar of Modern Hebrew, Cambridge University Press, Cambridge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Waverly Press, Baltimore, 1965. Friedlaender, Jonathan Scott (editor), Genes, Language and Culture History în the Southwest Pacific, Oxford University Press, Oxford, 2007. Fugier, Huguette, Syntaxe malgache, Peeters, Louvain-La-Neuve, 1999. Harlow, Ray, Maori. A Linguistic Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Henri, Agnès, Le sunwadia. Éléments de description d'une langue du Vanuatu, Peeters, Leuven, 2011. Kempler Cohen, E.M., Fundaments of Austronesian Roots and Etymology, Pacific Linguistics, Canberra, 1999. Lemaréchal, Alain, Comparative Grammar and Typology. Essays on the Historical Grammar of the
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce, Peeters, Louvain-la-Neuve, 2008. Alcaraz Varó, Enrique; Martínez Linares, María Antonia, Diccionario de lingüística modernă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fr http://www.britannica.com http://www.linguasphere.info/lcontao/fichier-pdf.html www.omniglot.com (Declarația Drepturilor Omului în 314 limbi) www.lexilogos.com (multe hărți, multe detalii) Indice de autori A Abondolo, Daniel M., 184 Adam, Jean-Michel, 100 Adamczewski, Henri, 353 Adamou, Evangelia, 353 Adams, Douglas Q., 150 Adams, J.N., 156 Adams, Michael, 233 Adelaar, Alexander K., 198 Adelaar, Willem F.H., 223 Adrados, Francisco R., 156 Aikhenvald, Alexandra Y., 124, 206, 223 Albani, Paolo, 233 Albrecht, Jörn, 101, 355 Alcaraz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Fernandez-Vest, Jocelyne M.M., 185 Ferraresi, Giselle, 163 Feuillard, Colette, 363 Feuillet, Jack, 128 Filliozat, Pierre-Sylvain, 152 Fînaru, Dorel, 26, 29, 38, 47, 99, 355, 356, 357 Finegan, Edward, 223 Fischer, I., 18, 147, 157 Fishman, Joshua A., 114, 359 Fleisch, Henri, 172 Fleming, Harold, 167 Foley, William A., 128, 206 Forest, Robert, 128 Forrest, R.A.D., 188 Fortescue, Michael, 225 Fortson, Benjamin W. IV, 149 Fox, Anthony, 357 Fox, James J., 198 Fraenkel, Ernst, 164 Francescato, Giuseppe, 149, 229 Frâncu, Constantin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
157 Harrison, K. David, 129 Hartmann, Peter, 74, 81 Haspelmath, Martin, 129, 229, 357 Haudricourt, André-Georges, 362 Havránek, B., 102 Hawkins, John A., 357 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, 40 Heidegger, Martin, 41 Heine, Bernd, 150, 173, 216, 217, 218, 357 Henri, Agnès, 198 Herder, Johann Gottfried, 40 Herman, Gilbert, 149 Herodot, 153 Herslund, Michael, 99, 124 Hervás y Panduro, LOrenzo, 194 Hetzron, Robert, 173 Hewitt, B.G., 357 Hîde, Robin, 206 Himmelmann, Nikolaus P., 198 Hipocrate, 153 Hirano, Umeyo, 185 Hirst, Daniel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nimic surprinzător. Numai că aceste "determinante stilistice" (Lucian Blaga) erau întrupate sub chipul universitarilor calzi, deschiși, generoși și, pentru mine, surprinzător de prietenoși. Am aflat mai târziu că era meritul unor admirabili universitari ieșeni (Andrei Hoișie, Gheorghe Popa, Dumitru Oprea, Henri Luchian,Vasile Ișan, Constantin Sălăvăstru etc. ) care i-au convins pe nemți și austrieci pe parcursul mai multor ani că și românii pot fi parteneri de încredere. Totuși, sângele latin continuă să ne gâlgâie prin vene. La Konstantz ne-am asumat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și să revin în garnizoana Iași după ieșirea la pensie. După 50 de ani, am avut ocazia să fac câteva fotografii pe treptele acestei mari și foarte importante clădiri pentru mine, cu colegii din cadrul Asociației Cadrelor în Rezervă și Retragere "Henri Coandă", pentru întocmirea unei monografii privind istoria acestui lăcaș cât și unele evenimente importante din garnizoana Iași, precum și activități ale unor cadre care și-au petrecut o parte din viață între zidurile acestei clădiri. La parterul clădirii este organizat un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cultura și politica față de minorități. Analiza amănunțită a prevederilor programului va face obiectul unui alt capitol al acestei lucrări. Între fruntașii georgiști prezenți la lucrări s-au numărat Atta Constantinescu, C.C. Giurescu, Petre Dragomirescu, G.M. Cantacuzino, Gh. Ghițescu, Valeriu Bulgaru, Henri Meitani, C. Ionescu-Olt, Dimitrie Cioc, V. Pană-Buescu, M.G. Sturdza sau Gh. Slama. Delegațiile cele mai numeroase au fost cele din județele Constanța, Mehedinți, București, (sectoarele de Galben și Albastru), Bălți, Brăila, Putna, Dâmbovița, Covurlui, Tecuci, Buzău Romanați și Timiș-Torontal152. Dacă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care se făceau simțite deopotrivă în societatea românească în acel moment. Plecând de la premisa că: "faptele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2008, pp. 195-206. Râpeanu, Valeriu, "Gheorghe I Brătianu", Studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, 1980, București, pp. V-LXXVI. Rogister, John, " Un moment al istoriografiei europene: către o istorie universală moștenirea lui Henri și Jacques Pirenne, March Bloch și Gh. I. Brătianu", în Revista de Istorie, nr. 1-2, 1993, pp. 712. Roșca, Ioan, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr 6, seria Filosofie, pp. 163-164. Scurtu, Ioan, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
redactor al Revistei Cercului Literar de la Sibiu (ianuarie-august 1945), „revistă lunară de literatură, filosofie și artă“, la care colaborează, în afară de Lucian Blaga, „cerchiștii“ propriu-ziși: Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Ion D. Sîrbu , Ioanichie Olteanu, Ovidiu Cotruș, Henri Jacquier, Radu Enescu, Wolf von Aichelburg, Victor Iancu, Eugen Todoran ș.a. După întoarcerea Universității clujene la matcă, încearcă, în 1946, să lanseze aici revista Euphorion, „caiet de critică și poezie editat de Cercul Literar“, ce își ia numele de la fiul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din această modernitate care încă atunci era de mult trecută, mi-au rămas numele unor autori și câteva titluri, ce-mi sunt până azi familiare, deși este vorba de cărți necitite: Tristan Bernard, Élémir Bourges (Sous la hache), André Theuriet, Henri Bordeaux, Marcel Prévost (Les Demi-Vierges). Arta am descoperit-o însă acolo, prin volumele legate încă de la Cluj în pânză roșie, din Histoire de l ’art de Élie Faure, din păcate cu reproducerile doar în alb-negru, uimindu-mă plăcut de „modernismul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]