5,610 matches
-
Europa continentală, adică în Germania. Ori, spre marea surpriză generală, procesul revoluționar începe la începutul anului 1917, în arhaicul Imperiu al țarilor. Prăbușirea regimului țarist Stat în exclusivitate rural, Rusia nu pare defel să se preteze dezvoltării unei mișcări revoluționare. Industrializarea, care a demarat începînd din anii 1880, este departe de a fi terminată și rămîne tributară capitalului străin. Apoi, nu a avut timp să creeze o burghezie la fel de numeroasă și de bogată ca cea din țările Europei Occidentale în ajunul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ceară ajutorul lui Federal Reserve Board American și al Băncii Franței. Din toate țările industrializate de pe bătrînul continent, Franța este ultima afectată de criză. Și aceasta datorită unei mari autonomii economice pe care i-o asigură bogăția agricolă, datorită unei industrializări moderate și unei concentrări industriale mai reduse decît cea existentă la partenerii săi, unor investiții străine de mai mică importanță și datorită rezistenței francului Poincaré. Criza nu afectează Franța decît în 1932 ca urmare a devalorizării monedei engleze care reduce
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Octombrie polonez și tragedia Ungariei Chiar dacă izbucnește la lumina zilei în 1956, opoziția apărută în democrațiile populare între conducătorii staliniști și partizanii unei liberalizări a regimului ascunde în fapt realități socio-politice care existau de mai mulți ani în stare latentă. Industrializarea rapidă din aceste țări, precum și dezvoltarea învățămîntului și cercetării au creat o nouă stratificare socială caracterizată de o creștere extrem de mare a numărului muncitorilor în Polonia acesta a trecut de la 800.000 în 1938 la 6 milioane și de un
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
puțin vitală pentru apărarea blocului, România și-a putut orienta politica externă pe o cale mai autonomă fără să fie amenințată de fulgerele Moscovei. Pe de altă parte, cea mai mică acțiune de reformare a economiei sale, rezultat al unei industrializări lacunare, nu făcea decît să o apropie mai mult de modelul de dezvoltare care a triumfat în URSS. Legitimarea prin proliferarea bunăstării materiale (foarte relativă) nu are aceleași șanse ca în Ungaria și RDG să se substituie moștenirii staliniste. De unde
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
monstru" numit cultura media? Cultura de masă, văzută de unii (cazul lui P. Brantlinger) ca "un concept apocaliptic" este, indiscutabil, o cultură medie (v. E. Morin, L´esprit du temps, 1962). Dar și o cultură media. Produsele media suportă, prin industrializarea producției și generalizarea consumului, o definiție negativă și globalizatoare, încărcată cu un sens peiorativ. Afirmată concomitent cu decăderea culturii clasice, noua cultură (mediatică) pare nu doar a o concura, ci chiar a o înlocui. Beneficiind de costuri de acces în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și prin industrializarea spiritului, prin introducerea vieții particulare în circuitul comercial creează "o ciudată noosferă". Ea, nota același Edgar Morin (în 1962!) tinde să corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am zice că tinde chiar să le înlocuiască. Chiar E. Morin părea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
economia politică a mass-mediei, analiza culturală de text și studiile de audiență în sfera efectelor sociale și ideologice ale culturii de masă și comunicării 18. Cercetătorii care au propus această abordare au creat termenul de "industrie culturală" pentru procesul de industrializare a culturii de masă și pentru imperativele comerciale care conduc acest sistem. Criticii au analizat toate produsele culturale diseminate prin mass-media în contextul producției industriale, arătînd că acestea prezintă aceleași trăsături ca și alte produse ale industriei de masă: sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anii '60 și începutul anilor '70, cercetătorii socialului credeau că știu acest lucru; ei se gândeau chiar că nu sunt multe probleme de măsurare, din moment ce dezvoltarea economică putea fi urmărită prin niveluri și distribuții ale veniturilor și prin gradul de industrializare, în timp ce dezvoltarea socială putea fi delimitată prin niveluri ale serviciilor în domeniul educației și ale serviciilor sociale, care păreau ușor măsurabile și care au fost într-adevăr măsurate de multe agenții ale ONU care s-au ocupat de colectarea și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în unele privințe decât dezvoltarea politică, dar, asemenea celei din urmă, se bazează pe valori. De exemplu nu se poate demonstra în mod logic sau axiomatic că veniturile mai mari pe cap de locuitor sunt un lucru "bun", sau că industrializarea sau folosirea utilajelor sofisticate sunt