4,930 matches
-
romanului. Apoi, cititorul pătrunde în cercuri concentrice în această lume întunecată a frustrărilor, obsesiilor și neîmplinirilor care, însă, rămîne profund umană. Odată ce s-a debarasat de cadavrul stînjenitor (care e "rece ca un jambon și deja aproape cenușiu"), cu o indiferență ce l-ar fi făcut invidios și pe Străinul lui Camus, profesorul o întîlnește pe Myriam, mama vitregă a tinerei decedate. Și se produce o cutremurare în întreaga sa ființă, cum nu mai cunoscuse pînă atunci. Fizic și intelectual, Marc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
doi indieni care nu părăsiseră niciodată înălțimile muntoase din Columbia înainte de această călătorie. "Ce v-a surprins cel mai mult de cînd sunteți în Europa?" Mă așteptam să vorbească despre cuceririle tehnice ale lumii "moderne", despre orașele noastre monstruoase, despre indiferența și agresivitatea oamenilor de pe stradă. O tăcere lungă, un nesfîrșit schimb de vorbe în limba celor doi Kogi, un șaman și ucenicul său. Iarăși tăcere. Răspunsul, în spaniolă, al celui mai tînăr: "Tunelurile." A doua întrebare: "Ce-ați făcut în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
i-a venerat mereu pe acei voluptuoși ai eșecului, acele ființe care rivalizează în abulie cu îngerii și care se opresc în pragul oricărei întreprinderi. Cultului strident al eficacității, al imaginii-vitrină scînte ietoare, caracteristic societății contemporane, Cioran îi opune nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și un mic discurs de disuasiune și derută binefăcătoare, descărcîndu-se de responsabilitatea proprie printr-o ironică punere sub acuzație a truditorilor, totul măiestru țesut într-o rețea seducătoare de ambiguități: Pentru a nu insulta credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sfida orice seducție a privirii. Arta modernă nu mai exercită decât vraja dispariției sale"219. În acest context, situația valorilor estetice și statutul operei de artă și al creatorului sunt în disoluție. Transmutării tuturor valorilor îi este subsumată comutația și indiferența lor, Baudrillard desemnând această stare cu expresia "strabism generalizat al valorii". Pericolul operelor postmoderne este acela de a deveni ele însele obiecte cotidiene, care nu mai sunt remarcate și nu mai pun probleme atmosferei și contextului. 6. Ironia. Departe de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pare a circumscrie această situație 302. Pentru Foucault, de asemenea, absența "vocii" din spatele discursului face parte din intenția de suprimare a instanțelor autoritare și a miturilor întreținute. Astfel, autorul devine o funcție, necesară încă bunei organizări a universului de discurs, indiferența în legătură cu reprezentarea auctorială conturându-se chiar într-un "principiu etic fundamental al scriiturii contemporane". Pozițiile în care se exercită funcția autorului 303 (ca identificări de "locuri goale", dezactivate în teoria contemporană) sunt: numele autorului (care nu este nici o descripție definită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sustrage din consumul productiv"373 (s.a.), la fel cum vacanțele sau timpul liber realizează acest lucru prin raportare la sistemul de producție în general, pentru a se deschide "luxului" producției simbolice: "luxul autentic impune disprețul total față de bogății și sumbra indiferență a celui care refuză să muncească"374. Rolul obiectului, al publicității, al timpului relevă structura consumului și relevanța sa pentru societatea modernă, conturând locul desfășurării acestuia: cotidianul. În accepțiunea dată de Baudrillard consumului, ca instanță care înlocuiește producția și se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
caută să observe performanțele pe care subiectul le construiește în raport cu repertoriul obiectelor, la Baudrillard avem de-a face cu fascinația care începe să crească față de lumea obiectelor și față de ceea ce Mike Gane numește "logica exponențială a obiectelor în pasionata lor indiferență față de subiectivitatea umană"394, și care se va contura mult mai bine în lucrările mai târzii. 