3,902 matches
-
atunci lupta e peste putință cu Cațavencu trebuie să-mi cedezi; ori nu, și atuncea mor, și dacă mă lași să mor, după ce oi muri poate să se-ntâmple orice... (zdrobită.) Sunt horărâtă... (revenindu-i deodată toată energia.) Da, sunt hotărâtă, dar nu voi să mor până nu voi fi luptat cu toate împrejurările (cu energie crescândă) și am să lupt! și cu tine am să lupt, pentru că acuma tu ești piedica a mai grea, care mă oprește să-mi capăt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mor până nu voi fi luptat cu toate împrejurările (cu energie crescândă) și am să lupt! și cu tine am să lupt, pentru că acuma tu ești piedica a mai grea, care mă oprește să-mi capăt iar liniștea!... Da, sunt hotărâtă, și trebuie să biruiesc tot, și pe tine... așa de hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiță să meargă să dea drumului lui Cațavencu și să-l poftească aici din partea mea.... Tipătescu: Femeie nebună! Ce ai făcut? Zoe: Am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
crescândă) și am să lupt! și cu tine am să lupt, pentru că acuma tu ești piedica a mai grea, care mă oprește să-mi capăt iar liniștea!... Da, sunt hotărâtă, și trebuie să biruiesc tot, și pe tine... așa de hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiță să meargă să dea drumului lui Cațavencu și să-l poftească aici din partea mea.... Tipătescu: Femeie nebună! Ce ai făcut? Zoe: Am făcut ce am crezut că trebuie să fac. Dacă nu nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei "lăcrimând", de agitația și căutările ei disperate ("alergând", "între-bând", "zicând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Generalul Petrescu, poate ați auzit de el, că el l-o condamnat și pe Maniu și pe toți ăștia, el era de la Tribunalul Militar. Deci el o fost cel care ne-o dat pedepsele... No, În sfârșit, da’ era dinainte hotărâte, că mie mi-o spus anchetatorul meu: „Dumneata ești Încadrată la zece ani, pentru că ai circumstanțe atenuante, că era fratele dumneatale și nu ai putut să-l reclami”... În sfârșit..., poate că s-au gândit și că am cele două
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
înfipte în pământul acestei țări. Amatorii de hitlerism, de fascism, de bolșevism și de alte soiuri de dictaturi sunt tot deauna aceiași oameni cari, neputând avea izbânzi electorale normale așteaptă norocul lor de la o stăpânire absolută. Dar cu o condiție hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a împiedicat - curios lucru - ca două zile mai târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35, o gafă impardonabilă, căci la 29 decembrie 1933, primministrul I.G. Duca a fost asasinat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și început să apară în Adevărul, odată cu numărul din 27 noiembrie 1921, înregistrând, probabil - cu o existență nu foarte accidentată de șase ani - un record de longevitate în presa românească. Bacalbașa avea acum 65 de ani împliniți și, în mod hotărât, momentul destăinuirilor venise; orice întârziere ar fi fost, neîn doielnic, ris cantă. Soarta i-a fost însă favorabilă. Amintirile sale, circumscrise realităților bucureștene considerate în sens foarte larg, primite cu interes de cititori, studiu introductiv 23 42. Constantin Bacalbașa, „Cronica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
TRC., an. X, nr. 994, 4/16 iunie 1872, p. 3. bucureștiul în 1871 95 tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii. Poporul din mahalale s-a sculat cu mic cu mare, a înconjurat Camera și, prin atitudinea lui hotărâtă a impus Constituantei revotarea Art. 6. Apoi, răspândindu-se prin cartierele evreiești, a săvârșit devastațiuni, iar sinagoga din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de salon primitor nu mai există astăzi. Cel d-al doilea salon era al principesei Irina Suțu.