lucruri "bune"; și nici faptul că mai multă educație sau mai multe servicii sociale sunt lucruri "bune". Aceste chestiuni pot fi și chiar sunt subiecte de controversă. În trecut, ele au fost adesea supuse unor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este în joc abilitatea sistemelor politice de a administra problemele ridicate de societățile plurale. Aceasta poate însemna o concepție diferită a relației dintre stat și "grupurile comunitare". Pe de altă parte, atunci când condițiile sociale sunt schimbătoare, de exemplu sub impactul industrializării sau al mobilității geografice, relația dintre structuri și sistemul politic are tendința să se altereze. Și gradul de integrare politică se va schimba, uneori în beneficiul instituțiilor și grupurilor, iar alteori în beneficiul sistemului politic. Sprijinul pentru grupurile tradiționale se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
căror origini nu sunt nici măcar ușor de depistat. După cum se știe, pot apărea noi grupări comunitare într-un sistem politic, dar aceasta se întâmplă de obicei datorită valurilor de imigranți sau schimbărilor în structura socială, de exemplu, ca rezultat al industrializării, care duce la sosirea unui mare număr de muncitori în orașe. Relațiile comunitare se pot dezvolta și pe baza instituționalizării unei entități politice sau administrative precum armata sau birocrația. În astfel de organizații ne putem aștepta la apariția treptată a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Statele Unite și în unele părți din America Latină, clasa (împreună cu alte componente) a jucat un rol în procesul prin care alte partide au obținut sprijin. Dezvoltarea partidelor de clasă în Europa este evident corelată cu expansiunea clasei muncitoare rezultând din industrializare. Dimpotrivă, acolo unde această bază "obiectivă" nu a existat, aceste partide s-au dezvoltat rareori de la sine. Astfel, partidele socialiste (și comuniste) apar într-un anume tip de structură socială; în celelalte părți, clientela, clivajele etnice și bisericile sunt cele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
simplă comparație. Ar fi o eroare să se creadă că desfășurarea și urmările aplicării Procesului Bologna sunt identice în toate țările europene care aplică acest sistem. Depinde de dezvoltarea economică zonală, de mentalități, de nivelul organizării sociale, de gradul de industrializare. Trăim o instabilitate a vieții de fiecare zi. Au loc transformări rapide ale societății și ale individului care se petrec sub ochii noștri. Se schimbă raporturile dintre indivizi, dintre indivizi și societatea în care activează aceștia, între indivizi și mediul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aceasta Încep alte operațiuni. Abatorul reprezintă În același timp o bursă de desfacere a cărnii la diverși cumpărători, dar În același timp e un mare centru de conservare și de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 60 industrializare. La urmă, În fine, pe vizitator Îl așteaptă un uriaș restaurant cu produse de zahana. Mașini și mecanizare rentabilă Se cunoaște pretutindeni rolul ce-l joacă În SUA fabricile de mașini agricole. Fermierii sunt dornici de mecanizare, dar această mecanizare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spre temele clasei muncitoare ca: a) întărirea clasei muncitoare, b) întărirea alianței cu țărănimea muncitoare, c) întărirea luptei pentru pace prin cultivarea urii împotriva imperialismului ațîțător la război (se recomandă pe această temă schițe, poezii, nuvele, piese de teatru), d) industrializarea socialistă, e) depășirea planului de stat, f) noua atitudine față de muncă a omului nou, g) întrecerile socialiste, h) marile construcții: Canalul, Electrificarea, i) creșterea productivității, j) lupta pentru mai mult cărbune și petrol, k) înființarea gospodăriilor colective, l) stimularea literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fost unul bazat pe încălcarea constantă a drepturilor omului, pe supremația unei ideologii ostile societății deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrîns de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire și corupție". Aplicarea dogmelor leniniste a avut ca efecte: industrializarea forțată, avînd ca pivot industria grea, o industrie depășită istoric și economic; limitarea proprietății private prin colectivizarea brutală a agriculturii, naționalizare etc.; o așa-zisă modernizare socială prin distrugerea valorilor naționale; controlul abuziv al natalității impus de ultimul dictator; controlul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În afara munților și având un caracter mai puțin tradițional și mai pronunțat urban. Habitatul rural și un mod de viață puțin atins de modernitate se păstrau mai bine În Maramureș ca oriunde În România (și Încă se mai păstrează, În ciuda industrializării și a urbanizării). Există o mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