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard este aceea a supralicitării voite și conștiente: "Să fim stoici: dacă lumea este fatală, să fim mai fatali decât ea. Dacă este indiferentă, să fim mai indiferenți decât ea. Trebuie să învingem lumea și să o seducem printr-o indiferență cel puțin egală cu a ei"511. Aceasta ar fi, de fapt, regula fundamentală a schimbului simbolic, căci întotdeauna trebuie să înapoiezi "cu dobândă" ceea ce ai primit și, prin asociere, regula absolută a gândirii cere să redăm lucrurile mai neinteligibile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o lectură deconstructivă, în care textul însuși își produce sensul, fără a face referire la vreo instanță superioară. Foucault este de acord cu absența vocii din spatele discursului, considerând-o parte integrantă din dorința de "suprimare" a instanțelor autoritare: "prin această indiferență se afirmă principiul etic, fundamental poate, al scriiturii contemporane"561. Pentru Derrida, deconstrucția nu este o metodă în sensul expunerii sistematice a momentelor succesive ale gândirii sau al unui act subiectiv față de un obiect. Expresia pas de méthode i-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
remarcată"563. Sesizând dificultatea unui asemenea proiect, Richard Rorty amintește că raportarea la o tradiție filosofică și la vocabularul său are, de obicei, două soluții: fie continuarea lor prin folosirea acelorași termeni, reinterpretați sau nu, fie sustragerea din discursul filosofic, indiferența și, în consecință, neparticiparea la filosofie. Îmbinarea ambelor variante propuse de către Rorty, prin urmare, păstrarea convențiilor și a termenilor pe care îi contestă, reprezintă o trăsătură a discursului postmodern pe care o regăsim și la cei doi autori prezentați. În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
puțin contează termenul!) care în singularitatea sa ne obligă nu să corectăm reprezentările existente, ci să inventăm alte maniere de a gândi, alte reguli..." (Jean Baudrillard, D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, p. 62). Se observă indiferența față de denumire, dar ralierea în conținut și atitudine la ceea ce poate provoca o schimbare față de modurile încetățenite de gândire; într-o anumită măsură, apropierea de Lyotard în această problemă pare a fi una consistentă. 434 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
speculații se încheie la sume mereu mai joase. Mulți emigranți și-au investit câștigurile în imobile disproporționate și infrastructuri depășite, în automobile luxoase și călătorii exotice, iar acum amână datoriile făcute la bănci. Vilele se umplu de păianjeni. Pe canalele indiferenței, avuțiile se scurg ireversibil în conturi dubioase. Deprofesionalizarea și aculturația se extind. Miturile ideologice infestează modelele culturale individuale și de grup, generând alte morfologii culturale dezavantajoase. Timp de aproape cincizeci de ani, esticii au parcurs "intertextual", pe vârste și în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simțul realității și s-au îndatorat peste veniturile lor reale. Iar revenirea la trecutul mai echilibrat rămâne incertă. Occidentul se va rostogoli mai departe pe direcțiile capitalismului său târziu. O altă ciudățenie a vremurilor postdecembriste este generalizarea gândirii negative, extinderea indiferenței și apatiei oamenilor, deveniți tot mai imuni la violuri, crime, atrocități. Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece și la contestarea individualismului, pentru a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aproape dispar pe monitor. De aici, atomizarea și mozaicarea culturală, care se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor, "domnia cantității", atenționări cu "numărul Fiarei" (666) și multe altele. Ofertanții de produse culturale (desigur, și creatorii de mijloace IT participă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cultură, însoțite de scoateri la pensii anticipate și șomaj au dus la restrângerea factorilor care stimulează ori mențin creativitatea, inventica și preocupările pentru optimizarea calității vieții în general. Atitudinile active în folosul comunității au fost tot mai des înlocuite cu indiferența, dezinteresul și apatia. Morfologia temeiurilor și creațiile sociale corespunzătoare (legi, instituții politice, juridice, ale administrației centrale și locale de stat, sindicate, ONG-uri, firme), precum și noutățile create în știință și tehnică, literatură, artă, teologie, filosofie au contribuit la întărirea prestigiului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
literatura underground. Contaminați de aceste mișcări de opoziție au fost ungurii, germanii estici, ucrainienii din Vest și slovenii. Românii și bulgarii (9a, p. 18) au rămas mai indiferenți față de noul curs până la finele anului 1989. Motivele care au încurajat acea indiferență încă nu s-au lămurit. În deceniul nouă al secolului trecut, partidul-stat socialist românesc și liderul său mențineau țara într-o suspectă neutralitate, prelungită și după 1985, când noul conducător sovietic M. Gorbaciov (n. 1931) a început reforme democratice interne
