4,292 matches
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Mănăstirea Agafton a fost construită în anul 1747 în satul Agafton din comuna Curtești (județul Botoșani). Ea se află localizată în cimitirul Mănăstirii Agafton, fiind inclusă în perimetrul mănăstirii. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
pe lîngă chilii"" (după cum scrie domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii) a construit o biserică de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Așezământul monahal a fost cunoscut la început sub numele de „Sihăstria lui Agafton". Biserica de lemn a fost construită în perioada 1728-1748 pe coasta versantului, la o distanță de circa 50 m de culmea și
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
singurei monografii cunoscute a mănăstirii, Al. H. Simionescu. <ref name="AS 451/2001">Corina Pavel - ""Mănăstirea Agafton - Paradisul copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 451/2001.</ref> Între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", în stil moldovenesc, în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonală. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
de lemn de la Mănăstirea Agafton este în prezent în proces de restaurare. Au fost îndepărtate adaosurile ulterioare (veșmântăria și pridvorul), iar grinzile și bucățile de șindrilă putrezite au fost înlocuite. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. Aici se află și mormintele celor trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
era din părțile locului, fiind născut în satul Dracșani (comuna Sulița). Starețul Firmilian a săvârșit prima Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche și dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei frați și al credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Catapeteasma, stranele și tâmplăria au fost confecționate de fratele său mai mare, Alexandru Ciobanu . S-au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
, comuna Bălănești, județul Gorj, datează cu aproximație din 1794. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Este clădită din lemn în anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
, oraș Ungheni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea (1726) . Are hramul „Sf.Arhangheli”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Biserica a fost ridicată în satul învecinat Cerghid, de unde a fost cumpărată de locuitorii din Cerghizel și mutată pe actualul amplasament în anul 1937. În biserică s-a slujit până în anul
Biserica de lemn din Cerghizel () [Corola-website/Science/317217_a_318546]
-
ridicată în satul învecinat Cerghid, de unde a fost cumpărată de locuitorii din Cerghizel și mutată pe actualul amplasament în anul 1937. În biserică s-a slujit până în anul 1981, an în care a fost sfințită biserica nouă, din cărămidă, cu hramul „Sf.Gheorghe”. Acoperișul din șindrilă a fost înlocuit cu plăcuțe de azbest.
Biserica de lemn din Cerghizel () [Corola-website/Science/317217_a_318546]
-
cătun din marginea localității de origine Ghighișeni. Soarta bisericii de la începuturi și până astăzi a fost surprinsă într-o nouă pisanie, scrisă în chirilice astfel: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Duhului Sfânt, ridicatu-sa această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi în anul 1730, slujind ca locaș de închinare pentru credincioșii din satele Ghighișeni, Petrileni, Zăvoieni și Cucuceni până în anul 1931 când a fost vândută Internatului diecezan Beiuș. În anul 1961 biserica a fost donată parohiei Vărășeni în
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
Biserica de lemn din Sârbi, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ridicată în sec.XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. La biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Sârbi elementele originare, de la începutul secolului al XVIII-lea, se ascund sub înfățișarea pe care
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Dumitru" din Obrijeni a fost construită în anul 1835 în satul Obrijeni din comuna Popești (aflată în județul Iași, la o distanță de 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Obrijeni () [Corola-website/Science/317241_a_318570]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII (1665). Are hramul „Sfântul Dumitru-Izvorâtorul de mir” (26 octombrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Una din bisericile de lemn salvate de la dispariție este cea din satul Bretea Mureșană, comuna Ilia, biserică ce poartă hramul Sfântului Dumitru. Biserica este înscrisă în
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
