3,452 matches
-
BENAZEPRILUM*) CIBACEN 10 mg COMPR.FILM. 10mg Cut x 2 blist. X 14 NOVARTIS PHARMA SERVICES INC CH P-6L 10927 compr.film. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 413 C09AA07 BENAZEPRILUM*) CIBACEN 20 mg COMPR.FILM. 20mg Cut x 2 blist. X 14 NOVARTIS PHARMA SERVICES INC CH P-6L 12188 compr.film. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 414 C09AA07 BENAZEPRILUM*) CIBACEN 5 mg COMPR.FILM. 5mg Cut x 2 blist. X 14 NOVARTIS CH P-RF;M 6572 compr.film. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 415 C09AA09 FOSINOPRILUM*) MONOPRIL COMPR. 10mg Cut x 2 blist. x 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
fabrica de +20°C cu diferența de ±5°C. 3) Verificări și măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): *Font 9* Încercarea uleiului b) Pentru înfășurarea │ RC; RIA. b) Pentru TECU 110 KV: │ │ 10 KV). Încercarea izolației │U(inc) = 2 KV timp de 1' Polaritatea trebuie să │ PIF; 1,3) x U(n); În cazul alimentarii unității │ 2 ani); RC; │conform metodologiei b) TECU 110 este defect, cănd:│sau în cazul │rezistență (IR1). FIȘA DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
C cu diferența de ±5°C. 3) Verificări și măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): *Font 9* a) Pentru TC 6-60 KV: │ PIF; │ Metodă: E(d) = 160 KV/cm la PIF; Pentru înfășurarea primară: Încercarea izolației │U(inc) = 2 KV c.a. timp de 1' a) Metodă V-A în c. FIȘA DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 11 DESCĂRCĂTOARE 1) Caracteristici: Tensiune nominală; Curentul de conducție; Tensiunea de amorsare. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
Rezultatele încercărilor efectuate în exploatare Rezistență de izolație Încercarea R(b) U(a) U(r) Ț(a) Ț(r) S(c) = Starea mecanică Nr. [MOhm] izolației mas. [V] [V] U x I (contacte, crt. carcasa, rugina, Cond Între Priză U(inc) Durată I(a) I(r) cleme, geam, corp cond. releu [KV] [min] [Ohm] [A] [A] [S] [S] [VA] formatiaj mobil) 1 Anexă 34 -------- la instrucțiunile nr. 357 ------------------------- Font 8* Centru Electrificare .......... Laborator PRAM-TM ............. Dată ............ BULETIN Nr. ................ pentru încercarea transformatoarelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
albastru pâl, pregătită pentru scris și cântărind cel putin 40 g/mp. Hârtia trebuie să fie suficient de opaca pentru că informațiile de pe o parte să nu afecteze lizibilitatea informațiilor de pe cealaltă parte. Duritatea hârtiei trebuie să fie de așa natură inc��ț în condiții normale hârtia să nu se rupă sau să nu se mototolească cu ușurință. ... (2) Formularele trebuie să aibă dimensiunile de 210 x 297 mm pentru formularele T5 și T5 bis și de 297 x 420 mm pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186885_a_188214]
-
încălzire și preparare a a.c.c. ÎI.1 .3.2. Simboluri și unități de măsură În acest document sunt utilizate următoarele simboluri, unități și indici: ÎI.1.4. Principiul metodei de calcul ÎI.1 .4.1. Consumul de energie pentru inc��lzirea clădirilor Pentru o perioadă determinată (an, luna, săptămâna) consumul de energie pentru încălzirea clădirilor, Q(f,h), se calculează cu relația următoare: Q(f,h) = [Q(h) - Q(rhh) - Q(rwh)] + Q(th) [J] (1.1) În care: Q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
temperatura medie din zona y adiacenta zonei z incluzând orice supraîncălzire (în modul de încălzire) sau suprarăcire (în modul de răcire) față de valoarea prestabilita de set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zona y adiacenta zonei z incluzând orice supraîncălzire (în modul de încălzire) sau suprarăcire (în modul de răcire) față de valoarea prestabilita de set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
z incluzând orice supraîncălzire (în modul de încălzire) sau suprarăcire (în modul de răcire) față de valoarea prestabilita de set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de răcire) față de valoarea prestabilita de set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y,inc,k) - coeficientul de transfer global (transmisie + ventilație) pentru elementul k către zona y determinat conform 7.2.2, în MJ/K
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y,inc,k) - coeficientul de transfer global (transmisie + ventilație) pentru elementul k către zona y determinat conform 7.2.2, în MJ/K; Q(ap,inc) - suma totală a surselor de căldură interioare în modul încălzire pentru zona y, conform 7.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y,inc,k) - coeficientul de transfer global (transmisie + ventilație) pentru elementul k către zona y determinat conform 7.2.2, în MJ/K; Q(ap,inc) - suma totală a surselor de căldură interioare în modul încălzire pentru zona y, conform 7.2.1.2, în MJ; Q(rac) - necesarul de energie pentru răcire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; ι(a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în mg/mc; C(int)(0) - concentrația în încăpere la momentul ț = 0, în mg/mc; q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s;. q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură pentru încălzire sau răcire care trebuie să fie disipate prin instalația de ventilare conduc la determinarea debitului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
