7,197 matches
-
ne plus savoir dire non"90. "Nebunul" de serviciu erau bun nu doar pentru observație ci și pentru... exerciții de stil. Chiar înainte de a deveni disident consacrat (prin mediatizarea făcută de Europa liberă), Elpi intra în mașina de tocat a imaginarului psihocratic: el nu "muncea" (adică nu se scremea să scoată texte pentru publicat, urmând "metode de cercetare") și nici măcar nu "gândea" (în accepția curentă de "muncă intelectuală"), el se juca (luând ca teren limbajul și ca obiecte teme(ri)le
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Semnelor Vocale și Scriptice. După o scurtă vreme de buimăceală euforică (trecut-am dintr-odată, sunt unul dintre fericiții candidați) descopăr că numele neutre de specializări pentru care optasem ("faute de mieux") acoperă o adevărată topografie, un sistem topologic al imaginarului idiomatic, o faună și chiar o floră. Malul e discontinuu, cu întrânduri în pământ (un fel de golfuri), cu peninsule și chiar mici insule, în care ochiul și auzul reperează ținuturi, chiar dacă uneori nu e prea clar pe unde trec
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în pietrele de preț, că unii bărbați (ce oroare) îl foloseau pe timpul lui Balzac pentru a-și ține părul strâns. Și câte povești am fi putut spune dacă visul cu nocturna batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la Registrul Imaginarului Cajvantez sau măcar în Instrucțiunile de Amarare ale Marinei Avizoare. Faute de..., vom reveni acolo unde broaștele orăcăie, adică în Lexiconul pizzolinezian. Eleșteuri, tăuri cu pește carevasăzică, avem două al mătușii Palaghia Negrușeri+al Badii George Bucșa în Pârâul Botoșanei
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vorba de guzgani). Folosirea unei ambarcațiuni se impune dacă ai nevoie să recuperezi cânepa sau dacă nu poți ocoli tăul și ai nevoie să ajungi în alt punct al malului. Or din acest moment intrăm într-un alt domeniu al imaginarului, mai luxuriant decât cel construit în jurul grotei: locuința pe apă, barca, corabia, arca. Universalitatea pirogii (recuperabilă pentru preadolescenții anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care stau la baza decodării textelor: "Nava poate fi realmente simbolul plecării; în mod mai profund însă e cifrul îngrădirii. Predilecția pentru navă constă întotdeauna din bucuria de a te închide perfect" credea Barthes 106. *** Voi postula totuși că nucleul imaginarului (herme)nautic al lui Pițu este "omul-navă, care asigură securitatea încărcăturii pe care o poartă 107 și-o salvează de apele vitrege"(Durand, cap. "Regimul nocturn al imaginii", v. 312 în op.cit.). Așa încât fără a crede întrutotul că "omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de loc, om și vremurile "sub care se află" acesta), trebuie să mai insist asupra acestuia și a apelor în care intră (volens-nolens). Mă gândesc la cele idiomatice, pentru că româncele califică ușor drept "franceză de baltă" vorbirea care nu respectă imaginarul lor lingvistic, norma(litatea) din cutele epidermei lor. 6. Ce pielea meattt... O scurtă introducere în structura Eu-lui numit MOI-PEAU în Franța, pe care uneori îl poți confunda cu "moi-pot" dacă ești pus în cofă de alterofilii de serviciu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
o introjecțiejjjj, dacă nu cumva o intersecție a lor. În fapt, pentru o înțelegere adecvată asupra actelor de limbaj (și a limbajului actanțializat) din spatele "lumii lui Pițu" (în mod evident decalată față de cea a avizourilor din Flota Fantomă păzitoare a imaginarului ficțional), trebuie să pornim la o călătorie în inefabilul Pays du Tendre. Dacă vreți să intrați în holonul discursului savant, trebuie să comparați două hărți, una desenată din perspectivă terestră (pentru pedestrașikkkk), cunoscută drept Carte du Tendre, alta pentru marineri
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
forță era pusă în slujba "terorismului virtuții" deci populară și chiar ecumenică, inclusiv în mediile cărturăreștiyyyy, unele cartofore, altele cartomancioase justificat de stat pentru combaterea disidenței, iar lupta negrei armada se va dovedi eficace chiar când regimul se va risipi: imaginarul celui care combate Puterea devine un produs al adversarului 136. Ceea ce se poate traduce vizual prin banda mult celebră pe care am stors-o de sucul psihanalitic în Registrul Extra. Expunerea la întuneric avea chiar o tradiție recentă. Procedeul fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
spune Anne-Marie Houdebine, ea formează nucleul a ceea ce se numește "parler féminin": persoanele din "middle class" sunt cele mai expuse iar "societatea socialistă multilateral dezvoltată" putea dirija sentimentul de insecuritate, generator prin compensație al unui complex de superioritate culturală (incluzând imaginarul drept de a indexa performanțele lingvistice ale celorlalți). s Poziționarea în sistemul referențial este ambivalentă: "prostituată" dar și "lesbiană" (vezi CNTRL). Interesant este faptul că perechea masculină a cuvântului (gramatical vorbind), GOUIN, este înregistrat ca "matelot d'une mauvaise tenue