* Acesta, tot atât de larg primitor, era deosebit de celalt printr-o nuanță de oarecare rezervă mai mare. Dar, de asemenea, întregul București circula în zilele hotărâte. În salonul d-nei Oteteleșanu n-am intrat, pe când în salonul prințului Grigore Suțu veneam în vizită de două ori pe an, la onomastice. Protocolul era cunoscut. Prințul Grigore Suțu, un om mărunțel cu mustăți lungi și arnăuțești, acum încărunțite, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reîntoarce cu mâna goală: biletul no. 3 era vândut. Furios, Nicu Crețeanu se îmbracă și trece gâfâind strada. La casă trona casierul, italianul Ghelli. O altercație urmează: casierul pretinde că era în regulă deoarece cuconul Nicu trimisese chelnerul după ora hotărâtă. — În sfârșit, cui l-ai vândut, poate că o vrea să-l schimbe? Nu cunosc, cocoane Nicu, este un străin, îl cheamă Negroponte... — Negroponte?! ... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau să-l văd în dată! — Este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai însemnat om politic al opoziției, în schimb, adevăratul luptător de toate zilele, omul popular, omul al cărui nume răsuna în țară și atrăgea tineretul în galeria Senatului, în zilele de mari dezbateri, era Ion Deșliu. Om independent, fără idei hotărâte, așa după cum erau cei mai mulți pe vremea aceea, puțin cam dezordonat și, bineînțeles, nu om de mâna întâia, Ion Deșliu făcea multe zile amare guvernului. El lungea discuțiile, el cerea cuvântul la toate legile, la toate articolele, propunea tot felul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
El lungea discuțiile, el cerea cuvântul la toate legile, la toate articolele, propunea tot felul de amendamente, el vorbea contra închiderii discuțiunii, el cerea votul cu bile, el punea guvernului toate piedicile cu putință, el făcea obstrucțiunea. Era un luptător hotărât, un opozant sistematic fără odihnă, care nu da răgaz miniștrilor și nu lipsea de la nici o discuție. Îmi aduc aminte de o ședință în care Deșliu a interpelat pe generalul Florescu asupra proastei fabricațiuni a cizmelor soldaților. Interpelatorul a venit cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei: ea va cere asemenea și introducerea exercițiilor militare în toate școlile. X Pentru asigurarea justiției, presa va cere introducerea unei sisteme mixte de numirea și de alegerea judecătorilor, pe un termen hotărât, după principiul dominant în organizațiunea judiciară din Belgia. XI Presa va combate orice impozite noi, cari nu se întemeiază pe necesitatea unei îmbunătățiri determinate și generalmente recunoscute; va respinge taxele de timbru și de înregistrare, pentru că nimicesc cu totul principiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe săptămână. Hanul Manuc de pe strada Carol schimbă numele; proprietarul său anunță la sfârșitul anului 1873 cum că acest han va purta, de aci înainte, numele de Hotel Dacia. Ateneul Român anunță ciclul conferințelor sale pe anul 1873-74. Iată zilele hotărâte și conferențiarii: Duminică 30 decembrie 1873. I. Massim: Despre limbă. Joi 3 ianuarie 1874. Ulysse de Marsillac: Despre poezia infinitului. Duminică 6 ianuarie, colonel Ștefan Fălcoianu: Calendarul. Joi 10 ianuarie, dl. Gr. Tocilescu: Petru Cercel. Duminică 13 ianuarie, dl. T.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compuse din elevii prevăzuți la art. 3, vor fi comandate de un ofițer din armată hotărât în fiecare garnizoană de Ministerul de Rezbel; ofițerul comandant are sub ordinele sale pe instructorul militar și execută singur exercițiile în zilele și orele hotărâte. Ofițerul comandant poate merge în instrucții însoțit de subofițerii din cor pul său spre a-l ajuta în instrucția elevilor. 8) Instructorul militar va fi însărcinat și cu exercițiul gimnasticii. 9) Una sau mai multe școale alcătuind batalionul vor avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1966, p. 117). Peste puțin sosește trenul. Gara este pustie. Pe vremea aceea lipsea acel public al manifestațiilor de stradă care astăzi iese, nu știi de unde, de prin toate găurile și-ți dă un spectacol impunător: la 1875 șapte oameni hotărâți a înfrunta urgia polițienească nu era lucru puțin. Macedonski scoboară din vagon, având la spate un polițist, și noi îl înconjurăm. Poetul, care era destul de vanitos, se aștepta la mai mult, se aștepta la o manifestație impunătoare, ceva care să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și și-a dobândit o mare popularitate în coloarea de Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atotputernic în partea locului, de unde i se trăgea și supranumele de: Pașa din Dealul Spirii.