grosimea materialului "p" din zona activă [m]; A(m) - suprafață interioară a elementului de construcție "m" [mp] Pentru beton, cărămidă, BCA, f2δ(pm) ≤ 0,10 m Pentru materiale termoizolante δ(pm) ≤ 0,05 m Q(0) α(0(k)) = Q(inc)^(k) = │──── + 0,33*B(1)*n(a)*V│* C *│ι(i(R)) - [ι(e(R))]^(k) (5.36) ι(i) - ι(e(R))^(k) �� 1 Mc Ț(c) = ──── * ───────────────────────────── [h] (5.37) 3600 A(E) ──── + 0,33*B(1S)*n(a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
0,33*B(1)*n(a)*V│* C *│ι(i(R)) - [ι(e(R))]^(k) (5.36) ι(i) - ι(e(R))^(k) �� 1 Mc Ț(c) = ──── * ───────────────────────────── [h] (5.37) 3600 A(E) ──── + 0,33*B(1S)*n(a)*V(inc) R ┌ 24 - ț(f)┐ E = exp │- ─────────│ (5.38) └ Ț(c) ┘ ι(i(G)) - ι(e(R))^(k) (xi)(k) = (5.39) ι(i) - ι(e(R))^(k) ι(i(G)) reprezintă temperatura interioară de gardă, necesar a fi realizată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
masice: 1 V(Loc) q(acL) = ───── * ──────, [l/pers.zi] (5.56) 0,365 N(P) h. Se determina consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă: [Q(acm)]^f N(P) i(acm) = ──────────── * ──────────, [kWh/mp*an] (5.57) S(Inc) N(P)^Real i. Se determina eficiența energetică a instalațiilor de livrare a apei calde: �� V(Loc) * rho * c * [ț(ac(0)) - ț(r)] epsilon(acm) = ────────────────────────────────────────────────, [-] (5.58) N(P) 3,6 * 10^6 * Q(acm)^f * ───────────── N(P)^Real
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
calde determinată conform ec. (5.59) pct. ÎI) b. ț(ac0) - temperatura convențională a apei calde (-55°C) f. Se determina indicele mediu specific normalizat de căldură: Q(acm)^(f) N(P) i(acm) = ──────────── * ───────────, [kWh/mp*an] (5.63) S(Inc) N(P)^Real g. Se determina eficiența energetică a instalației: ț(ac) V(Loc) * ─���──── * (rho) * c * [ț(ac(0)) - ț(r)] ț(ac(0)) epsilon(acm) = ──────────────────────────────────────────── [-] (5.64) N(P) 3,6 * 10^6 * Q(acm)^(f) * ───────────── N(P)^Real
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
mediocra (reparații frecvente, armaturi vechi): v(p) ≈ 5 l/pers.zi, - Stare proastă (scurgeri evidente): v(p)≈ 10 l/pers.zi. I. Se determina indicele de consum normalizat de căldură: Q(acm) i(acm) = ──────, [kWh/mp*an] (5.80) S(Inc) m. Se determina indicele mediu normalizat de consum de apă caldă conform relației (5.56), pct. I)g. n. Se determina eficientă instalației de preparare a apei calde: V(Loc) * (rho) * c * [ț(ac(0)) - ț(r)] epsilon(acm) = ───────────────────────────────────' [-] (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
research: The Post-industrial view”, în Industrial Relations, vol. 10, nr. 2. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Society, Corvina, Budapesta. Katz, D., Kahn, R.L. (1966), The Social Psychology of Organization, John Wiley and Sons, New York. Kottak, C.Ph. (1974), Anthropology. The Explanation of Human Diversity, Random House, New York. Kuhn, A. (1974), The Logic of Social Systems, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Lanzetta, J., Hoegner, D., Laugaham, P., Axelrod, H. (1954), „Some effects of situational treat on group behavior”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 3. Lawrence, P.R., Loresch, J.W. (1967), Organization and Environment, Harvard University
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
about control and democracy in organization”, în R.N. Stern, S. MacCarthy (ed.), The Organizational Practice of Democracy, John Wiley and Sons, New York. Tannenbaum, A.S., Kavcic, B., Wieser, G., Rosner, M., Vianello M. (1974), Hierarchy in Organizations: An International Comparison, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Turner, H. (1978), The Structure of Sociological Theory, Dorsey Press, Homewood. Udy, S.H.Jr. (1980), „The configuration of ocupational structure”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Ungureanu, I., Costea, Ș
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vol. 3, Editura Politică, București. Marx, K., Engels, Fr. (1958), „Sfânta Familie”, în Opere, vol. 4, Editura Politică, București. Mead, M. (1964), Continuities in Cultural Evolution, Yale University Press, New Haven. Parsons, T. (1966), Societies: Evolutionary and Comparative Perspectives, Prentice-Hall, Inc., New Jersey. Pelto, P.J. (1970), Anthropological Research. The Structure of lnquiry, Harper & Row Publishers, New York. Popper, K.R. (1972), Objective Knowledge. An Evolutionary Approach, Clarendon Press, Oxford. Sahlins, M.D., Service, E.R. (1960) (ed.), Evolution of Culture, University of Michigan Press, Ann
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
W. (1942), Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Society, Corvina, Budapesta. Katz, D., Kahn, R.L. (1966), The Social Psychology of Organization, John Wiley and Sons, New York. Kottak, C.Ph. (1974), Anthropology. The Explanation of Human Diversity, Random House, New York. Kuhn, A. (1974), The Logic of Social Systems, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Lanzetta, J., Hoegner, D., Laugaham, P., Axelrod, H. (1954), „Some effects of situational treat on group behavior”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 3. Lawrence, P.R., Loresch, J.W. (1967), Organization and Environment, Harvard University
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]