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
comun procedeului de extragere a portmoneului din poșete. Termenul era răspândit în anii la care ne referim. v Caricaturiștii argotizanți (din mediile celor care utilizau pentru sân termenul "robert", asemenea numelui celebrului dicționar de referință pentru hexagonalul cultivat) trimit la imaginarul artileristic (tunurile anti-aeriene) dar în urma reținerii pudice din partea unui amic poet am suprimat desenul inserat în text.Curioșii pot vedea articolul "robert" în Le Petit Perret (Paris, Editions Jean-Claude Lattès; 1982) sau mă pot căuta pe Facebook pentru a primi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
este un demi-calc după franceză. vvvv Chants de Maldoror, Chant Deuxième. Sursa citatului: Lautréamont, Œuvres complètes, Paris, Garnier-Flammarion. wwww Sublinierea nu este a lui Isidore Ducasse. Cine&cu ce scop o fi introdus-o? xxxx Un lapsus, trădând atașamentul la imaginarul Cocoșului Galic. yyyy O parte a acestora au fondat practicile oktodoxiei, despre care am vorbit mai sus (adică supra) sau mai jos. Cine caută, găsește. zzzz Cluj, Editura Dacia, 1975. aaaaa Adică de câini iubitor. De aici i se trage
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Elpi nu era dezinteresat de el (ba dimpotrivă) și având în vedere că este vorba de un orizont deschis chiar de Rimbaud sub anumite aspecte. În bancul menționat, masculii puteau fi încadrați în trei categorii: palmieri, cocotieri și curmali. În imaginarul arboricol al inepuizabilei Thalia, Pițu a trecut prin toate clasele sexo-botanice. 44 Termenul "puitor de mine" desemna, în cărțile de război de acum cinci decenii, vasul de război care diseminează mine pe ape. 45 Am remarcat că tinerele (indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de fum a primelor luni din regimul Iliescu I 1990-1992). 108 Versetul 56. Traducătorul a folosit Le Coran Essai de traduction versiune semnată de Jacques Berque, Editions Albin Michel, 2002, p. 103). ÎNTRU & FINAL 109 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, 1977, 274. Autorul aduce la numitor comun reflecțiile Mariei Bonaparte (nepoată de împărat și psihanalistă din școala lui Freud) și reflexele asociative ale unui fost poștaș, fondator al "psihanalizei" pentru uzul celor care se feresc de ancrajul sexual
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Editura For You). Dacă am indica și lucrări mai aplicate, am intra sub zodia erudiției inutile. În colecția EFIGII au apărut: In honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu Adrian-Dinu RACHIERU Romanul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijită de Lina Codreanu Maria CHEȚAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Carmen-Ecaterina CIOBÂCĂ Lucian Blaga et ses versions en français : figures de style et traduction Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
autorul nu pregetă să răspundă unei cereri totale cu o ofertă totală; în speță, cu un roman despre voluptatea de a citi romane, structurat în zece ipostaze epice și stilistice, atribuite unor autori posibili în istoria epicii universale. Deghizat în imaginarul acelora, proteicul Calvino nu face decât să confirme fatalitatea cărților ce se fac din cărți, a textelor ce se scriu autocomentându-se, bănuindu-se mereu de a nu corespunde orizontului de așteptare a cititorului majoritar interesat de romanesc, de cursul intrigii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Spielberg, fiecare din alte motive. Și dacă mai adăugăm feluritele comunități umane devastate de stihii, credințe și metehne milenariste, Baudolino, anonimul erou, deține prioritate absolută, înainte de Marco Polo, în privința explorării sfârșitului lumii. Avusese acest alessandrin tăria unică de a compendia imaginarul colectiv și experiența vremurilor, înainte ca acestea să fie consemnate de genialul florentin sau de neliniștitul venețian. Baudolino nu străbate doar tărâmuri infernale sau purgatoriale, ci are și viziunea Empireului. Căzut într-un vis mediumnic, primește sfaturi de etică creștină
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
opera lui Nicolas des Innocents În Doamna și licornul (Editura Polirom, 2005, 324 p., traducere de Fraga Cusin) Tracy Chevalier (n. 1962, Washington), londoneză prin adopție, rescrie romanul unei tapiserii celebre ce reproduce un nu mai puțin celebru mit al imaginarului erotic, dar și religios sau alchimic, cel al licornului sau unicornului (inorogului). Simbol al purității și virginității, licornul nu poate fi îmblânzit decât de o fecioară, temă recurentă în artele plastice, dar și în literatură, începând cu Dimitrie Cantemir și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