amestecat și s-au pierdut În „noua societate“). țărănimea, pe de altă parte, aproape a dispărut ca țărănime, dacă Îl definim pe țăran În raportul lui — material și sentimental — cu pământul. Colectivizarea l-a transformat În proletar agricol. În plus, industrializarea forțată a absorbit o masă rurală importantă, revărsând-o În orașe. S-a creat o largă categorie de „orășeni“, rupți de sat, dar Încă neintegrați cu adevărat În civilizația urbană. Toate structurile au fost bulversate. Foarte mulți români s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cruțate clădirile istorice și măcar mici segmente din peisajul tradițional.<endnote id="6"/> Cartierul de blocuri a devenit marele simbol al modernizării de tip comunist. Desigur, În Întreaga lume, o parte a populației s-a Înghesuit În blocuri: este prețul industrializării și urbanizării. În România Însă, transfigurarea orașelor În „păduri de blocuri“ a fost Înfățișată ca soluția ideală, un summum al civilizației moderne. Ce putea fi mai Înălțător decât a trăi la bloc! Imaginile de propagandă puneau În evidență splendoarea noilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au atenuat considerabil. Peste tot, comunismul a nivelat și a omogenizat (fără să reușească pe deplin; numai utopia este perfect omogenă). România este astăzi mai românească decât ieri. Această românizare era În logica statului național, dar comunismul a accentuat-o. Industrializarea și urbanizarea au deplasat spre orașe populația predominant românească a satelor (inclusiv de la o regiune la alta, În primul rând dinspre Moldova mai puțin dezvoltată În Transilvania și Banat). În plus, emigrația a golit România de unele comunități etnice, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai În urmă, cu mult mai În urmă. În timp ce Occidentul s-a modernizat rapid și În profunzime În ultima jumătate de secol, comunismul a lăsat În urma lui neașteptat de multe zone abia atinse de modernitate, În ciuda intensului său program de industrializare (sau poate tocmai din pricina acestui program, din care a rezultat o industrie artificială, incapabilă să tragă după sine Întreaga societate). Electrificarea completă a țării a fost proclamată obiectiv prioritar (și, firește, Îndeplinită cu succes). După căderea comunismului, am aflat cu toții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al vieții cotidiene până la funcționarea marii industrii. Oamenii aruncă ușor În stradă tot ceea ce le prisosește și au ajuns să trăiască În mijlocul unor grămezi de gunoaie. Comunismul n-a avut nici cea mai mică idee de ecologie (programul său de industrializare cu orice preț fiind, prin excelență, antiecologic), așa Încât exploatările miniere și industria n-au ținut seama de nici un fel de norme de acest gen. Cu prea modeste Îmbunătățiri, lucrurile au continuat În aceeași direcție (cu complicitatea chiar a unor Întreprinzători
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de kilometri până la lanțul Carpaților. Primele reședințe ale domnilor țării Românești s-au aflat În apropierea munților: Câmpulung și Curtea de Argeș, astăzi mici orașe pitorești, cu monumente istorice amintind vechea lor Însemnătate (afectate, din păcate, Câmpulungul Îndeosebi, de stupida politică de industrializare a comunismului, care a construit fabrici acolo unde ar fi trebuit să Încurajeze turismul). Apoi, Capitala a coborât de la munte la deal, instalându-se la Târgoviște. Și, În sfârșit, Într-o ultimă etapă, de la deal la câmpie, locul ales fiind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aceeași perioadă datează și Opera (inaugurată În 1953, cu ocazia Festivalului internațional al tineretului și studenților — mișcare controlată de sovietici — desfășurat În acel an la București și considerat un mare eveniment). În anii ’50, populația a crescut foarte repede, datorită industrializării forțate. Oamenii au fost Înghesuiți mai Întâi În casele existente, luate cu sila de la proprietari. S-a pornit apoi, mai lent În primii ani, dar tot mai intens după 1960, programul de construcție al noilor cartiere. Vechile mahalale — cu case
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ordonați decât mine, ulterior îmi vor spune că a meritat: a fost o incursiune incredibilă prin câteva întreprinderi și cocserii dezafectate, reconvertite în spații ale Naturii și Artei. Un soi de revanșă postmodernă a creativității umane împotriva ofensivei boante a industrializării de la începutul secolului. Pentru a-mi stinge cumva frustrarea, mă alătur unui alt grup, format mai mult din colegi ex-iugoslavi (din „plavi”, cu alte cuvinte!), la un meci de fotbal Est-Vest între scriitori, la baza de antrenament a Borussiei Dortmund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]