ridicată în secolul XVII (1665). Are hramul „Sfântul Dumitru-Izvorâtorul de mir” (26 octombrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Una din bisericile de lemn salvate de la dispariție este cea din satul Bretea Mureșană, comuna Ilia, biserică ce poartă hramul Sfântului Dumitru. Biserica este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2015 având Codul HD-II-m-A-03272. Biserica de lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Mureșană face parte din categoria “bisericilor călătoare”, pe actualul loc fiind postată doar din anul 1914, când a fost
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe" din Păușești a fost construită în anul 1643 în satul Păușești din comuna Dumești (aflată în județul Iași, la o distanță de 21 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe" din Vorovești a fost construită în 1768 în satul Vorovești din comuna Miroslava (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
în timpul păstoririi preotului Daniel Graur și a epitropului Dumitru Musteață, deasupra intrării în biserică a fost amplasată o placă de marmură cu câteva date istorice referitoare la biserică. Pe placa de marmură se află următoarea inscripție: "„Acest sf. lăcaș cu hramul Sf.M.M. Ghe. a fost construit ân anul 1768 sub arhipăstoria preot Vasile este monument istoric a fost renovată ân anul 1956 și 1968 sub arhipăstoria preot Țurcanu Alex ân prezent biserica este păstorită de preot Graur dumitru epitrop Dumitru Musteață
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfânta Treime" din Popești a fost construită în anul 1710 în satul Popești din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului aflat în cartierul Rădeni
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
TV își surprinde telespectatorii și spectatorii prin recorduri gastronomice, gătind bucate tradiționale din diverse țări. S-a dat startul cu mâncare tradițională românească, ulterior spaniolă, italiană, germană. La finalul fiecarui show mâncarea gătită este împărțită spectatorilor care decid să petreacă Hramul Chișinăului alături de echipa Jurnal TV. La Cireșe - un festival inedit și foarte colorat, care la prima sa ediție a bătut orice record, adunând peste 20 000 oameni care au avut parte de surprize plăcute, tone de cireșe, mii de plăcinte
Jurnal TV () [Corola-website/Science/317260_a_318589]
-
Bugariu, Pavel Martinovici. În 1872 vine ca preot Pavel Condan, originar din sat. După dânsul vine ca preot Liubomir Nestorovici (din 1883 până în 1906), care, cu contribuțiile enoriașilor din sat, pe locul bisericii vechi ridică actuala biserică. Această biserică, cu hramul Sf. M. M. Dimitrie, s-a sfințit în anul 1896 (de către episcopul Ioan Mețianu). Este construită după proiectul ing. Paul Rozvan, din România. Are următoarele dimensiuni: lățimea interioară 9 m. ; lungimea interioară 18, 5; grosimea zidurilor 1 m; înălțimea interioară
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
Novotny, Timișoara N. 784". Pe cel mijlociu și pe cel mare, care au fost cumpărate de la "Livarna Zvona" din Maribor, scrie: S-a turnat acest clopot la anul de la Hristos 1929 pentru Sf. Biserică ort. rom. din Sărcia Română, cu hramul Sf. M. M. Dimitrie, spre binele lui Dumnezeu și drept credincioșilor creștini". Clopotul mic are 35 kg, cel mijlociu 600, iar cel mare 1, 000 kg În anul 1914 vine la Sărcia ca preot Gherasim Andru, care slujește această biserică
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1678. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Bacea, a fost adusă din Ilia învecinată la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Inscripția de consacrare
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
, comuna Vorța, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XIX. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Lăcașul de cult din centrul comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
, comuna Vorța, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XIX. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Lăcașul de cult din centrul comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
este destul de veche. În secolul al XVIII-lea în pădurea din apropierea satului Oneaga s-au așezat trei pustnici ruși. În anul 1780, clucerul Neculai Cristescu, proprietarul moșiei și al satului Cristești, a ctitorit o biserică din bârne de stejar, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe". Ea este menționată pentru prima dată în 1834. Schitul a fost de la început cu obște de călugări și depindea aministrativ de Mănăstirea Vorona. Slujbele religioase erau celebrate fie de ieromonahi de la Mănăstirea Vorona, fie de preoți
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]