azilul în care fusese internată din rațiuni de igienă mintală a comunității, spre a-și reprezenta versiunea imaginară a propriei vieți, spre a reînsufleți clipele de iubire, chipul și obiectele-fețiș ale iubitului său mort la 24 de ani. Teleportându-se în imaginar și trăindu-l cu intensitate, Mary Louise iese învingătoare în partida cu realismul respingător al mediului în care se formează, modificându-și nu numai sensibilitatea, ci și tipul de discurs. Abstragerea din real o face să treacă drept incoerentă în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rătăcitor, crede T. Saulea, își are prima sursă în "Evanghelia după Ioan" (XXI, 23). Legenda pomenitului personaj, reluată de călugărul benedictin Matthieu Paris, pe la anul 1228, devine populară în Europa în veacul al XVI-lea. Ahasverus va inspira nu doar imaginarul popular, ci și pe cel al unor reputați scriitori, ca de exemplu, Shakespeare ("Neguțătorul din Veneția" Shylock), Eugène Sue ("Jidovul rătăcitor"), H.G. Wells ("Omul invizibil"), Shelley ("Wandering Jew"), Alexandre Dumas ("Isaac Laquedem") ș.a. Pentru romancierul Jean d'Ormesson nu realitatea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu eficiență stilistică asupra detaliilor trupești, recurgând la un vast repertoriu de metafore și comparații, aproape poetice, aproape parodice, aproape sarcastice. Cele cinci simțuri sunt puse la treabă prin experiențe în direct, ca să nu mai vorbim de al șaselea, al imaginarului prodigios în a sugera voluptăți sau repulsii, în a descrie acuplări cu logodnice de-o seară sau orgasme prin delegație (a se vedea mascarada în care este atras Luc, admirator-complice al compozitorului-fanfaron Castelanne, de către soția acestuia, Irène. Aceasta se lasă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
perioade de timp și fragmente de viață recompun și limpezesc o imagine dominantă (devenită obsesie, repulsie, spaimă), cea a domnului ministru. Personajele se eliberează autonarându-se în chip de inchizitori (anchetatori-judecători), exorciști ai diavolului, dar și ca exponenți ai sufletului și imaginarului colectiv, fascinat de Molohul istoriei. Inchizitori și martori deopotrivă, ei se comportă ca niște șeherazade posedate, încă sub șoc, copleșindu-și cititorul cu poveștile lor amalgamate, anamnetic-onirice, partizane sau realist-maniacale, fiecare meandru revenind la matca unui fluviu epic ce iluminează
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
copilul lui Isabel, cu totul altă plămadă decât tatăl său, Francisco. Crescut de doica Titina, dependent de aceasta și înfricoșat de comenzile cazone paterne (singurul fel de afectivitate cunoscut), micul Joaõ este senzorul/martor al vieții de la Palmela, metamorfozată în imaginarul său infantil într-o seamă de coșmaruri cu vedenii tip Goya. Ca adult căsătorit, va fi repudiat de familie și alungat din casă, lipsit cum era de simțul practic al agoniselii unor obiecte de fală. Scos țap ispășitor, ajuns la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și publicate sub pseudonim anglo-american pentru o mai mare credibilitate pe piața spaniolă. Paco, așadar, este un evazionist de profesie, un romancier care intră în pielea personajelor până la pierderea contactului cu viața sa reală, făcând din ele proiecții ale propriului imaginar versatil, plastic și elocvent. Așa se face că, în numele acestui lung exercițiu de virtuozitate livrescă, fusese silit să renunțe la familie, să trăiască improvizat și prin delegație, înstrăinându-se de propria viață. Paco își înțelege în fine impasul și infirmitatea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
raționalizarea unui coșmar. Reconstituirea detaliilor (figuranți, gesturi, intenții, obiecte circumvicine) după ce fatalitatea și-a lăsat amprenta, capătă încărcătură simbolică. Protagonistul nu se oprește doar la acel teatru delictual de cameră (ultimele minute de viață ale Martei), ci face apel la imaginarul unanimist și digresiv al coincidențelor vieții și morții, ca tot atâtea variante ale realului. De al cărui flagel ezităm să ne temem până-n ultima clipă (când e prea târziu), discreditându-i deznodământul malign, interiorizând panica printr-un exorcism al fatalității
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Odată ajuns la Constantinopol, Jean Ange, senzor al dezastrului anunțat, narează la persoana întâi tensiunea sfârșitului (escatologie) când timpul și viața omului își pierd orice valoare. Este un chinuit al dilemelor religioase și al cunoașterii de sine: nu mai deosebește imaginarul de real, orgoliul de rugăciune, insurgența de căință. Este un spirit renascentist, sfâșiat între Occident și Orient, simte sângele Bizanțului grec curgându-i prin trupul de apusean, este grec și deopotrivă franc, realizând acea coincidentia oppositorum, noul concept al maestrului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]