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar retras, un etaj propice cu o poartă ascunsă, o mobilă grațioasă pentru o laborioasă lene, cu multe paravane, fotoluri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
născocire" și că acesta "nu cunoștea realitatea" [2, p. 326]. Pentru moralul soldaților, care este esențial în luptă, contactul permanent al ofițerilor cu trupele, inclusiv vizitele de inspecție ale ofițerilor de stat major, îi însuflețește, așa după cum orice manifestare de indiferență sau de lipsă de grijă îi jignește [2, p. 327]. Pentru desfășurarea acțiunii "Overlord", în Anglia fuseseră concentrate mari efective de militari americani și din Imperiul Marii Britanii. O parte însemnată din diviziile americane erau pregătite să părăsească porturile din Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
mai fundamental. Dar asta nu înseamnă a accepta că ele ar trebui să fie cercetate doar din această perspectivă. Mayr îl citează pe filozoful Hilary Putnam, care califică poziția reducționistă drept „infatuare față de ceea ce este posibil în principiu, completată cu indiferență față de practică și de structura actuală a practicii“. Este o poziție bine ilustrată de cei care afirmă că biologia moleculară nu este un domeniu al cercetării biologice, ci întreaga biologie. Or, una este să se susțină că pentru înțelegerea sistemelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din 1921 mulți bolșevici bătrîni, Lenin însuși chiar, și care se repetase din generație în generație fără ca mesajul vreuneia să reușească să o pună în gardă pe următoarea. E inutil să mai spun că, în aceste condiții, am privit cu indiferență constituirea Consiliului Europei (1949) și a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (1951), cum am privit de altfel cea mai mare parte a evenimentelor care au marcat instituirea și înflorirea pieței comune. Dimpotrivă, după ce am fost dat afară din partidul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În cursul anilor '70, în Franța se considera că marele pericol nuclear nu era nici o bombă, nici o rachetă, ci centralele grupului EDF*. În 1977, URSS își instalează rachetele balistice SS 20 ce vizau Europa. Evenimentul este ignorat sau privit cu indiferență pînă la decizia NATO de a plasa 108 lansatoare de rachete Pershing-2 în Europa Occidentală (decembrie '79), decizie care provoacă o dezbatere aprinsă pînă la instalarea efectivă ('83-'84) a eurorachetelor. Brusc, se constată că amenințarea termonucleară se concentrase asupra
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Nemaiputând fi catalogat drept o trăsătură a non-democrațiilor, fenomenul coroziv al corupției a început să intre tot mai mult în atenția cercetătorilor (Heywood 1997, 418). De cealaltă parte, în sfera cetățeniei, obligațiile colective și-au pierdut din valoare făcând loc indiferenței vizavi de chestiunile publice. Într-un astfel de cadru, fenomene precum corupția sau înșelarea opiniei publice înregistrează o propagare tot mai mare. Deși "neadevărul se dovedește a fi nu doar uzual, ci și necesar, între timp chiar prietenos pentru om
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină o relativă indiferență a partidelor față de statutul de membru (din care derivă lipsa lor de activitate în acest sens) și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție. A doua prezintă detaliat avantajele unui număr mare de membri pentru partide și sistemul politic în care acestea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de troițe și cruci memoriale, precum și numeroasele morminte individuale de Eroi. Sunt puține locuri în județul Bacău, peste care pașii contemporanilor să nu calce pe osemintele Eroilor Marelui Război. Din păcate, această „topografie” eroico-monumentală se confruntă mult prea des cu indiferența membrilor societății civile. Timpul și nepăsarea și-au pus amprenta asupra multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Române, parlamentar, rămâne una dintre vocile culturale cele mai serioase din România. A refuzat tentația forme-lor fără fond la care s-au dedat alți intelectuali români, a spus " Nu!" superficialității culturale venite pe filiera unui veac al vitezei și al indiferenței, și a rămas rece la cântecele de sirenă ale unei capitale gata să "te dea la televizor". Oare-cum întristat de tarele străvechi ale unui popor despre care crede că "explodează greu", Răzvan Theodo-rescu nu alunecă, însă, în scepticismul atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]