* Partidul compus din astfel de oameni fanatici, hotărâți, neclintiți, reprezentând clasa burghezilor cari lupta să pătrundă și să înlocuiască la întâietate vechea clasă boierească, era partidul care stetea în fruntea coaliției, atât prin numărul mare de aderenți care urmau pe șefii cei activi și combativi, cât și prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unele zvonuri spunând că poliția ar avea de gând să atace noaptea urna cu bătăușii, opoziția își lua măsurile defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit sus petrecere. În sala urnei, biroul era în păr, apoi încă câțiva liberali hotărâți să apere urna, printre care ziaristul umorist N.T. Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
una dintre propunerile Serbiei amintesc memoriile principelui Carol, la data de 25 martie/6 aprilie 1876: „Al. Catargiu, un unchi al prințului Milan sosește din Belgrad și comunică prințului, în numele nepotului său, că războiul Serbiei contra Turciei e un lucru hotărât și că prințul Milan speră că România nu se va mărgini numai la rolul de spectatoare nepăsătoare, deoarece amândouă țările au același interes d-a se libera de suveranitatea Turciei“ - Memoriile, vol. VIII, p. 43). 62. Cetinje, capitala principatului Muntenegru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Discursuri, scrieri, acte și documente, vol. II, partea I, București, 1912, p. 252). În aceste momente de indignare generală, guvernul român a declarat nulă și neavenită Constituția turcească în ceea ce privește considerarea României ca o „provincie privilegiată“ a Imperiului Otoman. În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am verificat textul cu MOF., nr. 118, 27 mai/8 iu nie 1877, p. 3453. S au înregistrat două abțineri (și nu trei, cum notează Bacalbașa): N. Ionescu Senatul a votat imediat aceeași moțiune.63 Acum independența României era definitiv hotărâtă.64 Marea mulțime care asistase la Cameră, atât în tribunele publice cit și în curte și pe Dealul Mitropoliei la săvârșirea marelui act, se revarsă spre centrul Capitalei. Drapelele sunt arborate, valurile mulțimii străbat orașul, studenții manifestează cu cântece patriotice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În același timp când mata Îmi scriai scrisoarea, eu mă Întrebam, care să fie cauza, că nu mai primesc câteva rânduri... cari rânduri au totdeauna o formă literară, pline de fineță și bunăvoință! Amândoi le cetim cu multă plăcere. Eram hotărâtă să rog pe soția matale, să ne răspundă, dacă nu cumva, o suferință fizică este cauza, deoarece ocupația pe care o aveți, e grea - având În vedere și naveta. Cere un sacrificiu mare! Noi vă dorim multă sănătate, rezistență, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca D-sa la Folticeni. Doamna Dascălu 516 a fost la mine, chiar În clipa când am primit corespondența și i-am dat imediat bilețelul. Pare persoană energică, hotărâtă și cu chemare pentru profesiunea sa. Orașele Suceava și Flt. au acum noroc de persoane valoroase, care să valorifice moștenirea intelectuală. Pe timpul meu la Flt., aveam puține asemenea ajutoare. Îmi recunosc un singur merit; acela de a fi pus la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
disidenți și de a distruge acest cuib de viespi reprezentat de birourile de la München ale postului de radio Europa Liberă, făcând uz de importante cantități de materiale explozive. Aceste ordine erau fără echivoc și formulate într-o manieră concisă și hotărâtă. Mi s-a ordonat de asemenea să uit identitatea aceluia care mi-a dat aceste ordine, de a păstra cea mai mare discreție, de a nu avea asupra mea niciun document scris de mână și de a acționa în așa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
favorabilă, iar pe de altă parte dorim să aducem la cunoștință în mod public hotărârea noastră de a face totul și de acum încolo pentru a reuși să plecăm din țară, aceasta fiind singura soluție viabilă pentru noi și fiind hotărâți ca la nevoie să apelăm chiar la soluția extremă oferită de greva foamei în vederea obținerii fie a vizelor de stabilire în Canada, fie eliberarea necondiționată a vizelor franceze, de unde ulterior am putea emigra în Canada, fie pentru a face ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]